CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ciudat, de ce nu pomenește nimeni de cei 20 de copii înfiați pe mâna domnului Klaus Werner Iohannis ?

 

 

 

  Când era candidat la primăria Sibiului, Iohannis a avut o întâlnire filmată cu presa locală. Am văzut înregistrarea. Ziariștii […]

 

 

 

 

 

Marea mea mirare: nimeni nu pomenește de cei 20 de copii înfiați pe mâna lui Iohannis !

 

 

 

Când era candidat la primăria Sibiului, Iohannis a avut o întâlnire filmată cu presa locală. Am văzut înregistrarea.

Ziariștii i-au pus mai multe întrebări legate de activitatea voluntară depusă de soții Johanis pentru a facilita înfierea mai multor copii din zona Sibiu de către părinți înfietori din străinătate.

 

 

 

 

 

Din întrebările ziariștilor și răspunsurile lui Iohannis, am înțeles următoarele:

 

 

1.Au fost circa 20 de copii de care s-au ocupat soții Iohannis ca să fie înfiați de părinți din străinătate.

2.Unii dintre acești străini au locuit în casa soților Iohannis. Iohannis le-a stat la dispoziție ca șofer și însoțitor la discuțiile cu autoritățile

3.Soții Johanis au căutat prin tot județul copii aflați în situația de a accepta o înfiere „pe repede înainte”.

 

 

 

 

 

 

4.Majoritatea înfierilor s-au făcut prin încălcarea legislației, fără respectarea timpilor de așteptare, printr-o cârdășie criminală între magistrații care au aprobat înfierile.

 

 

5.Soții Iohannis au fost acuzați de intervenție pe lângă acești magistrați.

 

6.Întrebat dacă a fost plătit pentru serviciile făcute acestor cetățeni străini, Iohannis a răspuns că a primit câteva cadouri! Dar bani, nu!

7.Acuzat de ziariști că nu s-a mai interesat de soarta copiilor plecați din țară, Iohannis a răspuns că peste câteva săptămâni va veni în România în vizită o familie care a înfiat un copil „pe mâna lui Iohannis”!

Vizita respectivă nu s-a mai petrecut!

8.Cazul celor trei copii ai familiei Iliuț din Rășinari și al bunicei lor, Maria Iliuț, care a umblat cu reclamații la adresa lui Iohannis depuse la toți președinții, la parlament, la procuratură, fără să i se dea nicio atenție. Felul inuman cum s-a purtat Iohannis cu acea bunică, este aspectul cel mai urât din biografia lui Iohannis, cu un impact social teribil!

Mirarea mea este totală: de ce în campania electorală echipa dnei Dăncilă și însăși doamna Dăncilă nu i-au adus aminte lui Iohannis de comportamentul său inuman ca samsar de copii orfani!

Mai ales că numai de pe urma acestei activități se poate înțelege cu ce bani și-a achiziționat Iohannis cele șase case!

Sunt bani care s-au plătit pentru acei bieți copilași, despre care Iohannis nu ne poate oferi nicio dovadă că n-au fost folosiți în comerțul cu organe!

Repet: nu pot înțelege de ce PSD-ul nu s-a folosit de acest argument, cel mai puternic dintre argumentele ce puteau fi invocate împotriva lui Iohannis?!

E posibil ca dna Dăncilă să nu fi fost de acord, din prea multă delicatețe, nevoind să facă caz de subiectul copiilor adoptați, subiect care avea legătură cu un detaliu din biografia dnei Dăncilă: și dânsa a călcat pragul unui orfelinat, de unde a înfiat un copil!… Copilul care este acum un om matur, de 29 de ani!

Care a ajuns în gura presei ticăloase, amărându-i inima bietei femei!

Câta diferență față de soții Iohannis! Asta n-ar merita să conteze la votul nostru de duminică?                                                                                                     

Sursa: prof. Ion COJA

preluat de 

22/11/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

Viața domniței Ileana a României, fiica cea mică a regelui Ferdinand I și a reginei Maria

 

 

 

 

Principesa Ileana a României (cunoscută și ca domnița Ileana), s-a născut în ziua de 5 ianuarie 1909 la București și a decedat la 21 ianuarie 1991, în Pennsylvania, SUA). A fost fiica cea mică a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria, dobândind prin naștere titlul de Principesă a României.

