CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 1 DECEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 1 decembrie în istoria noastră 

 

 1 decembrie este Ziua noastră naţională .

 

La multi ani români !

La multi ani România !

 

 

 

 

 

 

 

 

Se împlinesc 101 de ani de la momentul creării României Mari. Data de 1 decembrie 1918 a intrat în istoria țării noastre drept data la care a fost  proclamată unirea tuturor românilor într-un singur stat.

 

La  Marea Adunare Natională a Românilor de la Alba Iulia au fost prezenţi peste 1.200 de delegaţi aleşi de populația tuturor ținuturilor românesti aflate sub stăpânirea Austro-Ungariei  şi de aproximativ 100.000 de români, care au venit să susţină hotărârea de constituire a României Mari, lucrările acesteia încheindu-se dupa votarea Hotărârii de unire necondiţionată a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Votată în unanimitate, Hotărârea  a fost citită de Vasile Goldiș și proclama unirea tuturor românilor într-un singur stat, a fost proclamată  după ce, pe data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, instituțiile reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei votaseră la rândul lor Unirea cu Țar Mamă – România

 

 

 

 

1544: Filip Moldoveanul tipăreşte la Sibiu “Catehismul Românesc“(„Catehismul Luteran”) , considerată prima carte scrisă în limba română, azi pierdută, care cuprindea principalele rugăciuni și învățături care apar și în catehismele de mai târziu: Cele 10 porunci, Simbolul credinței, tatăl nostru.

 

 Lucrarea nu s-a mai păstrat până astăzi, deoarece, se pare că variantele originale s-au pierdut într-un incendiu. Totuși, existența acestei cărți a fost făcută pe baza unei scrisori particulare din anul 1546, precum şi pe baza unor înscrisuri ale administraţiei oraşului Sibiu. de niște chitanțe, care menționează plata sumelor aferente către tipografie pentru cărțile respective.

Cartea a  fost publicată sub impulsul Reformei luterane şi a studenţilor care s-au întors din Germania, adepţi ai reformei protestante începute de Martin Luther.

În 1546 a tipărit un Tetraevangheliar slavon, care era o reeditare a celui tipărit în 1512 de Macarie; pe una dintre pagini apare stema Moldovei.

Conține xilogravuri realizate de el.

Între 1551 – 1553 tipărește Tetraevangheliarul slavo-român, prima carte bilingvă de la noi și cea mai veche tipăritură în limba română păstrată până astăzi.

Mai multe exemplare din “Catehismul Românesc“au circulat în vechile provincii româneşti, existand date ca voievodului Pătraşcu cel Bun, i-a solicitat lui Filip Moldoveanul un exemplar, pe care l-a obţinut în 1556.

Nicolae Iorga scria că: „Cipariu, harnicul cercetător al vechii limbi românești, a mai apucat sa vadă acest Catehism, căruia i se zicea: “Întrebare creștinească”, dar noi îl cunoaștem numai după o nouă ediție pe la 1562.”

 

 

 

1544: Cărturarul transilvănean Ioan Honterus, a întemeiat la Brașov primul liceu bazat pe principii umaniste, după ce, cu un an mai devreme, redactase un regulament școlar, Constitutiones Scholae Coronensis.

Acest regulament a stat la baza organizării instituțiilor de învățământ umaniste din Nürnberg.

 

 

 

 

Related image

 

Foto: Statuia lui Johannes Honterus din fața Bisericii Negre din Brașov

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1833: S-a născut, la Boian, în Bucovina, compozitorul patriot român Ştefan Nosievici; (m. 12 noiembrie 1869).

 

 

Nosievici Stefan

 

 

 

A urmat teologia la Cernăuţi ( 1853-1856) şi  a studiat la Viena (fizică şi matematici, 1856-1860), devenind profesor la gimnaziile din Cernăuţi (1860-1863) şi din Suceava (1863-1869), fondator al Societăţii Filarmonice din Suceava.

A fost fondator al corului Societatii Filarmonice din Suceava şi dirijor al corului „Sol „ (1867-1869), autor al primului studiu folcloric bucovinean, „Despre cântecul poporal român” (1865), Nosievici a compus marsul „Drum bun, toba bate” (pe versurile lui Vasile Alecsandri), „Sub o culme de cetate”, toate publicate, în 1885, de Societatea „Armonia”.

