ZIUA DE 18 NOIEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

18 noiembrie, istoricul zilei

 

 

 

1392: Prima mențiune documentară a stolnicului (dregător personal al domnului) în Moldova.

Stolnicul era responsabil cu depozitarea produselor alimentare în cadrul curţii domneşti. Formal, el răspundea de masa Domnitorului, dar avea în grija sa şi moşiile de unde se asigurau cu hrană.

În împrejurări mai deosebite sau la sărbători, el îl servea pe domn, gustând mâncărurile înaintea acestuia, spre a dovedi că nu erau otrăvite. De asemenea, el avea o echipă numeroasă cu care lucra si trebuia să ştie ce bucate urmau să fie puse pe masa de ospăţ si pentru câţi musafiri..

 

 

 

 

1473: A început batalia de la Vodnău (Vodna) (18-20 noiembrie) in care  Stefan cel Mare îl învinge pe Radu cel Frumos, domnul Munteniei, care era sprijinit de osti otomane.

Oastea moldoveana ocupa Tara Româneasca.

Prevăzând un atac al turcilor, domnul Moldovei a încercat să impună în Ţara Românească un domn fidel politicii sale antiotomane, scopul său fiind de a transforma acest teritoriu într-o baza de aparare, dar şi de acţiune, pentru momentul când sultanul avea să se îndrepte împotriva lui.

Radu cel Frumos

 

 

 

El şi-a ales foarte bine momentul, când oastea lui Radu cel Frumos era împuţinată, datorită obligaţiei de a-l ajuta pe sultan în lupta cu hanul turkmen Uzun Hassan (1453 – 1478), fiind trimişi cca. 12 000 oşteni.

Letopiseţul anonim al Moldovei arată că luptele au început „la 18, joi, la locul numit pârâul Vodna. Şi acolo s-au bătut până seara, asemenea şi vineri şi sâmbătă până seara, care este 20 ale aceleiaşi luni” (Cronicile slavo-române).

Localizarea acestei bătălii a fost făcută de Petre P. Panaitescu pe un afluent al râului Prahova, pârâul Vodna, aflat la c. 45 km de Bucureşti. Radu a pierdut „şi a fugit cu toată oastea sa în cetatea sa de scaun, numită Dâmboviţa”.

Domnul muntean este înfrânt decisiv la Cetatea Dâmboviţei, şi pierde domnia. In data de  24 noiembrie 1473, oastea moldovenească a intrat în „cetatea Dâmboviţei”, capturând multe dintre bunurile lui Radu cel Frumos; „şi au luat pre doamna Radului vodă şi pre fiică-sa Voichiţa o au luat-o lui şi doamnă şi toată avuţiia şi toate veştmintele lui cele scumpe şi visteriile şi toate steagurile lui” (Grigore Ureche).

Stăpân pe capitala Ţării Româneşti, Ştefan cel Mare l-a impus domn pe Laiotă Basarab, care nu se va menţine decât o lună.

 

 

 

 

1561: Se sfarseste lupta de la Verbia (17-18 noiembrie ) în care Iacob Heraclid Despot, sprijinit de Habsburgi şi de nobilimea  polonă, îl înfrînge pe Alexandru Lăpuşneanu, Domn al Principatului Moldova. După ocuparea Sucevei, Despot este uns domn şi obţine recunoaşterea Porţii ; (martie 1562).

 

 

 

 

 

1561: În Moldova a început domnia lui Ioan Iacob Eraclid („Despot Vodă”).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A murit asasinat la 5 noiembrie  1563.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1840: Are loc debutul lui Vasile Alecsandri în teatru, cu piesa “Farmazonul din Hîrlău”, pusă în scenă de Costache Caragiale;(18 / 30 noiembrie 1840).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1840: Se înfiinţează la Sibiu in Transilvania, prima asociaţie a meşteşugarilor – Uniunea meseriaşilor (18 / 30 noiembrie ), fiind urmată de asociaţii asemănătoare la Braşov (1841), Bistriţa, Mediaş (1844) şi Sighişoara (1847), avînd drept scop sprijinirea meşteşugarilor pentru a se putea adapta la cerinţele moderne şi ale producţiei industriale.

 

 

 

 

 

1860: Conferinţa naţională a fruntaşilor politici români din Banat, desfăşurată la Timişoara, în zilele de 18 şi 19 noiembrie, adopta o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului (teritoriul acestuia urmând să fie numit „Căpitanatul român”) sau să fie încorporat la Transilvania (devenită autonomă).

 

 

 

 

 

 

 

1864: Consiliul municipal a aprobat Stema noua a Bucurestiului, care avea ca element principal imaginea Sfintului Dimitrie Basarabov – patronul orasului.

La data de 7 decembrie a aceluiaşi an, prin decret dat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza,  la propunerea ministrului Mihail Kogalniceanu, s-a hotarat noua imagine a stemei capitalei tarii. In centru era asezat Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, ocrotitorul orasului Bucuresti.

Numai că în privinţa stemei avem o poveste oarecum amuzantă…sau poate cu un anumit tâlc duhovnicesc.

Echipa de specialişti în heraldică a comis o eroare, astfel că sfântul care apare în stema valabilă şi în zilele noastre este Sfântul Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, cel care este prăznuit pe 26 octombrie, cu o zi înaintea Sfântului Dimitrie cel Nou, adevăratul protector al Bucureştilor, care este serbat pe data de 27 octombrie şi are moaştele în Catedrala patriarhală.

Poate confuzia de demult a heralzilor este rodul unei smeriri cereşti a Cuviosului Dimitrie cel Nou, care a dorit să-şi cedeze locul în favoarea mucenicului.

 

 

 

 

 

 

 

 

Asadar, dintr-o confuzie, sfântul din stema Capitalei este purtător de suliţă, şi nu ţine în braţe Psaltirea. Stema a fost schimbată în vremea comunismului, pentru a nu apărea în ea elemente religioase, dar după Revoluţie a fost readoptată în varianta iniţială, deci tot cu Mucenicul Dimitrie.

 

 

 

 

1874: Romania a aderat la Conventia internationala de la Geneva privind imbunatatirea conditiilor de tratament a  militarilor raniti in lupte, document care a dus la crearea Crucii Rosii.  

 

 

 

 

 

 

1876: S-a născut geologul Ion Popescu-Voiteşti; pionier al cercetărilor geologice româneşti; a întocmit o sinteză asupra geologiei (1921) şi a istoriei geologice (1935) a teritoriului României; (m. 1944).

 

 

 

 

 

 

 

1906: S-a nascut la Craiova, pictorul si graficianul roman  Corneliu Baba. A  urmat Facultatea de Litere si Filosofie si  in paralel a studiat si la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti.

 

 

 

 

 

 

 Corneliu Baba- autoportret

 

 

 

Din 1934 si pana in 1938 a studiat la Iasi, avandu-l ca profesor pe Nicolae Tonitza.

Artistul a expus in intreaga lume, iar picturile sale, infatisand tarani, muncitori, dar si artisti romani celebri, au fost apreciate de critici. In plus, pictorul a surprins prin prezentarea bruta a vietii de la tara, pe care a insistat mult in lucrarile sale.

Corneliu Baba a fost recompensat cu mai multe distinctii, in 1958 el primind titlul de Maestru Emerit al Artei. A fost membru corespondent al Academiei de Arta din Berlin si al Academiei “Tommaso Campanella” din Roma.

 Incepand cu 1946 a inceput sa predea la Universitatea din Iasi, iar din 1958 a devenit profesor universitar la Bucuresti.

Artistul roman s-a stins din viata la varsta de 91 de ani. in ziua de 29 decembrie 1997.

 

 

 

 

 

1907: S-a născut  Mihai Pop (n. 18 noiembrie 1907, satul Glod, comuna Strâmtura, Județul Maramureș – d. 8 octombrie 2000, București), folclorist, antropolog cultural și etnolog român, renumit cercetător al culturilor din sud-estul Europei, laureat al premiului Herder (1967), membru de onoare al Academiei Române (2000); (d. 8 octombrie 2000).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În anii celui de-al Doilea Război Mondial (1941–1944) a fost numit atașat cultural la ambasada română din Bratislava. Îndepărtat din învățământ în 1948, s-a ocupat, începând cu anul 1949, de organizarea Institutului de Folclor din București, mai întâi în calitate de coordonator al activității știintifice (1949-1954), apoi ca director adjunct (1954-1965) și ulterior ca director (1965-1974).

A revenit la catedră în anul 1957, fiind conferențiar (1957-1962) și apoi profesor de folclor (1962-1975) la Facultatea de limba și literatura română a Universității din București, șef al catedrei de literatură română veche și folclor de la aceeași facultate (1968-1972).

A mai deținut și funcțiile de președinte al Societății Internaționale de Etnologie și Folclor (1971), de președinte al societăților de etnologie din Paris și New York, pe cea de membru al Academiei Americane de Știinte Sociale, precum și al altor numeroase societăți știintifice străine.

A fost profesor invitat la mari universități: Marburg (Germania), Berkeley și Ann Arbor (SUA), Paris (Franța).

Mihai Pop este primul român care a primit, în anul 1967, premiul internațional „Johann Gottfried Herder”.

 

 

 

 

1912: S-a nascut in localitatea Balti din Basarabia ocupata de Rusia, actorul roman  Colea Rautu ( Rutkovski ); ( d. 13.05.2008, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

1918 (18 noiembrie pe stil vechi/ 1 decembrie s.n), inca in vigoare in Vechiul Regat), Ferdinand I, in uniforma de Maresal al României si Regina Maria, in uniforma de colonel al Regimentului 4 Rosiori, pe care il comanda onorific din 1915, intrau în Bucureștiul eliberat, defilând pe sub un arc de triumf construit din lemn pe Calea Victoriei.

 Călare, în fruntea armatei române și a unor detasamente franceze si engleze, perechea regala  a străbatut Bucurestiul de la Mogosoaia pâna la Statuia lui Mihai Viteazul de la Universitate, unde a primit defilarea trupelor .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 În istoria ierarhiei militare româneşti, gradul de mareşal a aparut in aceasta zi , când pe Dealul Mitropoliei în asistenţa mulţimii, a mitropolitului Pimen al Moldovei, a generalului francez  Berthelot, a comandanţilor de oşti, generalul Eremia Grigorescu, ministrul de război roman, dădea citire primei cărţi de mareşal acordată regelui Ferdinand, zis cel Loial sau Întregitorul, în calitatea sa de comandant al Armatei române. Emoţionat, regele s-a  adresat  generalilor de armată cu cuvintele:

„Se cuvine şi dumneavoastră celor ce aţi comandat armate în războiul nostru să fiţi înălţaţi la gradul de mareşal.”

 

 

 

 

 

1924: S-a născut la Buşteni, Camilian Demetrescu (prenumele la botez – Paul Constantin), pictor monumentalist, sculptor, grafician, eseist, teoretician al artei, publicist şi filosof, membru fondator al UAP. A absolvit Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, urmând şi cursuri de medicină şi de filosofie.

În 1968 refuză sa primeasca ordinul „Meritul cultural”, in semn de  protestfata de politica culturală oficială. În 1969 cere azil politic în Italia, devenind  unul dintre criticii vehemenţi ai regimului Ceauşescu.

Expune în Italia şi în străinătate, în expoziţii personale de mare amploare la Parma (Palazzo della Pilotta – 1975), Viterbo (Palazzo dei Priori – 1977), Roma (Calcografia Nazionale – 1980); este participant şi unul dintre comisari ai Quadriennale Nazionale din Roma (expoziţia „Artisti stranieri operanti in Italia” – 1977), este invitat de două ori la Bienala de la Veneţia.

S-a afirmat în Italia printre cei mai mari reprezentanţi ai artei religioase (nouă dintre tapiseriile sale decorează sala de audienţe a Suveranului Pontif de la Vatican); (m. 6 mai 2012).

 

 

 

 

 

 

1931: A avut loc prima emisiune a Radiodifuziunii Române dedicată străinătăţii, preluată de Radiodifuziuni europene.

 

 

 

 

 

 

 

1935: S-a nascut la Cluj, cunoscutul regizor de  teatru şi realizator de emisiuni de televiziune, Cornel Todea; d.30 august 2012.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Intre 1969 – 1971 a fost Director al Redacției Teatru – Film, TVR,iar
din 1987 Regizor și Director al Teatrului Ion Creangă.
A pus in scena peste 50 de piese de teatru la Teatrul Național București, Teatrul Nottara, Teatrul Național din Iași, Teatrul Național din Cluj, Teatrul din Piatra Neamț, Teatrul Mic, Teatrul Bulandra, Teatrul Ion Creangă.
A fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”.
De asemenea a fost distins in 1960 la Roma, cu Premiul al doilea pentru regia spectacolului NU SUNT TURNUL EIFFEL,de Ecaterina Oproiu, in 1991 cu Premiul pentru cea mai bună regie cu spectacolul CEI MAI PUTERNICI, de August Strindberg, in 1993 cu Premiul APTR “Cea mai bună piesă TV a anului” pentru spectacolul „Trei Surori”, de A.P. Cehov

A primit in 1996 Premiul special al fundației Ethnos pentru “contribuția adusă la câștigarea unei perspective mai profunde asupra valorilor naționale”,in  1996 Premiul pentru regia spectacolului cu piesa într-un act IMPROVIZAȚIE LA ALMA de Eugen Ionescu si in 1998  Premiul UNITER pentru Teatru TV – piesa “Totul e un Joc”.

 

 

 

 

1937:  A fost inaugurată clădirea Casei de Cultură a Studenţilor Bucureşti, instituţie publică, cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului, construită din iniţiativa lui Stelian Popescu – preşedintele societăţii anonime „Universul”, de antrepriza ing. Emil Prager si  sub controlul prof. arh. Petre Antonescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A purtat in timpul comunismului, între anii 1957 – 1982, numele de Casa de Cultură a Studenţilor “Grigore Preoteasa”.

 

 

 

 

 

 

 

1940: A încetat din viaţă  in urma unui atac de cord, Ion Inculeţ, om politic român din Basarabia, unul din ctitorii Marii Uniri; (n. 5 aprilie 1884).

In calitate de preşedinte al Sfatului Ţării al Republicii Democratice Moldovenesti,  a desfăşurat  o intensă activitate pentru unirea Basarabiei cu România, care a avut loc in ziua de  27 martie 1918.

 

 

 

 

 

 

 

A fost ministru in guvernele Romaniei si  membru titular (din 1918) al Academiei Române.  Ion Inculeț a fost căsătorit cu principesa Roxana Cantacuzino, fiul sau  Ion I. Inculeț,  fiind Doctor Honoris Causa al Universității Western Ontario (Canada) si  Membru de onoare al Academiei Române, director al centrului de electrostatică aplicată al Universității Western Ontario.

A fost inmormantat in Biserica  Sf.Ioan Botezatorul din Bârnova, la periferia Iasului.

 

 

 

 

1963: Are loc  premiera filmului istoric “Tudor”, în regia lui Lucian Bratu, film de referință în istoria cinematografului românesc in care este care evocată mișcarea istorică de eliberare de la 1821 din Muntenia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I-a avut protagonisti pe marii actori Emanoil Petruț si  George Vraca.

 

 

 

 

 

 

 

 

1974: S-a nascut la Craiova, Lia Olguța Vasilescu, parlamentar  român, in prezent primar al orasului Craiova.

 

 

 

 

 

 

1992: A încetat din viaţă prozatorul si traducatorul român Radu Tudoran (Nicolae Bogza), fratele scriitorului Geo Bogza .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A publicat romanele de succes “Toate pânzele sus”, “Maria şi marea” s.a.; (n. 8 martie 1910, in localitatea Blejoi, jud.Prahova).

 

 

 

 

 

 

 

 

2002: Bursa de Valori București a fost admisă ca membru corespondent al Federației Europene a Burselor de Valori, care cuprinde 31 de membri plini și 8 asociați din rândul burselor mari din Europa.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2002: Pentru prima dată în cei 50 de ani de existență a Parlamentului European s-a vorbit românește în plenul acestei instituții, cu ocazia dezbaterii asupra extinderii Uniunii Europene, în cadrul unei simulări a Parlamentului European lărgit la care au participat țările candidate la UE, printre care și România.

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIȚI SI : 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/18/o-istorie-a-zilei-de-18-noiembrie-video/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

8.  Istoria md.;

9. istoriculzilei.blogspot.ro.