Se înrudea prin mama sa, cu familiile domnitoare din Marea Britanie și Rusia.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru prințesa ileana photos

 

 

 

 

 

 

 

După venirea la tron a fratelui ei mai mare, Carol al II-lea,  principesa Ileana s-a  căsătorit în 1931, la vârsta de 22 de ani, cu arhiducele Anton de Austria. Arhiducele era absolvent al școlii Superioare de Inginerie din Madrid. Împătimit aviator, era câștigătorul a numeroase concursuri aviatice internaționale. Pe cei doi logodnici îi apropia și pasiunea pentru sport, fiind cunoscute preocupările Ilenei pentru călărie, automobilism și yachting.

Căsătoria Ilenei a fost rodul unei iubiri împărtășite de ambii soți, iar decizia celor doi tinerti de a se căsători a fost  acceptată fără rezerve de Casa Regală Română, fiind pentru prima oară când un membru al familiei regale române s-a căsătorit fără a încheia o căsătorie morganatică sau fără a trebui să respecte o alianță matrimonială.

A fost ultima căsătorie oficială încheiată în țară pentru un membru al familiei regale române. Pentru că tatăl ei murise în 1927, a fost condusă la altar de fratele ei mai mare, regele Carol al II-lea. Însă până la momentul căsătoriei, a trebuit rezolvată o problemă importantă: mirii erau de confesiuni diferite, iar Biserica Catolică era extrem de intransigentă când venea vorba de acceptarea unor astfel de uniuni.

În urma unor negocieri purtate de  cele două familii și Sf. Scaun, singura variantă acceptată a fost oficierea unei ceremonii catolice, fără nicio intervenție din partea clerului ortodox.

Ileana a insistat să se spovedească și să primească împărtășania înainte de căsătorie, ceea ce a dat Bisericii Ortodoxe șansa de a se implica în nunta principesei.

Era în vara anului 1931 când la Sinaia castelul și orașul întreg au îmbrăcat straie de sărbătoare. Drapelele naționale cu însemnele regale, fluturau pe toate clădirile administrative, pe stâlpi erau prinse crengi de brad și ghirlande de flori, iar străzile pe care alaiurile nuntașilor aveau sa treacă erau împodobite cu becuri multicolore, în timp ce de la gar orașului la Castelul Peleș mulțime de localnici, locuitori ai satelor din împrejurimi și  turiști, asteptau cu flori in mâini sosirea mirilor.

La vremea nunții sale, principesa Ileana era frumoasă ca o statuie antică, avea un zâmbet luminos pe chip și așa a rămas în amintirea multora dintre cei care, fie și privind-o doar trecând pe străzile Sinaiei, au fost martori la nunta ei.

 

 

 

 

 

 

Ceremoniile de  nuntă au ținut, trei zile. Și trei nopți.

La 24 iulie, Principesa avea să-și aduca prinosul de dragoste pentru țara în care s-a născut, semnând și inaintând Regelui Carol al II-lea (fratele ei mai mare) un document prin care se angaja sa nu renunțe niciodata la cetatenia româna. Momentul a fost urmat de o ceremonie de oferire de daruri, din partea familiei si a administratiei nationale si locale.

A urmat un prânz de gală. A doua zi, pe 25 iulie, monarhul avea să dea în onoarea surorii sale, a logodnicului ei și a rudelor si invitatilor un dineu oficial, urmat de o receptie cu dans. Se spune că sala de bal a castelului a devenit neîncăpătoare, atunci când cele 300 de perechi au intrat  în ritmul muzicii.

Printre cei care au participat la recepție, jurnaliștii vremii ii amintesc pe Regele Alexandru si Regina Marioara a Iugoslaviei, Regina Elisabeta a Greciei (cele doua regine din Balcani fiind, de fapt, surorile mai mare ale tinerei mirese), apoi, doua dintre surorile Reginei Maria – Printesa Alexandra de Hohenlohe si Infanta Beatrice (aceasta din urma alături de soțul ei, Infantele Alfonso al Spaniei)… Si sa nu uitam pleiada de prinți si prințese veniți din Germania și Austria, care se înrudeau cu cei doi miri.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nunta princiară a avut duminica, 26 iulie 1931. La ora 10:00 s-a oficiat cununia civila, ofiter al Starii Civile fiind chiar ministrul Justitiei din acea vreme, Constantin Hamangiu. Cununia religioasa s-a oficiat o ora mai tarziu. Mirele nefiind ortodox, ea a fost celebrata de arhiepiscopul catolic, monseniorul Cisar. A fost prezent insa si patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Miron Cristea.