 

 

 

 

 

1864: Este emis decretul privind înființarea la București a „Casei de Depuneri și Consemnațiuni”.

Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, al cărei capital era rezultat din depuneri judiciare şi administrative, din fonduri comunale neutilizate şi cauţiuni, precum şi din depunerile particularilor, l-a avut ca prim director pe Enrik Winterhalder .

La 1 ianuarie 1881 își începe activitatea Casa de Economie, instituție autonomă financiar, dar aflată sub administrarea C.D.C.E. La 8 iunie 1897, se pune piatra fundamentală a Palatului Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie, în prezența regelui Carol I și a reginei Elisabeta.

 

 

 

 

 

Related image

 

 

 

 

Palatul este inaugurat în anul 1900, prima ședință a Consiliului de Administrație, în noul local, având loc la 15 iunie.

Prin Decretul nr. 224 din M.O. nr. 202/1 septembrie 1948, s-a înființat Casa de Economii, Cecuri și Consemnațiuni, prescurtat CEC, patrimoniul noii instituții formându-se prin contopirea patrimoniilor Casei de Depuneri și Consemnațiuni și Casei Naționale de Economii și Cecuri Poștale.

Instituției i se încredințează primirea și păstrarea economiilor bănești ale populației din întreaga țară. În decembrie 2006, Guvernul României a stopat privatizarea CEC, iar la 4 martie 2008, prin Ordinul nr. 425/14 februarie, emis de Ministerul Economiei și Finanțelor, se aproba Statutul CEC, iar prin Ordinul nr. 1312/25 aprilie 2008, emis de minister, privind modificarea precedentului ordin, se statua schimbarea imaginii și a denumirii în CEC Bank SA

 

 

 

 

1864: Este emis decretul privind înfiinţarea Şcolii de bele-arte din Bucureşti, România. Şcoala a fost inaugurată la 26 decembrie 1864.

 

 

 

 

1868: S-a născut marele actor roman Ion Iancu Brezeanu, societar al Teatrului Naţional din Bucureşti; (m. 17 martie 1940).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Împreună cu Aristide Demetriade, N. Soreanu, Petre Liciu şi fiul său, regizorul Petre Brezeanu, a participat la realizarea filmului “Independenţa României” (1912); (d.17.03.1940).

 

 

 

 

 

 

1879: Se dezveleşte statuia lui Ion Heliade Rădulescu în faţa Universităţii din Bucureşti, România, opera sculptorului italian Ettore Ferrari.

 

 

 

  Imagini pentru statuia lui Ion Heliade Rădulescu photos

 

 

 

 

1879: Începe să funcţioneze la Bucureşti prima agenţie de presă din România –  „Agenţia Havas a României„,o  sucursală a agenţiei franceze „Havas” a funcţionat la Bucureşti pînă în 1888.

 

 

 

 

 

 

 

1880: S-a născut matematiciana Vera Myller, prima femeie profesor universitar din România; a întemeiat, la Iași, alături de soțul ei, în 1912, Seminarul Matematic Ieșean și o bogată bibliotecă, punând bazele unei puternice școli în acest oraș.

 

 

 

 

 

 

Image result for Vera Myller,photos

 

 

 

 

 

La 1 noiembrie 1918 a devenit prima femeie profesor universitar din România, într-o disciplină științifică, predând algebra superioară și teoria funcțiilor la Universitatea din Iași; (m. 1970).

 

 

 

 

 

 

1892: S-a născut scriitorul Cezar Petrescu, membru titular al Academiei Române (romanele: “Întunecare”, “Calea Victoriei”, “Năluca”) ; (m. 9 martie 1961).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1908. Marele scriitor român Liviu Rebreanu a debutat, în revista ”Luceafărul”, cu schiţa „Codrea” (”Glasul inimii”).

 

1911: S-a născut prozatorul şi memorialistul Ieronim Şerbu (pseudonimul lui Afon Herz Erick), cel care a fondat, împreună cu Dan Petraşincu revista “Discobolul”(1932); (volumele de nuvele: “Dincolo de tristeţe”, “Oamenii visează pâine”); (m. 8 decembrie 1972).

 

 

 

  

 

 

 

1912: A avut loc Adunarea de constituire a Federaţiei Societăţilor Sportive din România/FSSR (din 1929, Uniunea Federaţiilor de Sport din România/UFSR), primul organ central de conducere şi îndrumare a întregii mişcări sportive, al carei preşedinte a fost regele Ferdinand I (membru-fondator).

FSSR era organizată pe comisii (de atletism, fotbal, rugby, tenis de câmp, tir, gimnastică, scrimă, Comisia Societăţilor de Sporturi de iarnă, Comisia pentru Propagandă, Comisia Şcolară, Comisia pentru  amenajarea terenurilor etc.)

 

 

 

 

 

 

 1916: Administraţia militară germano-austro-ungară se instalează  Bucureştiul ocupat de armatele Puterilor Centrale, dupa retragerea in Moldova a armatei si administratiei romanești.

 

Ocupanții au supus populaţia din teritoriul cotropit (Dobrogea, Oltenia şi Muntenia) rechiziţiilor şi prestărilor de munci.

 

 

 

 

 Foto: Trupe germane defilând pe Calea Victoriei

 
 

 
Valoarea totală a pagubelor provocate de ocupaţie se ridica, în noiembrie 1918, la aproape 18 miliarde lei aur.   

 

 

 

 
1917: S-a născut dirijorul de cor Ion Vanica; fondatorul şi primul dirijor al Corului de copii al Radiodifuziunii Române; (m. 1981).

1918: A fost convocată Marea Adunare Naţională a Românilor de la Alba Iulia, Transilvania.

 

 

                    Image result for adunare alba iulia 1 dec 1918 photos

                  Adunarea Naţională a Românilor de la Alba Iulia 1 decembrie 1918

 

 

                                                       

 
                                                             Regele Ferdinand I
  
 

La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Marea Adunare Naţională a Românilor, lucrarile finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, votată în unanimitate (acest act a avut loc dupa ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea).

 

 

 

 

 
  

 
La Adunarea Natională au fost prezenţi peste 1.200 de delegaţi aleşi şi alţi 100.000 de români veniţi să susţină decizia de formare a României Mari. Cel care a deschis lucrarile a fost Gheorghe Pop de Basesti, după el luând cuvântul Vasile Goldiş, care a proclamat unirea într-un singur stat a tuturor românilor.În Rezoluţia Unirii s-a specificat instituirea unui regim democratic în România, chiar a doua zi fiind alese, cu titlu interimar, forurile de conducere în stat. După înlăturarea regimului comunist, autorităţile române au stabilit ca zi naţională a ţării data de 1 decembrie.

 

 

 

 
 
1919: Se forma guvernul de „bloc parlamentar” condus de Alexandru Vaida Voievod, primul guvern de coaliţie din istoria interbelică a României, grupând reprezentanţi ai partidelor din vechea Românie şi ai noilor provincii româneşti unite cu Ţara (1 decembrie 1919 – 13 decembrie 1920)

 

 

 

 

 

1919: La data de 1 decembrie, la un an de la înfăptuirea Marii Uniri, a fost inaugurat Teatrului Naţional Român din Cluj, cu primul spectacol in limba română “Se face ziua” şi “Poemul Unirii”,  semnat de dramaturgul Zaharia Bârsan, primul director al teatrului.

 Teatrul a luat fiinţă la 18 august 1919, în urma unei hotărâri a Consiliului Dirigent Român de la Sibiu. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  

Teatrul Maghiar din Cluj a fost mutat în „Cercul Teatral” al lui Jenő Janovics, clădire în care și-a  desfășurat  de atunci activitatea.

 1919: Se formează un guvern al “Blocului democrat ” din România, primul guvern de coalitie din istoria interbelica a Romaniei,prezidat de Alexandru Vaida-Voievod.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alexandru Vaida Voevod (n. 27 februarie 1872, Olpret, azi Bobâlna — d. 19 martie 1950, Sibiu), om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Național Țărănesc. Vaida-Voevod a debutat politic în anturajul arhiducelui Franz Ferdinand, ca susținător al drepturilor românilor transilvăneni.

După Unirea Transilvaniei cu România și fuziunea naționalilor transilvăneni cu țărăniștii din Vechiul Regat, s-a numărat printre liderii marcanți ai noului Partid Național Țărănesc.În activitatea politică, Alexandru Vaida-Voevod a ocupat timp de trei mandate funcția de premier al României, remarcându-se de asemenea la conducerea Ministerului de Interne și a Ministerului de Externe.

A sprijinit regimul autoritar al regelui Carol al II-lea, motiv pentru care i-a părăsit pe național-țărăniști și a întemeiat propriul partid. După instaurarea monarhiei autoritare a fost numit consilier regal, iar șeful statului l-a folosit pentru a-și justifica regimul, mizând pe credibilitatea unor politicieni cu experiență, care erau fideli monarhiei.

În 24 martie 1945 a fost arestat de autoritățile comuniste, iar in 1946 a fost pus în arest la domiciliu, la Sibiu, unde și-a petrecut restul vieții, până la moartea sa în 1950, la vârsta de 78 de ani.

Mormântul lui Alexandru Vaida-Voevod se află în cimitirul Bisericii dintre Brazi din Sibiu.

 

 

 

1920: Consiliul orăşenesc al oraşului Braşov, a donat Castelul Bran reginei Maria a României, ca semn de recunoştinţă faţă de contribuţia sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1922: A încetat din viaţă Alexandru Ciurcu (n.1854, Şercaia, jud.Braşov), inventator român.

Alexandru Ciurcu a construit, împreună cu Just Buisson, un motor cu reacţie (1886), brevetat în Europa şi Statele Unite.

 

 

 

1922: Și-a început activitatea Uniunea Internaţională a Căilor Ferate, cu sediul la Paris. Printre membrii săi fondatori s-a numărat și România.  

 

 

 

 1927: S-a născut la Caracal, compozitorul de muzică uşoară Radu Şerban; (m. 1984).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1931:  S-a născut pianistul, compozitorul şi interpretul de jazz, Johnny Răducanu, supranumit Mr. Jazz Of România ; (m. 2011).

 

 

 

 

 
 

 
 
 
 
 
1934: S-a născut la Buftea, actorul Ştefan Radoff, interpretul a peste 60 de roluri în teatru şi în film, publicist şi om politic (din filmografie: “Oglinda”, “Războiul de independenţă”); (d. 28 martie 2012).

 

 

 

 

 

Image result for stefan radoff

 

 

 

 

 

 

 

 

1934: S-a născut scriitoarea Florenţa Albu (“Himera nisipurilor”, “Austru”, “Petrecere cu iarbă”); (d. 3 februarie 2000).

 

 

 

 

Image result for Florenţa Albu photos

1934: S-a născut  Platon Pardău, scriitor, publicist, scenarist ( „Ciudata mişcare a inimii în aprilie”, „Omul coborât din turn”); (d. 2002).

Image result for Platon Pardău, scriitor,photos

 

 

 

1936: Este inaugurat, în prezenţa regelui Carol al II–lea şi a reginei Maria, Arcul de Triumf din București, monument închinat Unirii  Românilor din 1918.

 

 

 

 

 

 

 

Monumentul a fost construit în perioada 1921-1922, renovat în perioada 1935-1936 şi din nou renovat începând cu anul 2014.

Opera a arhitectului Petre Antonescu, edificiul are înălţimea de 27 metri şi a fost redeschis pentru publicul vizitator în 2002, după 55 de ani de absenţă din circuitul monumentelor oraşului.

 

 

 

 

 

1946: Regele Mihai I deschidea personal, printr-un mesaj oficial, lucrările Parlamentului unicameral constituit în urma alegerilor din 19 noiembrie 1946.

Opoziţia democrată a refuzat să participe la lucrări (deoarece activitatea politică şi de propagandă electorală a acesteia fusese limitată, anihilată sau obstrucţionată de autorităţile comuniste, care au falsificat alegerile).

  

 

 

1948: Prin Decretul nr. 358, guvernul comunist român dispunea “revenirea comunităţilor locale (parohii) ale cultului greco–catolic, la cultul ortodox român”, încetarea funcţionării organizaţiilor centrale şi statuare ale cultului greco–catolic si  desfiinţarea acestui cult.

Acest decret a fost abrogat la 31 decembrie 1989, imediat dupa victoria revolutiei anticomuniste.

 

 

 

 

1949: A luat fiinţă Orchestra Populară Radio, al carei fondator, dirijor și prim-solist violonist a fost Ion Luca-Bănățeanu. Formaţia, alcătuită iniţial dintr-un număr de 12 membri, selectaţi dintre cei mai valoroşi instrumentişti din întreaga ţară, a ajuns în prezent la 14, având posibilitatea să abordeze un repertoriu foarte larg.

Celebritatea acestei formaţii se datorează şi dirijorilor care, de-a lungul timpului, şi-au legat numele de această orchestră, valoroşi profesionişti ai domeniului, care au repurtat succese la pupitrul Orchestrei Populare Radio: George Vancu, Victor Predescu, Nicu Stănescu, Ion Luca-Bănăţeanu, Radu Voinescu, Marius Olmazu, Paraschiv Oprea, în prezent fiind dirijată de Adrian Grigoraş.

 

 

 

 

 

 

1960: A decedat Ion Vasilescu, compozitor de muzică ușoară și dirijor român; (n. 4 noiembrie 1903).

Image result for ion vasilescu photos

 

 

 

 

 
1961: Adunarea Generală a ONU alegea România ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate pe termen de un an (1962) (ţara noastră a mai deţinut mandate în Consiliul de Securitate, pe termen de doi ani, în 1976 şi 1977, 1990 şi 1991; 2004 şi 2005). România a fost primită ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la 14 decembrie 1955.

 

 

 

 

 

 

 

1963: Guvernele român şi britanic decid ridicarea legaţiilor lor, de la Londra şi Bucureşti, la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice româno-britanice au fost stabilite la 20.II.1880, la rangul de legaţie. Relaţiile au fost întrerupte la 15 februarie 1941, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, şi reluate la 15 februarie 1946, la rangul de reprezentanţă. La data de 15 februarie 1947 reprezentanţele celor două ţări au fost ridicate la rangul de legaţie.

 

 

 

 

 

 

1968: A decedat la Cluj compozitorul, baritonul și regizorul de operă român Nicolae Bretan (n. 25 martie 1887, Năsăud ).

Este revendicat și de maghiari sub numele de „Bretán Miklós“pentru că și-a petrecut o parte din viață în Ungaria.  Nicolae Bretan era român greco-catolic căsătorit cu o evreica unguroaică  Nora Osvát, motiv pentru care a avut de suferit persecuțiile autorităților horthyste în timpul războiului .

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru :Nicolae BRETAN

 

 

 

 

 

 

  Nicolae Bretan a studiat la Conservatorul din Cluj (1906-1908), la Academia de Muzică din Viena (1909) și la Magyar Királyi Zeneakadémia din Budapesta (1912), după care s-a afirmat ca prim-bariton al Operei din Bratislava.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1916 și-a luat și licența la Facultatea de Filologie din Cluj. A fost regizor la Opera Maghiară din Cluj și director al Operei Române din Cluj, după revenirea acesteia din refugiul de la Timișoara. 

A compus 230 de cântece pe versuri de poeți români, maghiari și germani, cinci opere, poemul vocal simfonic „Luceafărul” și a compus, de asemenea, numeroase lucrări religioase și un requiem pentru doi soliști (sau cor) și orgă.

Dintre operele sale patru au fost opere într-un act: „Golem”, care a avut premiera în Elveția, în 1990, „Arald”, „Eroii de la Rovine” și o operă în trei acte: „Horia” 

 

 

 

 

1977: A murit Petre Constantinescu-Iaşi, istoric (specialist în istoria modernă şi contemporană a României; autor de studii în domeniul bizantinologiei, al legăturilor istorice şi culturale dintre români şi popoarele vecine), om politic în perioada comunistă (a ocupat funcţii importante în aparatul de stat); membru titular al Academiei Române din 1948; (n. 1892).

 

 

 

 

 

 

 

Image result for photos Petre Constantinescu-Iaşi,

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1990: La Alba Iulia a avut loc şedinţa solemnă a Parlamentului României consacrată sărbătoririi zilei de 1 Decembrie. Aceasta devine pentru prima dată Ziua Naţională a României.

 

 

 

 

 

 

 

 

1990: A fost înfiinţată Banca Comercială Română, prin preluarea activităților comerciale ale Băncii Naționale a României.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1995: A început să emită un nou canal al televiziunii naţionale – TV România Internaţional, destinat românilor din diaspora.

 

 

 

 

 

 

 

 

1995: La București, a emis pentru prima dată, postul de televiziune privat Pro TV.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lansarea oficială a postului a avut loc la Palatul Parlamentului, unde au participat oameni politici români, precum şi investitori din Statele Unite

 

 

 

 

 

 

 

 

1997: A murit Ştefan-Marius Milcu, medic, biolog şi antropolog; creatorul endocrinologiei moderne în România; considerat pionier al aplicării izotopilor radioactivi în endocrinologie; membru titular al Academiei Române din 1948, vicepreşedinte al acestui for între anii 1963 – 1974; (n. 1903).

 

 

 

 

 

 

 

1997: România a semnat Convenţia internatională privind interzicerea minelor anti–persoanal.

 

 

 

 

 1997: A luat ființă oficial, în clubul de jazz Green Hours, Teatrul LUNI – primul teatru independent din România postdecembristă, odată cu prezentarea premierei „Chantan au Lait” cu Maia Morgenstern și Dorina Crișan Rusu, pe texte de Mircea Dinescu, Ienăchiță Văcărescu și Joshua Sobol.

 

 

 

 
2000: A murit publicistul Florin Gabriel Mărculescu; membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi al Alianţei Civice; (n. 1940).

 

 

 

 

 

 

2008: A murit  Aurel Vernescu, caiacist român;a obţinut două medalii de bronz la Jocurile Olimpice de la Tokyo (1964), în probele kaiac 1 – 500 m şi kaiac 4 – 1000 m.; s-a clasat pe locul doi la München (1972), în proba de k4 – 1000 m, fiind considerat unul dintre cei mai buni kaiacişti ai României din toate timpurile ; (n. 23 ianuarie 1939).

 

 

 

 

 

 

Image result for Aurel Vernescu,photos

 

 

 

 

 

 

A fost port-drapel al României la ediţiile din 1964, 1968 şi 1972 ale Jocurilor Olimpice.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2009: A intrat in vigoare Tratatul de la Lisabona (inițial cunoscut ca Tratatul de Reformă). 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tratatul de la Lisabona a fost semnat de statele membre UE la 13 decembrie 2007 si a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009 si amendează Tratatul privind Uniunea Europeană (cunoscut de asemenea si ca Tratatul de la Maastricht) și Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene (cunoscut de asemenea și ca Tratatul de la Roma).În acest proces, Tratatul de la Roma a fost redenumit „Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene”.

Textul Tratatului s-a finalizat pe 19 octombrie 2007, în urma unui summit neoficial desfăşurat la Lisabona (de unde şi numele), şi a fost semnat de către reprezentanţii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene la 13 decembrie acelaşi an.

Tratatul a fost ratificat de Parlamentele statelor membre ale UE (ultima ţară care a ratificat Tratatul a fost Cehia, la 3 noiembrie 2009). Printre cele mai importante prevederi ale Tratatului se numără: UE are responsabilitate juridică, funcţia de preşedinte al Consiliului European devenind una permanentă (nu rotativă).

Acesta (numit preşedinte al Uniunii) are un mandat de doi ani şi jumătate. A fost înfiinţată funcţia de ministru de externe al Uniunii, dotat cu un aparat diplomatic propriu

 

 

 

 

 

 

 

 

 
2011: Societatea Română de Radiodifuziune relansa, în Republica Moldova, de Ziua Naţională a României, postul de Radio Chişinău.

SRR a preluat pachetul majoritar de acţiuni al postului Arena FM din Republica Moldova, suma investită fiind de 1.500.000 de lei.

Postul „Radio Basarabia” de la Chişinău (primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune) a fost inaugurat oficial la 8.X.1939, prin transmiterea Sf. Liturghii de la Catedrala Mitropoliei din Iaşi, şi a emis până în iunie 1940, când a venit ocupaţia sovietică.

 

 

 

 

 

 

 

2011: A murit regizorul de film şi scenaristul Andrei Blaier; (n. 1933).

 

 

 

 

 

 

 

Image result for Andrei Blaier;photos

 

 

 

 

 

Dintre creatiile sale, parte a unei filmografii vaste, aflatã, valoric si cronologic, la temelia cinematografiei românesti, amintim : „Diminetile unui bãiat cuminte” (1966), „Ilustrate cu flori de câmp” (1974), „Prin cenusa imperiului” (1975), „Lumini si umbre” (1979-1982), „Fapt divers” (1984), „Crucea de piatrã” (1993) si multe altele.

 

 

 

 

 

 

 

 

 2012: A murit cineastul Dumitru Călugăru, realizator a  peste o sută de filme de scurt metraj şi documentare; (n. 5 octombrie 1949).

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru cineastul dumitru călugăru photos

 

 

 

 

 

 

 

Dumitru Călugăru a înființat, în urmă cu treizeci de ani, Cineclubul „Constantin Brâncuși” și are o mapă profesională care cuprinde zeci de premii naționale și internaționale, obținute în urma participării la diverse competiții.

A fost singurul român membru al asociațiilor internaționale EVA și UNICA, asociații care reunesc cei mai buni cineaști neprofesioniști din Europa.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2013: Televiziunea Română relua transmisia programelor sale  în Republica Moldova. TVR a lansat grila pentru Republica Moldova, după semnarea, la 12 septembrie 2013, a Acordului de soluţionare amiabilă a Cererii nr. 36398/08;

TVR a lansat în data de 1 noiembrie 2014, “Telejurnal Moldova”, un program de știri dedicat exclusiv telespectatorilor din Republica Moldova.

 

 

 

 

 

 

 

Image result for tvr moldova logo

 

 

 

 

Jurnalul de știri este generalist și cuprinde informații din România și din Republica Moldova, relevante pentru telespectatorii moldoveni.

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/01/o-istorie-a-zilei-de-1-decembrie-video/

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

  10. https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Bretan

 

01/12/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

 Ziua Naţională a României 

 

 

 

 

 

Foto:  1 DECEMBRIE 1918 – MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ DE LA ALBA IULIA

 

 

 

 

 

1 decembrie 1918 reprezintă un eveniment astral în istoria românilor și a României.

Este data la care Marea Adunare de la Alba-Iulia a votat Unirea Transilvaniei cu România, cerând totodată un singur stat naţional.

Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie – 4 decembrie 1918, atunci când Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie a adoptat declaraţia de Independenţă.

Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii:

„Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”

Legea Unirii a fost ratificată  la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.

“Ziua de 1 decembrie este o poveste mai veche, chiar dacă, pentru noi, de puţină vreme, de doar 23 de ani, reprezintă Ziua Naţională. De aproape 100 de ani, a fost o festivitate care, în fiecare an, a însemnat foarte mult pentru România Mare de după 1918, deşi Ziua Naţională era cu totul alta.

Era sărbătorită în luna mai şi dedicată regelui” (…) 

România nu s-a putut articula temeinic nici pe o suveranitate puternică până când nu a reuşit, în 1918, să aducă cu mare noroc şi Basarabia, Transilvania cu Bucovina, Banatul, Crişana şi Maramureşul”, scria istoricul Adrian Majuru pe  https://identitatea.ro/ 

 

 

1 decembrie nu este prima zi naţională a României 

 

 

 

 

10 mai a fost zi de sărbătoare și ziua națională a românilor între anii 1866-1947, după ce Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa Adunării reprezentative a Principatelor Române Unite și după ce  la 10 mai 1877,  a promulgat Declarația de Independență a  României.

Ulterior, în urma abdicării regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, a fost proclamată Republica Populară Română și în perioada  1948-1989 ziua de 23 august a înlocuit oficial sărbătoarea de 10 mai.

După revoluția anticomunistă din 1989, prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România.

Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2.

 

 

 

 

″Deşteaptă-te, române!″ este imnul de stat al României și a fost intonat oficial pentru prima dată la 29 iulie 1848, în cadrul unei manifestări organizate în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, în prezent Parcul Zăvoi, avându-l ca autor pe Andrei Mureșanu pe muzica lui Anton Pann. ″Deşteaptă-te, române!″ a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol.

A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989.

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ″Deşteaptă-te, române!″ a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991.

 

Ziua Imnului României este sărbătorită pe 29 iulie.

 

 

LA MULȚI ANI ROMÂNIA ! LA MULȚI ANI ROMÂNI!

 

 

 

 

01/12/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Cleștele geopolitic se strânge cu efecte catastrofice pentru România…

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru expansiunea rusă photos

 

 

 

Dorin Popescu: Se strânge cleștele geopolitic

La Kremlin se pregatesc scenariile pentru un viitor acord interstatal intre Republica Moldova si „Republica Moldoveneasca Transnistreana”, sub forma unui „plan Kozak-n” – care va fi livrat in saloanele Europei drept „plan de solutionare a conflictului moldo-transnistrean si de pacificare a regiunii”, scenaristii inspirati din Lubianka pregatesc „Summitul pentru Donbas” în „format Normandia” (Franța, Germania, Federația Rusă, Ucraina) de la Paris ( 9 decembrie a.c.).

Părtile au pregătit deja un document misterios, agreat la varf (Vladimir Putin, Volodimir Zelenski, Emmanuel Macron, Angela Merkel), pe care il vor adopta in marja reuniunii de la Paris – o foaie de parcurs care va fi botezata cu accent parizian.

Cel mai probabil, acordul de la Paris privind conflictul deschis din Donbas va incendia geopolitic Kievul si va genera premisele unui al treilea Maidan. Indiferent de prevederile acestui acord (care, din ratiuni consensuale, va implica cedari si compromisuri considerabile ale presedintelui Zelenski) – „formula Stenmeier”, „acordul Minsk Plus”, „pacea de la Paris” etc., acesta va genera fără indoială proteste de amploare în marile orașe ale Ucrainei, sub sloganul „Nu capitulării!”.

Moscova nu crede in lacrimi – și nici in egalitatea de compromis pe care i-o cere, cu voce slabă si izolata, Kievul. Se poate anticipa ca prețul pe care îl va plăti Ucraina pentru o iluzorie pace in Donbas va fi din nou prea mare.

Conspirationistii vor pune din nou la îndoială valoarea beneficiilor obtinute printr-o pace care federalizeaza tara, iar Zelenski poate iesi sifonat din pacea de la Paris, unde menu-ul este – poate – parizian, dar muzica – rusească.

Clestele geopolitic se strânge tot mai harnic în jurul României…

Turcia pregateste noi actiuni unilaterale in diferite teatre de operatiuni, de la frontul din Siria la negocierile cu Bruxellesul; bateriile rusesti anti-racheta S-400 vor pazi la Ankara noua ordine regionala;

Bulgaria si Serbia isi reînnoiesc periodic angajamentele de iubire si credință fata de centrul lumii slave; Serbia viseaza libertăți europene pe piețe de marfuri controlate de Moscova;

Ungaria isi continuă netulburată marșul triumfal si languros spre iliberalismul postmodern de sorginte rusă; „noua Europa” isi pregatește clivaje cronice intre motorul franco-german si „estul rebel”; odata cu Summitul NATO de la Londra (3-4 decembrie a.c.), teza „autonomiei strategice” a Uniunii Europene (care submineaza fundatiile Alianței) va intra in viteza a doua, iar coeziunea transatlantică, exprimată metaforic și militar prin NATO, trăiește dramatic proba perceptivă a „comei cerebrale” induse de cei care nu vor sa mai creadă în ea.

Potrivit celui mai sumbru scenariu, în 2020, actualul clește geopolitic

se poate închide, cu efecte pe termen mediu și lung catastrofice pentru Romania :

     – în 2020 va fi devenit clar scenariul ruso-europeano-american privind transformarea vecinatății estice a Europei in zonă-tampon;

     – va fi implementata soluția consensuala a „pacii de la Paris” in Donbas;

     – va fi reales la Chișinău omul plenar al Moscovei; va fi activat sistemul rusesc anti-racheta din Turcia;

     – se va incheia – cel mai probabil – mandatul cancelarului german Angela Merkel;

     – se va produce Brexitul;

     – NATO si UE iși vor consuma noi resurse geopolitice in divorțuri și bătălii interne cu mize antagoniste pe termen lung; avansul geopolitic rusesc va continua spre vest, iar America va deveni tot mai ocupată cu agenda interna pre-electorala, tot mai mareață, însă tot mai singură în Europa, tot mai departe de ea.

Vom ieși oare teferi din cleștii geopolitici care se deschid deasupra noastra? Vom ieși din clesti precum plăieșii din celebra Cetate a Neamțului sau precum ucrainenii, în 2014, din la fel de celebra încercuire de la Ilovaisk?

Pe culoarul de ieșire, păzit de omuleții verzi, vom putea păstra macar pașaportul fara vize spre taramurile făgăduintei – aceleasi pe care le visau românii exact in urmă cu treizeci de ani?

Sau din nou ne vor lăsa mutările imprevizibile ale cortinei în jumătatea tragica a lumii – făra libertate, dar cu soia și nechezol?

 

 

 

01_dorin_popescu_portret

 

Dorin Popescu este președinte al Asociatiei Casa Marii Negre / Black Sea House – Constanta, singurul think-tank geopolitic din Dobrogea si singurul din Romania destinat geopoliticii spatiului extins al Marii Negre, si coordonator al filialei ICDE Constanta. Este analist politic, expert in geopolitica, fost diplomat, publicist, cadru universitar si doctor in Filologie.

01/12/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat asta: