ZIUA DE 14 NOIEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

Ziua de 14 noiembrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1234: O scrisoare papală ii menționează pe românii de rit ortodox de la cotul Carpaților, în sudul Moldovei, numiţi „walati”, care trăiau în episcopatul cumanilor şi aveau o ierarhie bisericească de rit ortodox.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Papa Grigore al IX-lea îl sfătuia pe Bela, fiul și coregentul lui Andrei al II-lea regele Ungariei, să readucă românii (Walati) din Cumania sub ascultarea episcopului catolic al Cumaniei.

Scrisoarea era adresată de papa Grigore al IX-lea principelui Bela,si din cuprinsul acesteia se desprindeau  informaţii utile atât despre opoziţia localnicilor faţă de încercările de prozelitism catolic, cât şi despre stadiul organizării Bisericii ortodoxe româneşti din acea vreme:
„„După cum am aflat, în episcopatul Cumanilor sunt nişte popoare (quidam populi),care se numesc români (walati), care deşi după nume se socot creştini, îmbrăţişând diferite rituri şi obiceiuri într-o singură credinţă, săvârşesc fapte ce sunt potrivnice acestui nume.

Caci nesocotind Biserica romană, primesc toate tainele bisericeşti, nu de la venerabilul nostru frate, episcopul cumanilor, care e diecezian al acelui ţinut, ci de la nişte pseudo-episcopi, care ţin de ritul grecilor, iar unii, atât ungurii cât şi teutonii, împreună cu alţi credincioşi din regatul Ungariei, trec la dânşii ca să locuiască acolo şi astfel, alcătuind un singur popor cu pomeniţii români, nesocotindu-l pe acesta, primesc sus-numitele taine spre marea indignare a drept-credincioşilor şi spre o mare abatere a credinţei creştine”

Scrisoarea atesta faptul că în cuprinsul episcopiei cumane se găseau mai mulţi episcopi ortodocşi, desemnaţi prin termenul de pseudo-episcopi, care probabil se aflau în fruntea unor comunităţi religioase, temeinic organizate şi constituite, în număr relativ mare, de vreme ce puteau ameninţa opera de catolicizare întreprinsă de papalitate şi regatul maghiar .

Existenţa acestor episcopi o presupunea pe cea a unor organizaţii politice corespunzătoare. Informaţiile cu privire la aceste organizaţii bisericeşti dau la iveală, pe lângă realitatea etnică covârşitor românească din cuprinsul episcopiei cumane, şi structurile sale politice.

Popoarele din Episcopia cumanilor care sunt numite români aveau, aşadar, organizaţii politice în această dioceză. Episcopiile româneşti din cuprinsul Cumaniei reprezentau, în fapt, emanaţia unei puteri laice corespunzătoare, voievodat sau cnezat, în ciuda faptului că documentul ce le relevă existenţa nu surprinde direct corespondenţa, nepermiţând localizarea acestora

 

 

 

 

 

 

 

1497: În Moldova s-a finalizat zidirea bisericii Înălţării a  mănăstirii Neamţ, monument ce definește stilul moldovenesc în arhitectura religioasă, stil constituit în epoca lui Ștefan cel Mare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Biserica voievodală „Inălțarea Domnului”, a fost ctitorita de Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant intre anii 1485-1497, deoarece biserica domnitorului Petru Musat (1375-1391), fusese  grav avariata din cauza cutremurului din 1471.

Aceasta biserica a fost printre ultimile ctitorii, iar marele voievod a dorit ca sa fie cea mai monumentala biserica atat din punct de vedere artistic, arhitectural, cât și ca dimensiuni.

 

 

 

1829:  În Vrancea s-a produs  la ora 3:35, un puternic cutremur de pămînt. A avut  o durată de un minut si a fost considerabil mai slab decat cel din anul 1802, nedepasind 6,9-7,0 grade pe scara Richter. Totusi, seismul a avariat mai multe case, in special in Bucuresti si alte orase din sudul si estul tarii.

A fost resimțit și în Basarabia ţaristă,

 

 

 

 

1838: Țarul Rusiei aprobă hotărîrea Consiliului de Stat, de a înfiinţa tîrguri pe latifundiile moşiereşti din ţinutul Novorosia şi Basarabia. Dreptul de a se numi tîrg urma să fie acordat localităţilor moşiereşti şi de stat din Novorosia şi Basarabia, care erau situate de-a lungul drumurilor de poştă sau comerciale şi care aveau:

 

1. nu mai puţin de o sută de contribuabili;

2. o biserică;

3. un han amenajat în mod corespunzător;

4. două-trei prăvălii.

 

 

 

1869: S-a născut  la București, poeta romană Iulia Haşdeu, fiica scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu (“Lacrimile copilăriei”,“Prinţesa Papillon”, “Domnişoara Maussade”); (d. 29 septembrie 1888, București).

A fost prima româncă care a studiat la Sorbona, de la 16 ani, uimindu-și profesorii cu talentul său.

 

 

 

 

 

 

 

A fost o tânără scriitoare și intelectuală română, poetă de limba franceză, care s-a manifestat și în muzică (a urmat cursuri la Conservatorul din București, avea o minunată voce de soprană, după cum se pare) și pictură (cursuri particulare de desen și pictură la Paris).

Avea un talent deosebit la limbi străine și era interesată de filosofie.

A murit de tuberculoză, în vârstă de doar 18 ani și a fost înmormântată la Cimitirul Bellu. Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, a construit, în memoria acesteia, un castel la Câmpina, cunoscut sub numele de Castelul Iulia Hasdeu.

 

1871: S-a născut criticul literar Ilarie Chendi; (m. 1913).

 

 

 

 

 

1874: S-a născut Constantin Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor, membru corespondent al Academiei Române din 1919; (m. 1927).

 

 

 

 

 

 

1913: S-a născut actriţa Ninetta Gusti; (m. 2002).

A copilărit la Vălenii de Munte, jud.Prahova, în casa pictorului Nicolae Tonitza.

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost căsătorita cu actorul Radu Beligan.

A primit titlul de Artist Emerit și a fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

 

 

 

 

 

 

 

 

1878: În baza  hotărârilor luate la Congresul de la Berlin de Marile Puteri ale Europei, după Războiul ruso-româno-turc, Dobrogea redevine teritoriu românesc.

Autorităţile române au preluat administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La 14 noiembrie 1878, o divizie româna a trecut Dunărea în Dobrogea, prilej cu care însuși domnitorul Carol I a adresat dobrogenilor o Proclamație:

“Locuitori de orice naționalitate și religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Batran – de astazi face parte din Romania. Voi de acum atarnati de un Stat unde nu vointa arbitrara, ci numai legea dezbatută si încuviințată de națiune hotărăște si ocârmuiește. Cele mai sfinte si mai scumpe bunuri ale omenirii: viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituții pe care ne-o râvnesc multe țări străine.

Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre si nimeni nu le va putea lovi, fara a-si primi legitima pedeapsa. Armata româna, care intră în Dobrogea, nu are alta chemare decât a menține ordinea și, model de disciplină, de a ocroti pașnica voastră viețuire. Salutați dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertatii, drapelul dreptății și al păcii.

În curând provincia voastră, pe cale constituțională, va primi o organizațiune definitivă. Care va ține seama de trebuințele si moravurile voastre, care va așeza pe temelii statornice poziția voastră cetațenească. Iubiți țara la a cărei soartă este lipită de acum și soarta voastră.”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dobrogea de Nord cu  Delta Dunării și Insula Șerpilor au intrat oficial în componența Regatului Romaniei, după recunoașterea independenței sale și cedarea Basarabiei de Sud catre  Imperiul Țarist, ca urmare a  deciziilor luate de marile puteri europene in  Congresul de la Berlin (1878).

Anterior Congresului de la Berlin, Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 martie 1878),  prevedea independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunarii să revină statului român, precum si cedarea Dobrogeide sud ( pe o linie Rasova-Agigea, de către Imperiul Otoman către Bulgaria.

Ulterior, la Congresul de la Berlin, emisarul francez a insistat ca frontiera cu Bulgaria să pornească de la Dunăre imediat în aval de orașul Silistra pentru a ajunge la mare între cătunele de pescari Ofidaki (azi Vama-Veche) și Limanaki (azi Durankulak în Bulgaria), ca să includă populația compact românească din satele dunărene situate între Silistra și Rasova, și din jurul portului Mangalia.

Dobrogea de Sud, (Cadrilaterul), locuit la acea data  în majoritate de turci și de tătari, a revenit Bulgariei.

În anul 1879, România a pretins Bulgariei orașul Silistra și chiar a ocupat Arab Tabia, fortăreața orașului. Marile puteri au acordat Arab Tabia României dar Silistra a fost lăsată bulgarilor^.

Includerea Dobrogei în Regatul României  a sporit importanța provinciei, deoarece asigura ieșirea directă la mare a statului român.   Pentru asigurarea legăturii feroviare directe cu restul țării, se va construi Podul de la Cernavoda, iar orașul  Constanța devine principalul port la Marea Neagră.

 

 

 

 

 

1920: S-a născut (la Cubolta, azi în Republica Moldova) scriitorul și teologul Sergiu Grossu; (m. 2009).

 

 

 

 

 

 

 

1929: S-a născut matematicianul Ivan Singer, autorul unor remarcabile lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a.

Este  membru titular al Academiei Române din 2009.

 

 

 

 

 

 

 

 

1932: S-a născut regizorul român Geo Saizescu; (“Un surâs în plină vară”, “Şantaj”); (d.23 septembrie 2013).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1933: Se formează un guvern liberal în România prezidat de Ion G.Duca, preşedinte al Partidului Naţional Liberal după moartea lui Vintilă Brătianu.

 

 

 

 

 

 

 

1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator şi traducător; în 1985 se stabileşte în SUA; din anul următor devine redactor responsabil cu probleme de limbă şi stil în cadrul Secţiei în limba română a postului de radio „Vocea Americii”, apoi redactor şef (1987) şi director (1991-2001) în cadrul aceleiaşi secţii; (m. 2015).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1935: Apare primul număr al cotidianului “Gazeta Basarabiei” la Chişinău, Basarabia, in Romania unita. Gazeta s-a editat pînă în anul 1940.

Intre 24 octombrie si 17 noiembrie 1923, Gazeta Basarabiei a fost un saptamanal al Partidului National Roman, editat de Ion Pelivan si Constantin Matu.

Dupa 14 noiembrie 1935 si pana in 1940, a fost un ziar independent („Ziar popular independent de pura imformatie”), condus de Ion T.Costin si V.Boldescu – editor sef.

 

 

 

 

 

1938: S-a născut poetul şi cronicarul dramatic Ion Cocora (numele la naştere: Blagoie).

 

 

 

 

 

1951: S-a născut inginerul Horia-Nicolai Teodorescu membru corespondent al Academiei Române din 1993.

A creat la Iaşi o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială.

A fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială.

 

 

 

 

 

 

 

 

1953: S-a născut compozitorul şi dirijorul Sorin Lerescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

1956: S-a născut Vasile Muraru, actor al Teatrului “C. Tănase” din București; (filme: “Zâmbet de soare”, “Miss Litoral”).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1967: A decedat  la București, istoricul  literar român Petre P. Panaitescu ; (n.13 martie 1900, Iași).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A urmat cursurile Facultății de Litere, secția istorie, de la Universitatea din București (1918-1922), unde i-a avut  ca profesori pe Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Dimitrie Onciul și Demostene Russo.

A fost apoi lector de limba română la Universitatea din Cracovia (1923-1924), după care devine bursier al Școlii Române din Franța, de la Fontenay aux Roses. În 1925 își ia doctoratul la Universitatea din București, cu o teză privind influența polonă în scrierile lui Grigore Ureche și Miron Costin.

Din 1927 devine conferențiar universitar, iar din 1934 profesor de istoria slavilor la Universitatea din București. Între anii 1941-1965 va fi cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București. A fost continuatorul lui Ioan Bogdan în domeniul studiilor de slavistică.

A colaborat la elaborarea tratatelor de Istoria României (vol. II, 1962; vol. III, 1964) și de Istoria literaturii române (vol. I, 1964). Petre P. Panaitescu a fost directorul ziarului Cuvântul al Mișcării Legionare după reapariția acestuia la 14 octombrie 1940 precum și Rector al Universității București în cadrul Statului Național – Legionar

Cunoscut filolog (slavist), a fost  preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română.

A fost membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România si  membru corespondent al Academiei Române din 1934.

 

 

 

 

 

 

 

 

1969: A fost înfiinţată la Bucureşti Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La aceasta data a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie, a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică care să cooordoneze activitatea ştiinţifică de pe întreg cuprinsul ţării, valorificarea eficientă a rezultatelor cercetării şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii.

În anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7 aprilie, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.

 

 

 

 

 

 

 

 

1975: S-a născut la Bistrița atleta română de etnie maghiară Gabriela Szabo, alergătoare de fond și semifond și multiplă campioană olimpică.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sportiva a fost descoperită întâmplator, la vârsta de 12 ani, când partricipa la un cros în orașul natal.

A fost desemnată, în 1999, cea mai bună atletă a lumii și cea mai bună sportivă a Europei. A stabilit record mondial la 2.000 m, în 1998, și la 5.000 m, în 1999, la Dortmund.

Gabriela a fost medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din anul 2000, la proba de 5.000 m și cu bronz și respectiv argint la proba de 1.500 m, de la Jocurile Olimpice din 1996 și 2000. A fost de asemenea de patru ori campioană mondială la seniori și o dată la juniori. Este vicecampioană olimpică în Atlanta, la 10.000 de metri.

A avut un singur antrenor, pe Zsolt Gyöngyössy, cu care s-a măritat. În mai 2005, Gabriela Szabó și-a anunțat retragerea din sportul profesionist.

Din data de 19 august 2013 deține și titlul onorific de Ambasador al turismului Românesc alături de alte 7 personalități din viața culturală și sportivă românească.

La 5 martie 2014 a fost numită ministru al Tineretului și Sportului în Guvernul Ponta.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1987: Se declanșează revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov. Au loc primele proteste la Secția 440 „Matrițe” a întreprinderii de autocamioane Steagul Roșu din Brașov.

 

 

 

 

 

 

 

 

1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea; (n. 1905).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1991: A decedat scriitorul și scenaristul român Constantin Chiriţă.

În anul 1988 s-a stabilit în Germania, unde a şi decedat (n. 1925) (“Cireşarii”); (n.12 martie 1925).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2000: A murit Barbu Zaharescu, economist, autorul primului manual de economie politică din România, în 1945 şi diplomat.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1955; (n. 1906).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2001: A decedat la București, Zigu Ornea (Orenstein), teoretician, critic literar și scriitor român de origine evreiască, (“Junimea şi junimismul”, “Anii treizeci. Extrema dreaptă românească”); (n.27 august 1930 la Frumușica, județul Botoșani).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este autorul unei bibliografii impresionante cuprinzând numeroase lucrări de specialitate și articole, monografii, cronici literare și cronici ale edițiilor.

A fost de asemenea director al editurii Minerva și al editurii Hasefer.

 

 

 

 

 

 

2018: A decedat Simona Patraulea, realizatoare de emisiuni de radio și de televiziune; cunoscută pentru emisiunile „Steaua fără nume”, „Floarea din grădină” şi „Cu mască, fără mască” (n. 1931).

 

 

  2018: A încetat din viață  filosoful, publicistul și profesorul Sorin Vieru, specializat în logică formală şi istoria logicii. Activitatea sa de cercetare a vizat şi filosofia politică, în special cea antică (Platon); (n. 1934).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

Pe  14 noiembrie, se lasă sec pentru Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului. Acest post se încheie pe 24 decembrie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI : 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/14/o-istorie-a-zilei-de-14-noiembrie-video/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

8.  Istoria md.;

9. istoriculzilei.blogspot.ro.

 

Publicitate

Prima campanie post-decembristă fără dezbateri electorale, fără măcar un interviu din partea președintelui în exercițiu – o etapă de tranziție spre sfârșitul progresismului liberal și a pseudo-democrației reprezentative

 

 

 

 

Rezultatele Alegerilor Prezidențiale 2019 (Primul tur)
Autoritatea Electorală Permanentă a reuşit numărarea a 99% din voturi.

 

Acestea sunt rezultatele:

Klaus Iohannis – 36,65% 
Viorica Dăncilă – 23,80% , 
Dan Barna – 13,99%, 
Mircea Diaconu – 9,25%, 
Theodor Paleologu – 5,6%,

Rezultatele erau previzibile.

Cine controlează percepția, controlează realitatea. Mass media îl supraevaluează pe Iohannis de 5 ani încoace, RISE Project a distrus șansele lui Barna să intre în turul 2 și Dăncilă are noroc că beneficiază de uriașul aparat PSDist, cu oameni în teritoriu și o infrastructură de partid bine pusă la punct.

Discursurile Candidaților

Pe lângă clișeele vagi (calea europeană, România normală), Iohannis a ieșit cu un discurs violent, anti-PSDist, de război total și permanent. Chiar dacă repetă aceeași placă cu Pesedeul, retorica agresivă îi angajează emoțional pe susținătorii lui, le menține interesul și implicarea.

Dăncilă a ieșit cu un discurs de mamă, pentru pacifiști, vrând a fi un “președinte al tuturor românilor” și repetând cuvintele echilibru și consens.

Acest tip de discurs pozitiv e slab și nu prinde. Românii vor sânge, confruntare, duel! Vor să privească doi gladiatori care se bat pe viață și pe moarte.

Nu poți câștiga doar cu bun simț și speranță, trebuie să te bați și să-ți dobori adversarul.

 

 

 

 

 

 

 

Totuși. Atâta agitație pentru ce?

Am avut prima campanie post-decembristă fără dezbateri electorale,  fără măcar un interviu din partea președintelui în exercițiu, fără minima posibilitatea de a-i adresa vreo întrebare…

La butoanele electorale continuă să se afle un serviciu secret militarizat, caz unic în Europa, dacă nu în lume…

Pe lista alegătorilor continuă să figureze numărul sfidător de 19 milioane de persoane, ceea ce corespunde întregii populații a României, cu diaspora și copii cu tot. Numărul real al alegătorilor se plasează pe la 14-15 milioane, dintre care doar vreo 10 în interiorul granițelor.

Ceea ce înseamnă din capul locul vreo 5-7 procente fictive de alegători, adică suficient cît să încline balanța după placul unora.

În vara lui 2009, Adrian Năstase declara public că

“În România, serviciile sunt cele care decid câștigătorii campaniilor electorale (în special cele prezidențiale). Sunt teorii solide, destul de credibile și foarte greu de combătut de cei care au acces la informații despre cum se implică oamenii puternici din servicii în campaniile electorale.”

 

 

 

Suntem singura țară zis democratică în care un serviciu militarizat controlează procesul de votare.

Mulți autori au scris de-a lungul anilor despre alterările electorale săvârșite de serviciile speciale, acțiuni coordonate ale acoperiților din diverse domenii (presă, administrație, justiție), sau manipularea softurilor electorale (furnizate de Serviciul de Telecomunicații Speciale).

Având în vedere toate aceste fapte, discuțiile în contradictoriu cu privire la ce candidat ar trebui să susținem nu își au rostul. Eforturile făcute pentru a convinge oamenii să voteze un anumit oportunist, care se prezintă tradiționalist, sunt irosite. Ar trebui dirijate în altă parte.

Când vine vorba de alegeri și de etapa istorică în care ne aflăm ca popor, lucrurile se vor înrăutăți înainte să se îmbunătățească, așa că înarmează-te cu voință, răbdare și ia pastila stoicismului.

Alegerile Prezidențiale și Pastila Stoicismului

 

 

 

 

 

 

 

Am văzut mult interes și tot felul de luări de poziții prin presa independentă, în special de la naționaliștii vârstnici.

Firește, cred că înțeleg de ce sunt unii atât de atenți la alegeri. În cazul prietenilor mei boomeri, s-ar putea să nu trăiască până apare schimbarea de direcție a României, pe care o așteptăm și care va veni negreșit, ca un pendul.

Pe termen scurt situația e sumbră. Dar așa cum cel mai întunecat este înainte de răsărit, privind din perspectivă, viitorul este luminos la orizont.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcția progresistă în care merge țara românească (“calea europeană”, “modernizare”,) este aceeași pe care a mers Occidentul în urmă cu câteva decenii.

Însă atăzi, în Occident, balanța forțelor este pe cale să se încline.

Țările apusene, îmbolnăvite de virusul unui progres suicidal de tolerant, intră într-o nouă etapă. Regimurile liberale se află în plin proces de disoluție, iar apariția unor forțe conservatoare tinere va fi o punte pentru ascensiunea naționalismului suveranist.

Acesta este mersul firesc al lucrurilor, istoria se repetă.

Noi mintenaș intrăm în Republica Weimar, apusul iese și se îndreaptă spre anii ’30.

 

 

 

 

 

 

 

Având în vedere că suntem “în urmă” față de Occident, la noi vor trece încă 5 ani cu Iohannis, probabil urmând alți zece cu următorul politruc globalist până vom vedea o schimbare de direcție.  Ceea ce nu-i un lucru rău.

Înseamnă că avem destul timp să ne mărim rețelele, să clădim organizații pentru activism militant și să creștem vizibilitatea presei alternative (independente).

În acest timp, situația din România se va înrăutăți, deci vom avea la dispoziție suficientă muniție pentru a asedia panteonul de zei falși ai idolatriei iudeo-democratice, de a desacraliza conceptele de “toleranță”, “egalitate” și  “diversitate”, pavând calea pentru o cultură suveranistă și național-autoritară.

Acest proces nu poate fi oprit, așa cum un râu nu poate fi oprit din cursul său.

Dacă se ivește un obstacol, râul îsi va găsi drum și va curge în continuare.

La fel stă situația cu etapa de tranziție spre sfârșitul progresismului liberal, pseudo-democrației reprezentative și a lor „opium pentru popor”, drepturile omului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citiți articolul integral accesând:

https://www.incorectpolitic.com/alegeri-prezidentiale-pastila-stoicismului/

Sterie Ciumetti