A urmat o depunere de coroane la Cimitirul Eroilor Militari din Sinaia, după care a avut loc un dejun de gală.

Principesa Ileana – devenita acum Arhiducesa Ileana – a plecat imediat după dejun, împreună cu soțul ei, la Castelul Bran, cel pe care Regina Maria avea sa i-l dăruiasca drept zestre si moștenire.  

În anii următori Ileana a locuit împreună cu soțul lângă Viena, în Austria. Ileana a continuat activitatea caritabilă a mamei sale. Atașată inexorabil de România, s-a stabilit în timpul regimului Antonescu împreună cu familia în țară și a deschis la Bran Spitalul „Inima Reginei”.

S-a  îngrijit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de militarii români răniți, cu același devotament exemplar de care dăduse dovadă în Primul Război Mondial ilustra sa mamă, Regina Maria a României.

După războiul mondial,la scurt timp după abdicarea la 30 decembrie 1947 a nepotului său, regele Mihai, prințesa Ileana a fost nevoită să părăsească din nou țara, proprietățile fiindu-i confiscate în cursul anului 1948 de regimul instalat la putere de ocupanții sovietici.

În 1950 Ileana împreună cu copiii au ajuns la Boston, în Statele unite. În următorii 11 ani, până în 1961, Ileana a călătorit de-a lungul și de-a latul Americii, ținând sute de conferințe în care a vorbit oamenilor despre România și despre situația tragică a țării sale în comunism.

  A divorțat în 1954 de arhiducele Anton, recăsătorindu-se cu Ștefan Isărescu, mariaj soldat la rândul său cu un divorț.

În 1961, Ileana a decis să se călugărească și a plecat la o mănăstire ortodoxă din Franța, unde a petrecut 6 ani ca novice. Și-a lăsat astfel trecutul regal în spate și a devenit Maica Alexandra.

În 1967, Principesa a devenit stareța mănăstirii cu hramul „Schimbarea la față” din Ellwood City, Pennsylvania, până la moartea sa în 1991.

După căderea comunismului, a mai vizitat România o singură dată, în septembrie 1990.

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/11/18/video-si-galerie-foto-regina-maria-a-romaniei-regina-soldat-si-diplomat/

 

 

 

Surse: 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ileana,_Principesa 

https://simonalazar.wordpress.com/principesa-ileana-o-nunta-pe-valea-prahovei 

22/11/2019 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 22 NOIEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 22 noiembrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1806: Rusia a declarat război Imperiului Otoman.

 

 

 

 

 

 

 

 

Foto: Unităţi militare ruse în timpul Războiului ruso-turc 1806-1812

 

Izbucnea războiul  ruso-turc din 1806-1812, purtat în întregime pe teritoriul ţărilor române, conflict care  se va încheia prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia, teritoriu situat intre Prut si Nistru apartinand Principatului Moldova, intra în componența Rusiei.

Armata rusă şi-a început ofensiva sub comanda generalului Michelson si la 11 noiembrie 1806 avangarda trecea Nistrul sub comanda contelui Dolgoruki, în dreptul oraşului Moghilău. La 12 noiembrie era ocupata localitatea  Bălţi şi la 14 noiembrie, ruşii treceau Prutul lîngă Sculeni.

În aceeaşi zi Hotinul era ocupat de trupele generalului Essen, iar la 24 noiembrie, Tighina de generalul Meiendorf.

Armata rusa ocupă Iaşii la 29 noiembrie. Celelalte puncte strategice  precum Cetatea Albă, Chilia etc., s-au predat fără împotrivire.

Singura care avea să opună rezistenţă va fi cetatea Ismailului, care va capitula definitiv abia la 14 septembrie 1809.

 

 

 

 

 

 Foto: O luptă între unităţi militare ruse şi turce în timpul Războiului ruso-turc 1806-1812

 

În continuarea înaintării lor, ruşii au ajuns rapid în apropiere de Bucureşti, învingînd primele trupe turceşti ieşite în întîmpinare la Ferbinţi (11 decembrie).

Bucureştiul a fost ocupat de trupele ruse comandate de generalului de origine sîrbă Miloradović la 23 decembrie.

Poarta Otomană a declarat  război Rusiei abia la 24 decembrie 1806, ulterior acuzînd Rusia că tratează Principatele romane ca pe o posesiune a sa si ca se  amesteca grosolan în treburile lor intene.

 

 

 

1850: Domnul Munteniei, Barbu Ştirbei, dă un ofis prin care se interzice ca familiile de ţigani să mai fie despărţite prin donaţie sau vînzare. Totodată, prin acelaşi ofis, se interzic vînzările de ţigani între particulari.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1850: Se finalizează amenajarea grădinii Cişmigiu din Bucureşti, in Muntenia, ale carei  lucrări începuseră încă din 1837.

 

 

 

 

 

 

 1861(22.XI/4.XII):  Poarta otomană emitea „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, înfăptuită de facto la 24 ianuarie 1859 (unirea era recunoscută însă numai pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza).

În ciuda stipulaţiilor restrictive, documentul marchează un pas important pe calea unirii depline a Principatelor.

 

 

 

 

 

1869: S-au deschis cursurile Facultății de Medicină din București. Primul decan a fost medicul chirurg Nicolae Turnescu.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Dr.Nicolae Turnescu photos

Dr.Nicolae Turnescu a fost unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti.

 

 

 

 

 

1870 (22 noiembrie / 4 decembrie): S-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician care a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România.

A fost unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1895) si membru corespondent al Academiei Române din 1919; (m. 1946).

 

 

 

 

 

1880: Principele Carol I primeşte acordul scris din partea familiei sale privind succesiunea la tronul României, reglementată prin Constituţie:

“În lipsă de descendenţi de sex masculin în linie dreaptă ai A.S.R. Carol Hohenzollern–Sigmaringen, succesiunea la tron va reveni celui mai în vârstă dintre fraţii săi, sau descendenţilor lor…”

 

 

 

 

 

 

In baza acestui Acord,  Prințul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele lui Carol, urma să devină succesor la tronul României.

În octombrie 1880, Leopold renunță la tronul țării în favoarea lui Wilhelm, fiul său cel mai mare. Acesta, la rândul său, în 1888 renunță la tronul României în favoarea fratelui său mai tânăr, Ferdinand, care va deveni principe de România, moștenitor al tronului și mai apoi rege al României în ziua de 10 octombrie 1914, la moartea unchiului său, regele Carol I.

Ferdinand I va domni in România  până la moartea sa, survenită la 27 iulie 1927. 

 

 

 

 

 

1890: A murit la Oravița, folcloristul Simeon Mangiuca autorul unor studii de referință  privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; (n. 2 septembrie 1831, Broșteni, Caraș-Severin, Imperiul Austriac).

 

 

 

 

Image result for Simeon Mangiuca photos

 

 

A publicat de asemenea lucrări de etnobotanică si afost membru de onoare al Academiei Române. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a morţii sale data de 4.XII.1890.

 

 

 

 

1899: S-a născut Traian Borcescu, ofițer în cadrul Serviciului Special de Informații al României (SSI), șeful Secției a II-a Contrainformații,(aprilie 1941 – 23 august 1944), având gradul de locotenent-colonel.

 

 

Imagini pentru traian borcescu photos

 

 

 

 

 

 

 

1901: A decedat Vasile Urechia-Alexandrescu, istoric, scriitor și politician român, membru fondator al Societății Academice Române; (n. 15 februarie 1834).

 

 

 

 

 

 

 

 

V. A. Urechia, a fost un om politic liberal, deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; (n. 1834).

De numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti).

A fost membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori.

 

 

 

 

 1909: S-a născut compozitorul Mişu Iancu; (m. 1994).

 

 

 

 

 

Imagini pentru misu iancu photos

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1913: A fost inaugurată clădirea Teatrului “Maior Gh. Pastia” din Focșani, cu spectacolul Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri, în montarea Companiei Dramatice a Teatrului Național din Iași, aflată sub conducerea lui Mihail Sadoveanu.

 

 

 

 

Image result for Teatrului “Mr. Gh. Pastia” din Focșani.

Teatrul din Focșani

 

Imagine similară

Foto: Mr. Gh. Pastia                                 

Construcția teatrului a fost realizată la inițiativa maiorului în rezervă Gheorghe Pastia, care a donat 570.000 de lei pentru executarea lucrărilor de construcție și de amenajare interioară, terenul fiind pus la dispozitie gratuit de municipalitatea orașului Focșani.

Condiția principală cu care maiorul Pastia a realizat donația a fost ca teatrul să poarte veșnic inscripția Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”.

O comisie condusă de renumitul arhitect  Ion Mincu, actorul Constantin Nottara și Gheorghe Băicoianu a apreciat cele patru proiecte ce participau la concurs, alegând lucrarea arhitecților Constantin Ciogolea și Simion Vasilescu.

După anul 2000 Primăria orașului Focșani împreună cu Consiliul Județean Vrancea au finanțat lucrările de consolidare și restaurare, teatrul fiind redeschis pe 24 ianuarie 2004.

În memoria ctitirului Teatrului, pe esplanada din fața Teatrului Municipal a fost ridicat bustul în bronz al maiorului Gheorghe Pastia realizat de sculptorul Gabriel Tăicuțu.

 

 

 

 

1919: S-a născut la Cluj, muzicologul şi profesorul Romeo Ghircoiaşiu; (m. 21 martie 1995, Cluj).

A absolvit Facultatea de Sociologie și Drept din Cluj (1940-1944), cu doctorat (1948) și Conservatorul din Cluj (1939-1940, 1948-1949, 1953), (doctorat în 1970).

 

 

 

 

Romeo Ghircoiaşiu

 

 

 

A fost profesor universitar, muzicolog și pianist,rector al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei, filiala Cluj (1956-1973) și vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.

 

 

 

 

1928: S-a născut dirijorul Mircea Cristescu; (m. 1995).

 

 

 

 

 

1931: Se deschide pentru public, din iniţiativa unor particulari entuziaşti, în “Casa cu lanţuri”, de pe Calea Victoriei, care aparţinea boierului Moruzi,  Muzeului Comunal București, primul muzeu dedicat Bucureştilor.

 

 

 

 

 

 

 

Related image

 

 

 

Astăzi, acea clădire nu mai există, în toamna anului 1940 aceasta  fiind grav avariată de cutremur.

Colecţiile sale su fost mutate, în parte, în imobilele din str. Ştirbei Vodă nr. 34 şi 47. Deoarece vechea casă Moruzi nu a mai putut fi restaurată şi a fost supusă demolării, în anul 1942, Primăria oraşului Bucureşti a cumpărat imobilul din Calea Victoriei nr. 151 (fosta casă Cesianu) unde s-au adunat toate colecţiile muzeului Municipal, dispersate în diferite localuri.

În timpul bombardamentelor aeriene la care a fost supusă Capitala în 1944, cele mai preţioase materiale ale muzeului au fost evacuate în com. Rasnic (Dolj). Până în anul 1948 muzeul a fost închis.

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1959 Muzeul Comunal București a fost redenumit Muzeul de Istorie al Municipiului București , inaugurat la 23 ianuarie 1959, cu prilejul sărbătoririi a 100 de ani de la Unirea Principatelor Române, în Palatul Suţu, de la Universitate.

În 1984, Muzeul de Artă al Municipiului București și Muzeul de Istorie s-au unificat sub denumirea Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București. În 1999 numele muzeului s-a modificat din nou, luând denumirea sa actuală de Muzeul Municipiului București.

 

 

 

 

 

 

1938: S-a născut scriitoarea Victoria Comnea.

 

 

 

 

 

 

Image result for victoria comnea photos

 

 

 

 

1939: S-a născut fotbalistul dinamovist Vasile Anghel.

 

 

 

 

Imagini pentru fotbalist dinamovist Vasile Anghel.photos

 

 

 

A fost atacant şi conducător al secţiei de fotbal din cadrul clubului Dinamo, unde a cunoscut gloria în fotbalul românesc – două titluri de campion şi Cupa României, semifinalele Cupei Campionilor Europeni, trei titluri de campioni şi de două ori Cupa României ; (m. 12 septembrie 2014).

 

 

 

 

 

1939: A decedat actriţa română de teatru Aghata Bârsescu.

 

 

 

 

 

 

 

A  fost prima actriţă română prezentă pe scenele teatrelor din Viena, apoi şi din America (roluri în piesele: “Medeea”, “Antigona” de Sofocle, “Maria Stuart” de Schiller); (n.9 septembrie 1857).

 

 

 

 

1945: S-a născut profesorul doctor Mihai Voiculescu, medic primar de medicină internă și nefrologie, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale, vicepreședinte al Comisiei de Medicină Internă al Academiei de Științe Medicale, decorat cu Ordinul „Serviciul Credincios”; (m. 2016).

 

 

 

 

 

 

 

1956: Se deschid la Melbourne, în Australia, Jocurile Olimpice de Vară ; România a obținut 13 medalii (5 aur, 3 argint, 5 bronz), clasandu-se pe poziția a 9-a în clasamentul pe medalii.

 

 

 

 

Image result for jo melbourne 1956 photos

Au participat 67 de țări și 3.184 de sportivi, care s-au întrecut în 145 de probe din 17 sporturi.

Au fost medaliati urmatorii sportivi romani:

Aur : Leon Rotman — kaiac canoe, 1.000 m; Nicolae Linca — box, cat. semimijlocie (69 kg); Ștefan Petrescu — tir, pistol viteză individual; Dumitru Alexe, Simion Ismailciuc — kaiac canoe, 1.000 m

 

Argint: Gheorghe Negrea — box, cat. semigrea (81 kg); Mircea Dobrescu — box, cat. muscă (51 kg); Olga; Szabo-Orban — scrimă, floretă individual.

Bronz: 
Francisc Horvath — lupte greco-romane (57 kg); Gheorghe Lichiardopol — tir, pistol viteză individual;
Elena Leuștean — gimnastică, sol; Constantin Dumitrescu — box, (63,5 kg); Elena Mărgărit, Georgeta Hurmuzachi, Sonia Inovan, Elena Leuștean, Elena Săcălici, Emilia Vătășoiu — gimnastică, echipe.

 

 

 

 

1972: A decedat la București, fizicianul Horia Hulubei cercetător in domeniile spectroscopiei, a fizicii particulelor elementare si fizicii nucleare, membru titular al Academiei Române din 1946; (n. 15 noiembrie 1896, Iasi).

 

 

 

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

In 1926 iși ia licența în științe fizico-chimice si se dedică învățământului, devenind pe rând, preparator, apoi asistent la catedra de chimie fizică a Universității din Iași. Lucrează ca cercetător cu întreruperi, între anii 1927— 1938, în Laboratorul de Chimie Fizică de la Sorbona, Paris, condus în acea perioadă de savantul Jean Perrin.

În 1933, își ia doctoratul în fizică la Paris, ajungând director de cercetări la Universitatea din Paris. Horia Hulubei activează susținut în țară, fiind, pe rând, conferențiar, profesor, la universitățile din Iași și apoi București, unde, pe lângă intensa muncă de cercetare științifică.

În perioada 1941-1944, profesorul Horia Hulubei a deținut funcția de rector al Universității din București.

A fost organizatorul primelor cercetări sistematice româneşti în domeniul fizicii atomice.

Este acela care in 1949 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică a   Academiei Române din Bucureşti si în 1965, Institutul de Fizică Atomică.

 

 

 

 

 

1978: A murit la Bucuresti, compozitorul, violonistul şi profesorul Sandu Albu ; (n.22 august 1897 la Sinaia, jud.PRAHOVA).

 Violonist-concertist în ţară şi în străinătate (1922-1975), Sandu Albu  a fost profesor de vioară şi violă la Brooklyn Conservatory of Music din New York (1927-1928), la J. Hartt School of Music din Hartford, Connecticut, Statele Unite (1928-1929), şef al controlului muzical la Radio-Bucureşti (1935-1937), profesor de vioară la Institute of Fine Arts din Bagdad, Irak (1937-1939, 1945-1950), dirijor al Orchestrei de Stat din Bagdad, Irak (1950-1958), profesor de vioară la Liceul de muzică nr. 2 din Bucureşti (1964-1965, 1967-1968), conferenţiar la clasa de vioară la Institutul pedagogic din Bucureşti (1962-1965), conferenţiar la clasele de muzică de cameră (1964-1966) şi de violă (1965-1967) la Conservatorul din Bucureşti.
     
     A întreprins turnee artistice în Austria (1922, 1956), Cehoslovacia (1922, 1927, 1928, 1929, 1930, 1932, 1933, 1934), Irak (1937, 1938, 1939, 1946, 1952, 1955, 1958), Iran (1939, 1946), Italia (1940), Germania (1942), Iugoslavia (1942), Anglia (1947, 1954), Liban (1947), R.F. Germania (1952, 1954, 1956), Elveţia (1952, 1954, 1955, 1956), Olanda (1954) şi Turcia (1954). A susţinut emisiuni radiofonice. A publicat articole în revista „Muzica”. A fost distins cu Menţiunea I la Premiul de compoziţie „George Enescu” (1942).

 

 

 

 

 1994: A murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană ; (n. 1911)

 

 

 

 

2002:  Romfilatelia a lansat prima serie de mărci poştale tematice cu holograma dedicată aderării României la NATO.

Emisiunea de mărci poştale „România invitată la NATO – Praga 21 Noiembrie 2002” reprezintă o premieră în activitatea de editare a poştei Române, fiind primul timbru cu hologramă din ţara noastră.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2006: A murit eseistul, criticul şi istoricul literar Lucian Raicu stabilit (1986) în Franţa; (n.1934).

 A fost redactor la Gazeta literară şi România literara, precum şi la Europa Liberă şi Radio France International.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A scris “Liviu Rebreanu, o analiză meticuloasă a romanelor”, “Revelaţii dure”, “Scene din romanul literaturii”, “Practica scrisului şi experienţa lecturii”, “Reflecţii asupra spiritului creator”, “Scrisori din Paris”, “Scene, fragmente, reflecţii”, “Journal en miettes cu Eugene Ionesco”, “Critica – formă de viaţă”; (n. 12 mai 1934).

 

 

 

 

 

 

 

2007: A plecat la cele veșnice scriitorul, duhovnicul şi arhimandritul român Ioanichie Bălan, de la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ; (n. 10 februarie 1930).

 

 

 

 

 

 

 

 

 A fost  autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator.

 

 

 

 

 

 

 

2013: A murit Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului al XX-lea şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii; (n. 1924).

 

 

 

 

 

 

Related image

 

 

 

 

 

 

 

 2014: A decedat la Bucuresti, fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu,  autorul unor  valoroase contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare, membru titular al Academiei Române din 1995; (n.30 octombrie 1943, in localitatea Roman, jud.Neamt).

 

 

 

 

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

În literatura de specialitate s-au consacrat conceptele de „stari coerente in sensul lui Scutaru” si „sisteme covariante in sensul lui Scutaru”.

De asemenea, potrivit Academiei Romane, Horia Scutaru are prioritate absoluta în introducerea conceptelor de entropie clasica a unei stari cuantice si in stabilirea dualitatii dintre simbolurile covariante si contravariante definite cu ajutorul „starilor coerente Scutaru”.

Dintre contributiile sale, Academia Română amintește descrierea ciocnirilor hadron-hadron cu ajutorul nucleelor reproducatoare si descrierea nucleelor ușoare.

Intreaga sa activitate stiintifică este cuprinsă în numeroasele articole apărute în prestigioase reviste de specialitate din țară și din străinatate.

După ce, în anul 1987, împreună cu Marius Iosifescu, a fost distins cu premiul „Dragomir Hurmuzescu” al Academiei Romane, Horia Scutaru – Ungureanu a fost ales, în 1993, membru corespondent și în 1995 membru titular al Academiei Române unde a fost presedintele Sectiei de Stiinte Fizice.

 

 

 

 

 

 

 

2015: Pentru prima dată în istoria tenisului din ţara noastră, doi sportivi români au disputat finala de dublu, în echipe diferite, a Turneului Campionilor de la Londra.

Horia Tecău (România)/Jean-Julien Rojer (Olanda) i-au învins cu 6-4, 6-3 pe Florin Mergea (România)/Rohan Bopanna (India).

Datorită acestui rezultat, Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer au încheiat anul 2015 pe prima poziţie în clasamentul probei de dublu din circuitul ATP

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI : 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/22/o-istorie-a-zilei-de-22-noiembrie-video/

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

  10. cultural.bzi.ro/academicianul-horia-scutaru-ungureanu-a-murit

 

 

22/11/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: