CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 7 NOIEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 7 noiembrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

1480: Prima mențiune documentară a slugerului (sau“sulgerului”) în Țara Românească,  denumire dată dregătorilor care aveau  ca sarcină aprovizionarea curții domnești  și oastei cu alimente și provizii.

Era unul dintre cei opt boieri de divan, având locul între serdar și jitnicer.

În Moldova, prima menționare documentară a slugerului datează din  13 iunie 1456.

 

 

 

 

 

 

 

1784: In zilele 6/7 noiembrie  are loc asaltul nereuşit al Devei în timpul răscoalei ţăranilor iobagi din Transilvania. În urma  acestei lupte, 44 de ţărani sunt luaţi prizonieri şi executaţi.

O altă ceată de ţărani distruge curtea din Săvîrşin, în timp ce alta a înaintat  pe valea Mureşului şi  în comitatul Sibiului.

 

 

 

 

 

 

 

 

1822: Ţarul  rus Alexandru I aprobă decizia Consiliului de Miniştri privind scutirea coloniştilor nemţi şi bulgari  stabiliţi în Basarabia ţaristă, de la  plata taxei către stat pentru lemnul adus din Herson, pentru a-l utiliza la construcţia caselor personale şi a clădirilor publice.

 

 

 

 

 

1829: Generalul rus Pavel Dmitrievici Kiseleff este numit preşedinte plenipotenţiar al Divanurilor Moldovei şi Valahiei.

 

 

 

 

 

Contele Pavel Dmitrievici Kiseliov (Павел Дмитриевич Киселёв, Pavel Kiseleff), portret de Franz Krüger, 1851

 

Contele Pavel Dmitrievici Kiseliov, portret de Franz Krüger, 1851.

 

In temeiul Tratatului de la Adrianopol (care instituia Rusia drept putere protectoare a Principatelor), la 7 / 19 noiembrie 1829, generalul Pavel Dmitrievici Kiseleff, comandant al trupelor ruseşti în principatele româneşti în timpul războiului ruso-turc, este numit preşedinte plenipotenţiar al Divanurilor Moldovei şi Valahiei pană la 20 martie / 1 aprilie 1834.

 

 

 

 

1867: S-a născut la Giurgiu, medicul Mihail Manicatide, fondatorul şcolii româneşti moderne de pediatrie; (m.17 februarie 1954, București).

 

 

 

Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, text

Contribuţia sa la dezvoltarea ştiinţelor medicale din ţara noastră îl aşază în rândul marilor personalităţi, creatori de şcoală cum ar fi: Nicolae C. Paulescu, Victor Babeş, Ion Cantacuzino, Gheorghe Marinescu etc.

Fondator al şcolii de pediatrie româneşti prin crearea şcolilor de pediatrie de la Iaşi şi Bucureşti, întemeietorul pediatriei ştiinţifice ca metodă de abordare a patologiei infantile, în care cercetarea clinică şi de laborator constituie o îmbinare firească, autorul primelor tratate de pediatrie şi terapeutică infantilă, el a reusit  în 1929 să fondeze Societatea Română de Pediatrie ca for ştiinţific în care să se regăsească întreaga gândire şi practică pediatrică.

Elev şi discipol al marelui savant Victor Babeş, bun cunoscător al şcolii franceze şi germane de pediatrie prin marile personalităţi ale acestora, Mihail Manicatide va aplica cu rigurozitate în întreaga sa activitate pincipiile onestităţii, devotamentului şi dăruirii totale misiunii pe care şi-a asumat-o.

Adept convins al medicinei preventive, a reuşit să imprime orientarea către latura socială a practicii pediatrice, fără de care nu se poate face o medicină de calitate, de aici şi numeroasele sale iniţiative sub aspectul protecţiei copilului.

A fost distins cu premiul Academiei Române pentru studiile întreprinse în domeniul bolilor infecţioase, iar forurile ştiinţifice internaţionale l-au elogiat pe măsură.

A  susţinut necesitatea construirii unei noi clădiri pentru clinica infantilă din Iaşi, care să cuprindă „pe lângă un pavilion mai mare pentru boalele comune, pavilioane mai mici, separate pentru fiecare din boalele contagioase mai frecvente: scarlatina, difteria, morbilli“(Anuarul Universităţii din Iaşi, 1907–1908, p. 179).

Din nefericire, posteritatea rareori îl evocă la adevărata sa valoare.

 

 

 

 

 

 

1869: S-a născut preotul şi folcloristul Teodor Bălăşel, considerat cel mai de seamă culegător de folclor din Oltenia; în timpul vieţii a publicat doar o parte neînsemnată din materialul cules, restul apărând postum;(m. 1941).

 

 

 

 

 

Image result for folcloristul Teodor Bălăşel,

 

 

 

 

 

 

 

 

1872: S-a născut Ion-Aurel Candrea, lingvist, filolog şi etnofolclorist; studii de dialectologie, lexicologie şi limbă română veche; autor, împreună cu Ovid Densusianu, al „Dicţionarului etimologic al limbii române. Elementele latine”;(m. 1950).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1877: În timpul războiului pentru  independenta  României, trupele române comandate de colonelul George Slăniceanu ocupă orasul puternic  fortificat  Rahova, în  urma unor lupte grele desfasurate in zilele de 7-9 noiembrie.

 

 

 

 

 

 

 

Image result for batalia de la rahova photos

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În luptele crâncene de la Rahova au căzut eroic 4 ofiţeri ( intre care se numărau maiorul Dimitrie Giurescu și maiorul Constantin Ene), 4 răniţi, 148 de soldaţi morţi şi 181 de răniţi.

Pierderile otomane au fost şi ele însemnate – 222 de militari (morţi şi răniţi), 54 de prizonieri, un tun, două chesoane, 146 de căruţe .

Cucerirea Rahovei a îmbunătăţit situaţia operativă a armatelor româno-ruse care acţionau în nord-vestul teritoriului bulgar, permiţându-le să se concentreze asupra obiectivului principal – Plevna.

 

 

 

 

1881: S-a născut la Odorheiu Secuiesc, judeţul Harghita, Peter Neagoe, prozator şi pictor, stabilit în Statele Unite, unde a primit cetăţenia în anul 1913; (m. 28 octombrie 1960, Kingston, New York, 1960 /SUA).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prieten şi biograf al lui Constantin Brâncuşi, scriitorul aparţine pleadei de români din secolul XX care au renunţat la folosirea limbii şi şi-a alcătuit opera scrisă în limba engleza. S-a născut în Ardeal, la Odorhei, la 7 noiembrie 1881, făcând parte dintr-o familie de intelectuali români din lumea satelor.

Tatăl său a fost notar. Se înrudea cu o serie dintre militanţii naţionali ai românilor. Familia s-a instalat în 1887 în imediata vecinătate a Sibiului, unde şi-a continuat studiile, absolvind liceul german de acolo în anul 1897.

În 1898 a plecat la Bucureşti, unde a făcut studii extrem de diverse. A asistat, de exemplu, la o serie de cursuri de la Facultăţile de Litere şi de Drept, manifestând preocupări mai ales în domeniul filosofiei. În paralel s-a înscris la Şcoala de Arte şi Meserii, manifestând interes pentru pictură. Acolo a fost coleg cu Constantin Brâncuşi, de care ulterior avea să fie legat ani de zile şi destinul său de emigrant.

Nu se stie exact când a părăsit ţara, oricum între anii 1901 şi 1905, dar se stie  sigur că a urmat o vreme studii universitare în Bavaria, la Munchen, unde se pare că s-a reîntâlnit cu Constantin Brâncuşi, înainte ca acesta să-şi înceapă destinul său partizan.

A ajuns apoi la New York, a avut slujbe diferite, modest plătite, precum funcţionar la unele firme, plasator de produse farmaceutice, desenator de cataloage pentru vânzări etc. Şi-a continuat studiile de artă începute la Bucureşti, urmând Academia Naţională de Arte din New York si a făcut eforturi deosebite pentru a-şi însuşi limba şi a făcut ucenicia în ziaristica de peste ocean. În anul 1913 a obţinut cetăţenia americană. A fost mobilizat în vremea războiului.

Imediat după război, tablourile pictate de el i-au adus o serie de beneficii, starea lui materială îmbunătăţindu-se simţitor.

În anul 1926, împreună cu soţia sa, Ana, de origine lituaniană, s-a mutat în spaţiul francez, alternându-şi existenţa între Paris şi sudul mediteranean. S-a reîntâlnit cu Constantin Brâncuşi, dar şi cu o serie întreagă de alţi scriitori ai vremii, români sau străini, precum Tristan Tzara, Panait Istrati, Henri Miller, Ezra Pound etc. O vreme a alternat între a se ocupă de pictură şi de a scrie, optând în final pentru meseria condeiului.

Prima sa lucrare  însemnată, nuvela “Caleidoscop”, a fost tipărită în 1928, dobândind treptat importante succese în calitate de prozator.

Primul său volum a fost publicat la Paris în 1932, fiind o vreme oprit de difuzare peste ocean, sub învinuirea de obscenitate. Şi din acest punct de vedere destinul său american se asemăna cu cel al prietenului său Constantin Brâncuşi, căruia nu i s-a autorizat pătrunderea în spaţiul american a “Păsării măiestre”.

În 1934, Peter Neagoe s-a întors în America, unde a fost angajat la Oficiul de informaţii al Departamentului de stat. A continuat să facă frecvente deplasări în Europa. La invitaţia Regelui Carol al II-lea a sosit în România în 1937. Începând din 1934 era prezent în România cu traduceri ale unora dintre lucrările sale, de exemplu “Soare de Paşti” sau “Drumuri cu popas”.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost prezent în emisiunile posturilor de radio americane, destinate Europei.

După război, fiind în legături cu Petru Groza, şi-a propus scrierea unui ciclu de romane inspirate din momente deosebite de istorie românească. Ultima parte a vieţii şi-a consacrat-o, călătorind frecvent de la New York la Paris, alcătuirii unei biografii romanţate a lui Constantin Brâncuşi, în contextul vieţii artistice de pe malurile Senei, în prima parte a veacului trecut.

A continuat să scrie nuvele şi romane, unele cu referinţe la contextul politic românesc, cel comunist, sau cel legionar. Opera despre Constantin Brâncuşi, “Sfântul din Montparnasse”, a apărut postum. După moartea sa, în 1962, manuscrisele şi arhiva personală au ajuns în custodia Universităţii Syracuze din statul New York.

Trăind decenii în şir departe de ţară, a avut mereu prezente în mintea şi în sufletul său locurile natale, tradiţiile neamului său, ceea ce au şi alcătuit cea mai mare parte a operei sale scrise. Lucrările sale au ca bază cele mai diverse subiecte legate de România.

 

 

 

 

 

 

 

 

1899: Guvernul român contractează  un împrumut pe cinci ani  cu o  valoare nominală de 175 de milioane lei si  o dobîndă de 5% anual.

Convenţia de împrumut interzicea guvernului român încheierea unui alt împrumut pînă la lichidarea acestuia şi anularea creditelor deja votate pentru suma de 83 de milioane de lei.

 

 

 

 

 

 

 1908: S-a născut la Bucuresti,  Ion I. Cantacuzino (Ion Filotti Cantacuzino, fiul actriţei Maria Filotti si al printului Cantacuzino), scriitor, producător, scenarist, critic şi istoric de film; a fost unul dintre cei mai activi conferenţiari la microfonul „Universităţii Radio”.

Este cel care a introdus în programele Radiodifuziunii „Cronica cinematografică”, pe care a susţinut-o cu succes mulţi ani; (m. 27 august 1975).

 

 

 

 

 

 

Image result for Ion Filotti Cantacuzino,

 

 

 

 

Licențiat în medicină și filosofie, dar pasionat de film, Ion I. Cantacuzino publică primele cronici de film la începutul anilor ’30. Creează la Radio România o emisiune de analiză cinematografică în direct, sub denumirea „Cronica cinematografică”.

În 1934 redactează primul său scenariu cinematografic pentru documentarul „România”, regizat de Paul Călinescu și Jean Mihail. În 1935, publică primul volum despre film, „Uzina de basme”.

În 1941, Ion I. Cantacuzino este numit director al Centrului Național al Cinematografiei, creat la sfârșitul anilor ’30. Scrie, regizează și produce o serie de documentare printre care „Castelul Peleș” și „România în lupta contra bolșevismului”(1941), produce filme de ficțiune precum „Odessa în flăcări” (o dramă despre refugiații din Basarabia).

Datorită descendenței sale nobile și atitudinii puternic anticomuniste manifestate în anii celui de-al Doilea Război Mondial, Ion I. Cantacuzino este persecutat de către noua dictatură comunistă și arestat pentru o scurtă perioadă de timp.

După eliberare, a lucrat ca medic psihiatru la Spitalul Brâncovenesc, până la stingerea din viață, în anul 1975.

 

 

 

 

 

  

 

 1911: S-a născut la Bălcești, Gorj, renumita interpretă de muzică populară Maria Lătăreţu; ( d. 27 septembrie 1972, localitatea  Românești, județul Botoșani).

Maria Lătărețu  a fost una dintre cele mai îndrăgite interprete din domeniu, fiind numită pe rând: Privighetoarea Gorjului, Crăiasa cântecului românesc, Prințesa cântecului popular românesc sau Ella Fitzgerald a României. 

 

 

 

 

 

 

A fost descoperită în Gorj in 1937 de o echipă de folcloriști alcătuită din Constantin Brăiloiu, Harry Brauner, Tiberiu Alexandru și Mihai Pop, care au invitat-o la București pentru a o înregistra.

Primele înregistrări ale Mariei Lătărețu au fost efectuate, pe cilindri de fonograf, la data de 19 iulie 1937

Apoi, pe 13 septembrie 1937, înregistrează la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea artistică a Arhivei de Folclor a Societății Compozitorilor Români (Arhiva Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” de azi). Cântă prima oară la Radio București pe 29 august 1937.

A cântat cu taraful soțului ei până în 1949, când devine prim-solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folclor. De aici se pensionează în 1966.

Vreme de un an a cântat cu contract, la restaurantul de artă culinară românească „Dunărea” din Moscova. A dat spectacole îndelung aplaudate la „Balșoi Teatr”, ocazie cu care l-a cunoscut pe Aram Haciaturian, marele compozitor al baletului „Spartacus”. Acesta i-a spus într-o seară artistei că afișul de la Dunărea trebuie modificat:

„Pe el nu trebuie scris «În această seară cântă Maria Lătărețu» ci «În această seară cântă Crăiasa cântecului românesc».”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1916: S-a născut la Ianova, județul Timiș, Mihai Şora, eseist si filosof, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi al Alianţei Civice, al „Solidarităţii universitare” şi al Asociaţiei „România viitoare”.

 

 

 

 

 

 

 

Image result for Mihai Şora,

 

 

 

 

 

 

După 1989 a fost ministru al Învăţământului (volume: „Despre dialogul interior”, „Firul ierbii”).

A fost ministru al învăţământului (decembrie 1989-iunie 1990) în primul Guvern democratic provizoriu al României după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989 si membru de onoare al Academiei Române din  24 octombrie 2012.

Mihai Șora s-a căsătorit pe 19 iulie 2014, la vârsta de 98 de ani.

 

 

 

 

 

 

 

 1917 (25 octombrie stil vechi – 7 noiembrie 1917 stil nou):  A izbucnit Marea Revoluţie Socialistă din octombrie în Rusia, care inaugurează în istoria lumii apariția lagărului comunist, din care a făcut parte după cel de-al doilea război mondial până în 1989 și țara noastră .

Revoluţia a fost numită din octombrie deoarece în Rusia ţaristă de până în 1917, conform calendarul vechi bisericesc, data era de 25 octombrie.

Conform noului calendar introdus de sovietici în Rusia la 1917 data revoluţiei s-a modificat pe 7 noiembrie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1918: Este publicat  Manifestul Marelui Sfat Naţional din Transilvania privind convocarea la 18 noiembrie/1 decembrie a Marii Adunări Naționale la Alba Iulia.

 

 

 

 

 

 

1927: S-a născut la Braila, actorul Mihai Berechet; (m.16 decembrie 1991, in Fayence, Var, France).

 

 

 

 

 

 

 

 

1940: S-a născut  Dorina Lazăr, actriţă română de teatru şi film, director al Teatrului „Odeon” din Bucureşti (“Lumini şi umbre”, “Angela merge mai departe”, “Balanţa”).

 

 

 

 

 

 

 

 

1942: S-a născut Mariana Mihuţ, actriţă cu o remarcabilă activitate la Teatrul Bulandra (film: “Moartea unui artist”, “Balanţa”, “Cel mai iubit dintre pământeni”, „De ce trag clopotele, Mitică?”).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1945: A murit Mircea Djuvara, filosof şi jurist, unul dintre marii gânditori români în domeniul filosofiei juridice; membru corespondent al Academiei Române din 1936; (n. 1886).

 

 

 

 

 

 

Image result for photos jurist Mircea Djuvara

Foto: Mircea Djuvara (Wikipedia)

 

 

A urmat la București cursurile Facultății de Drept si de Litere și Filosofie obținând licența ambelor facultăți în 1909 cu rezultate strălucite. Cu asemenea rezultate obține și doctoratul în drept la Sorbona cu teza: ” Le fondement du phénomène juridique.

Quelques réflections sur les principles logiques de la connaisance juridique”. Din vasta sa operă concretizată în peste 144 de titluri amintim: „Teoria generală a dreptului (Enciclopedia Juridică)” 1930; „Drept rațional, izvoare și drept pozitiv” 1934; „Precis de filosofie juridică” 1941.

Din vasta sa operă concretizată în peste 144 de titluri amintim: „Teoria generală a dreptului (Enciclopedia Juridică)” 1930; „Drept rațional, izvoare și drept pozitiv” 1934; „Precis de filosofie juridică” 1941. Semnificativă pentru personalitatea lui Mircea Djuvara din perspectiva filosofiei dreptului sunt aprecierile lui Giorgio del Vecchio care în contextul prezentării scurte dar dense a preocupării privind filosofia dreptului în România, scrie despre Mircea Djuvara că este: „mai presus de toți… care prin vastitatea și profunzimea încercărilor sale trebuie să fie recunoscut nu numai ca cel mai mare gânditor roman, dar și ca unul dintre cei mai mari gânditori contemporani în domeniul filosofiei juridice”, care „… format pe baze neokantiene, se depărtează totuși de formalismul neokantian printr-o analiză profundă și originală a realității dreptului viu”.

 

 

 

 

 

 

 

1950: A fost inaugurat Teatrul de Operetă din Bucureşti, actualul Teatru Naţional de Operetă „Ion Dacian”, cu premiera „Vânt de libertate”, de Isaac Dunaevski.

După ce sediul său (situat pe Splaiul Unirii) a fost demolat în 1986, de regimul Ceauşescu , Teatrul de Operetă a funcţionat fără întrerupere până în anul 2005 în clădirea Teatrului Naţional Bucureşti „I. L.Caragiale”.

Din cauza incendiului care a afectat grav clădirea Naţionalului bucureştean, spectacolele s-au desfăşurat apoi în sala MAI (Ministerul Afacerilor Interne) timp de doi ani, ulterior revenind în actuala Sală Studio (fosta Sală Mică) a Teatrului Naţional Bucureşti „I. L. Caragiale”, unde au avut loc până în anul 2011, când clădirea celui din urmă a devenit obiectul reparaţiilor capitale.

 

 

 

 

 

Image result for teatrul de opereta bucuresti photos

 

 

 

Foto: Vechea clădire a Teatrului de Opereta din București, din Piața Senatului (cum era cunoscută zona înainte de război).

 

În 2005, un incendiu a devastat bună parte din spațiile clădirii de lângă Teatrul National din  București, iar teatrul de operetă a fost nevoit să folosească alte spații, nu tocmai adecvate spectacolului muzical. 

 

 

 

 

 

Image result for teatrul de opereta bucuresti photos

 

 

 

 

Rămas fără sală de spectacole, Teatrul de Operetă a desfăşurat un amplu turneu naţional. Noua sală de spectacole a Teatrului de Operetă prima clădire destinată artelor spectacolului muzical construită în România după anul 1989, a fost inaugurată în luna ianuarie a acestui an, cu musicalul „Fantoma de la Operă”.

Clădirea este amplasată pe Bulevardul Octavian Goga nr. 1, în imediata apropiere a Bibliotecii Naţionale a României

În data de 17 ianuarie 2015, a avut loc inaugurarea noului teatru de operetă din București și, totodată, primul spectacol găzduit de noua sa clădire.

 

 

 

 

 

1951: S-a născut în București, dr.Sorin Oprescu, fost  primar general al Capitalei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fost membru al  Partidului Social Democrat, Sorin Oprescu a deținut funcțiile de președinte al filialei PSD București (în 2006) și de vicepreședinte al acesteia. A fost ales senator în două rânduri, în legislaturile 2000–2004 și 2004–2008.

În aprilie 2008 a demisionat din PSD pentru a candida ca independent la alegerile din același an pentru Primăria Municipiului București, pe care le-a câștigat în turul al doilea.

La alegerile din 2012 a fost reales din primul tur pentru aceeași funcție. În septembrie 2015 a fost arestat preventiv pentru presupuse fapte de corupție.

 

 

 

1951: A avut  loc premiera, la Bucureşti, a operetei „Ana Lugojana”, de Filaret Barbu

 

 

 

 

 

1958: S-a născut în localitatea Tenke din România, Marius Ladislau Vizer, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Judo, ales, în mai 2013, la Sankt Petersburg, în funcţia de preşedinte al organizaţiei mondiale SportAccord, cu 54 de voturi din 92.

 

I-a succedat în funcţie olandezului Hein Verbruggen.

 

 

 

Neuer Sportaccord-Chef Vizer: "Habe Herrn Putin viel zu verdanken"

 

 

Vizer locuiește la Budapesta alături de soția sa, cântăreața Irina Nicolae. Vorbește fluent limba maghiară.

 

 

 

 

 

 

 

1983: A decedat sculptorul  român Ion Jalea, membru al Academiei Române din 1963; (n. 19 mai 1887  la Casimcea, jud. Tulcea).

 

 

 

 

 

Image result for ion jalea photos

 

Foto: Ion Jalea – Statuia lui George Enescu din fata Operei din Bucuresti

 

 

A sculptat foarte mult timp numai cu o mana, pierzandusi celalalt brat in timpul Primului Razboi Mondial.

A aboslvit Scoala de Arte si Meserii, iar apoi a studiat la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti, unde i-a avut drept profesoti pe Frederik Stork si Dimitrie Paciurea, cunoscuti sculptori.

Formatia sa artistica si-a desavarsit-o la Academia Julian din Paris, unde a lucrat in atelierul lui Antoine Bourdelle.

Munca si talentul i-au fost recunoscute, Ion Jalea primind foarte multe premii, precum Marele Premiul al Expozitiilor Internationale din Barcelona si de la Paris, Premiul National Pentru Sculptura, in anul 1941, Premiul de Stat, dar a primit si distinctia de Artist al Poporului. In anul 1956 a fost ales presedintele activ al Uniunii Artistilor Plastici din Romania.

 

 

 

 

 

 1990 : A fost creată Alianţa Civică, constituită prin cooperarea principalelor asociaţii civice de la acea dată şi ca urmare a adeziunii publice a 216 personalităţi ale lumii culturale, artistice, ştiinţifice şi tehnice din România, multe dintre acestea cunoscuţi opozanţi ai regimului lui Ceauşescu.

Deşi nu s-a transformat în partid politic şi nu a candidat ca entitate separată în alegeri, numeroşi membri ai Alianţei Civice au fost propulsaţi în diferite funcţii în stat (la nivel central şi local) ca parte din decizia Alianţei de a se implica activ în viaţa politică din România (printre ei se numără şi prof. univ. Emil Constantinescu, preşedinte al României în perioada 1996-2000).

 

 

 

 

 

1996: A decedat Val Munteanu, ilustrator de carte si  grafician; (n. 1927).

 

 

 

 

 

1996: Biroul Electoral Central (BEC) din Romania  a comunicat rezultatele finale ale alegerilor parlamentare si prezidentiale din 3 noiembrie.

Rezultatele alegerilor prezidentiale au fost: Ion Iliescu-32,25%; Emil Constantinescu-28,21%; Petre Roman-20,54%.

Rezultatele alegerilor pentru Senat au fost: CDR-30,70%; PDSR-23,08%; USD-13,16%; UDMR-6,81%; PRM-4,54%; PUNR-4,22%. Rezultatele alegerilor pentru Camera Deputatilor au fost: CDR-30,17%; PDSR-21,52%; USD-12,93%; UDMR-6,64%; PRM- 4,46%; PUNR-4,36%.

 

 

 

 

 

 

1997: Conducerea Bisericii Ortodoxe Romane a respins acuzatiile aduse unora dintre ierarhi, potrivit carora unii membri ai Sfantului Sinod ar fi fost colaboratori ai Securitatii, admitand, insa, ca a facut “unele concesii” regimului comunist, ca tribut pentru interesele vitale ale Bisericii.

 

 

 

 

  

 2009: A murit dirijorul Alexandru Lascae, stabilit în Olanda din 1969; (n. 1942).

2015: A decedat cunoscutul textier, poet şi scriitor Aurel Storin; (n. 1937).

 2016: A murit jurnalistul şi scriitorul Valentin Hossu-Longin; (n. 1939).

2016: A decedat juristul, profesorul şi publicistul Corneliu Turianu; (n. 1940).

 

 

 

CITIȚI ȘI : 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/07/o-istorie-a-zilei-de-7-noiembrie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

  10. https://hu.wikipedia.org/wiki/Marius_Vizer

 

 

 

 

07/11/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Cei patru ”păstori”- președinți ai României

 

 

Imagini pentru jefuirea romaniei"

 

 

 

 

 

Timp de trei decenii am fost „păstoriți„ de patru președinți. Fiecare de o altă culoare politică. Fiecare cu o educație și un trecut diferite. Dar, toți, ca frații buni, la fel de ploconiți în fața hoților” de azi, având în spate cozile de topor, trădătorii de țară, la fel de jalnici în comportament, la fel de neromâni în simțire.

Primul, în dorința disperată de a arăta cât de tare a rupt-o cu comunismul care îl făcuse om, stăpânit de imboldul de a demonstra cât de mult a schimbat crezul democrației socialiste cu lumina purificatoare a democrației occidentale, a deschis larg porțile țării și a invitat rapacii misionari ai coaptei democrații apusene, sosiți aici cu duiumul, să ne schimbe pentru veșnicie din sălbăticiuni roșii în mielușei azurii pro europeni și euroatlantici.

Cum firea omului este îndărătnică, au început cu metamorfozarea „mormanului de fiare vechi” (la ridicarea căruia în picioare contribuisem cu sudoarea noastră) în teancuri de hârtii foșnitoare verzi pentru îndestularea buzunarele proprii și pentru umplerea largilor pungi ale ciracilor români ce se întreceau ca la Olimpiadă să le ofere lor țara pentru sacrificare.

 

 

 

 

Imagini pentru ion iliescu photos"

 

 

Ce a rămas după el? O România sfâșiată, sângerând încă și acum, dezorientată, condusă în orb de eșalonul doi al foștilor demnitari comuniști alungați, jecmănită îngrozitor și mult mai singură în jungla nemiloasă bântuită de interesele celor care își construiseră imperii pe rămășițele unor state aflate în situații asemănătoare nouă.

 

 

 

 

 

 

Al doilea, un intelectual ce abia ieșise din lumea pietrelor sale, sfios, nu a fost capabil să oprească valul interior distrugător. Între altele, el a schimbat în ură, bunele relații cu vecinii sârbi. Prin ploconire politică a facilitat piloților militari americani uciderea a mii și mii de sârbi nevinovați.

 

 

 

 

 

Imagini pentru presed constantinescu"

 

 

 

Am ajuns astfel, pentru un lung șir de generații, dușmanii de neiertat ai Serbiei. Tot el a cedat Ucrainei, fără nicio presiune internă sau externă, incapabil să înțeleagă la adevărata lor dimensiune gravitatea faptelor sale, teritorii românești strămoșești împreună cu toate bogățiile prezente, împreună cu toți românii trăitori acolo de veacuri.

„În 1997, pentru prima dată de la constituirea României Mari, un guvern român a cedat părți ale teritoriului național fără a fi amenințat cu agresiunea (ca în 1940), sau fără a se găsi sub presiunea ocupantului străin (ca în 1944 și 1947).

Opinia publică românească nu a perceput dimensiunea dramatică a evenimentului”, scria atunci regretatul istoric Florin Constantiniu. Ce ne-a rămas după acest președinte? O Românie mai mică, mai supusă, mai săracă în prieteni, cu mai puține bogății și vulnerabilă ca niciodată înainte.

 

 

 

 

 

 

Al treilea, ales de noi cu o ușurință condamnabilă, era doar un șmecheraș bișnițar de blugi contrafăcuți, un mincinos notoriu și un „politician” cu un tupeu ce l-ar fi rușinat și pe Machiavelli.

El a adâncit dramatic dezastrul economic după ce, cu puțin timp înainte, făcuse nevăzută a patra flotă comercială a Europei (311 nave sub pavilion românesc între care 82 de pescuit oceanic, plus încă 90 vapoare aflate în stadii avansate de construcție!).

 

 

 

 

 

Imagini pentru basescu petrov photos"

 

 

 

 

 

 

Prin firea sa conflictuală a elaborat și aplicat un plan sinistru de dușmănire între membrii societății, vrajbă care ne chinuie și azi. A vândut tot ce s-a putut vinde, a manevrat în interesul său și al familiei sale tot ce se putea manevra, a mințit pe toată lumea, s-a răzbunat crunt pe toți oponenții săi folosind ca armă justiția pe care, cu ajutorul serviciilor secrete, o supusese.

S-a răzbunat, prin măsuri coercitive, inclusiv pe poporul care la un moment dat nu l-a mai putut răbda. Ce a rămas după el? A rămas ideea că se poate fura, minți și complota fără a plăti, fără consecințe personale.

A rămas o Românie fără flotă comercială (România nu mai are nici măcar o singură navă comercială sub pavilion propriu!), o Românie învrăjbită, cu justiția complet aservită politicului și cozilor de topor din servicii.

A rămas spectrul unui ”președinte jucător” doar în interes propriu și, pentru mulți dintre români, a rămas regretul că un asemenea specimen a putut ajunge președinte al țării și prin contribuția lor.

 

 

 

 

Al patrulea  și totodată actualul președinte nu are nici experiența politică a primului, nici statutul de intelectual a celui de al doilea și nici abilitatea de șarpe veninos a celui de al treilea. El are altceva, mult mai valoros. El are un nume de neamț! Pe deasupra, e stăpânit de o încăpățânarea specific teutonă indiferent dacă ceea ce și-a pus în minte este viabil ori ba.

 

 

 

Imagini pentru iohannis photos"

 

 

 

Își arogă un aer de superioritate de nimic justificat, alimentat fiind de credința, ușor patologică, că merită a fi cu mult mai mult decât un simplu președinte (doar că, actuala Constituție nu-l slujește pe măsura valorii sale!).

Frizând ridicolul, în ciuda inabilității politice evidente, se crede a fi un politician subtil și eficace, de valoare cel puțin europeană. Timp de cinci ani, în afara ridicării la nivel superior a multora dintre defectele predecesorului și a etalării unei ipocrizii bolovănoase, n-a făcut decât să se odihnească între două alergături pe la înalte porți străine spre a obține sprijin în vederea unui nou mandat.

Pentru România? Nimic! Pentru români? Nimic! În final, acum, înaintea încheierii mandatului, lasă impresia unui personaj gol pe dinăuntru, lipsit de alt sentiment decât cel al răzbunării, plin doar de sine în imensul hău dinăuntrul său. Un prefăcut lipsit de priceperea prefăcătoriei și un român (în acte) care prea pare a fi de pe aici.

 În prosteala noastră ancestrală, mai sperăm ca cineva, un providențial făcător de dreptate cu pletele fluturându-i în vânt, galopând în șaua unui cal alb, să vină și în aplauzele noastre să-i adune pe toți, grămadă, în pușcăriile deja prea pline cu borfași de duzină și găinari?

 

 

Sursa :

ioncoja.ro/precum-termitele

07/11/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

CÂTEVA ÎNTREBĂRI CARE NU SE PUN DESCHIS CANDIDATULUI LA PREȘEDINȚIA ROMÂNIEI, KLAUS WERNER IOHANNIS

 

 

 

 

 

Imagini pentru iohannis photos"

 

 

Klaus Werner Iohannis ar vrea să fie reales președinte al României. Oare nu ar trebui ca înaintea votului săi se pună fără ocolișuri aceste întrebări?

– SA NE SPUNĂ CE A FĂCUT CONCRET PENTRU ROMÂNIA ÎN ACESTI CINCI ANI , ÎN AFARA DE TURISM PERSONAL ?

– CARE AU FOST MANDATELE CU CARE A PARTICIPAT LA CONSILIUL EUROPEAN , UNDE NU A LUAT CUVÂNTUL NICIODATĂ . CE S-A HOTARÂT ACOLO ÎN FAVOAREA ROMÂNIEI , UNDE ȘI CÂND A PREZENTAT CONCLUZIILE PARTICIPARII SALE LA ACESTE REUNIUNI IMPORTANTE ?

– ÎN CE ȚARĂ UN PREȘEDINTE MEDIATOR ÎNDEAMNĂ DESCHIS LA DISTRUGEREA UNUI PARTID, ÎN SPEȚĂ PSD, CARE ESTE ÎNCĂ CEL MAI MARE DIN PARLAMENTUL ȚĂRII ȘI ESTE SPRIJINIT DE UN IMPORTANT SEGMENT DIN POPULAȚIA ROMÂNIEI?
CUM SE NUMESC ASEMENEA ACȚIUNI, DACĂ NU ANTICONSTITUȚIONALE ?

– CÂND ÎȘI VA ACHITA K. W. IOHANNIS  DATORIA DE 320.000 EURO PE CARE O ARE FAȚĂ DE STATUL ROMÂN, reprezentând impozite pe chiriile încasate de el pentru casele dobândite de el prin fals și uz de fals ?

– CARE SUNT MOTIVELE PENTRU CARE ACELAȘI  K.W. IOHANNIS NU A RENUNȚAT LA IMUNITATE, ASA CUM A DECLARAT / A PROMIS ÎN CAMPANIA ELECTORALA PRECEDENTĂ ?

IATĂ CÂTEVA ÎNTREBĂRI ȘI ÎNGRIJORĂRI legate de acest personaj toxic pentru România.

NU EXISTĂ PENTRU PATRIOTII ROMÂNI ALTĂ CALE decât aceea de a SE UNI PENTRU A PUNE CAPĂT ACESTEI NENOROCIRI PENTRU ȚARA NOASTRĂ, CARE SE NUMEȘTE k.w.iohannis.

NU-L VOTATI PE ACEST IMPOSTOR !!!

https://ioncoja.ro/31976-

07/11/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: