CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 5 NOIEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 5 noiembrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

1563: În Moldova ia sfârșit domnia lui Despot Vodă, de fapt Ioan Iacob Heraclid sau Iacob Eraclide (n. 18 noiembrie 1511, Grecia – d. 15 noiembrie 1563, Suceava, Moldova).

 

 

 

 

Imagini pentru despot-voda-ioan-iacob-heraclid photos"

 

De origine greacă, s-a născut în anul 1511 pe insula Samos, unde tatăl său era marinar, a dus o viață aventuroasă a urcat pe tronul  Moldovei în data  de 18 noiembrie 1561.

Cult, inteligent, plin de farmec, ambiţios, foarte adaptabil, „atât de subtil şi încă mai alunecos, dacă pot spune astfel, ca un şarpe „, lipsit de scrupule, spadasin, ucigaş, îndrăzneţ, dar şi laş, bun sau crud, după împrejurări, într-un cuvânt un adevărat om al Renaşterii din secolul XVI, Despot vodă a fost un domn cu totul singular, unic în felul său, pe tronul Bogdăneştilor, de care, pentru întâia oară în istoria Moldovei, nu îl lega în realitate nici un fel de relaţie de rudenie, iar aşa-zisa sa înrudire cu doamna Ruxandra a lui Alexandru Lăpușneanu  pe linia „despoţilor” sârbi, pe care o pretindea el, pe lângă că era falsă, nu justifica în Ţările Române dreptul la tron, deoarece aici dinastiile străine nu aveau în Evul Mediu nici un astfel de drept.

Urcarea în scaunul domnesc a străinului Despot vodă a dat o lovitură serioasă principiului succesiunii după „osul domnesc” în Moldova, deschizând aici cale pretendenţilor de tot felul, care, cel mai adesea sub titlul de „despoţi”, 

A murit omorât de lovitura buzduganului hatmanului Ștefan Tomșa, la 5 noiembrie, 1563, după care capul i-a fost  împăiat și trimis la Constantinopol.Trupul fără cap al lui Despot, „despuiat şi ciopârţit de multe răni” (Antonio Maria Graziani), „învelit în giulgiu”, a fost dus „cu un cortegiu de rând” şi îngropat în cimitirul Sucevei , într-un loc astăzi neidentificabil.

De altfel, nu peste mult timp, rămăşiţele nefericitului aventurier, la căpătâiul cărora cineva pusese o cruce simplă, au fost dezgropate şi, adunate într-un sac, au fost „spânzurate de un arbore înalt, pe unde atârnă trupurile tâlharilor”, sau „într-o furcă”, din poruncalui Alexandru Lăpuşneanu, revenit în scaunul domniei în Moldova.

Viața, activitatea și istoria și faptele lui Despot-Vodă sunt, pe larg descrise în drama lui Vasile Alecsandri: “Despot – Vodă.”

 

 

 

 

 

1784: Ţăranii răsculaţi aflaţi sub conducerea lui Horea şi Cloşca ocupă Câmpenii, apoi Abrudul şi întreg Zarandul.

 

 

 

 

 

 

1836: S-a născut Constantin Esarcu, medic, politician şi om de cultură, ctitor al Societăţii Filarmonice (1868), militant pentru crearea prin subscripţie publică a Ateneului Român; (m. 8 iunie 1898).

 

 

 

 

 

 

Constantin Esarcu

 

 

 

 

 

 

 

1839: S-a născut Mihail (Gheorghiad) Obedenaru, medic (studii antropologice de pionierat), publicist şi diplomat (intensă activitate diplomatică între anii 1877 şi 1885: secretar de legaţie la Roma şi Constantinopol, ministru plenipotenţiar la Atena).

A fost membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871; (m. 1885, la Atena).

 

 

 

 

 

 

 

1854: S-a născut in localitatea Grozesti, Bacau, Emanoil Riegler, medic şi farmacolog, membru corespondent al Academiei Române, intemeietorul Serviciului de clinică terapeutică din Iaşi; (m.30 august 1929).

 

 

 

 

 

 

Image result for Emanoil Riegler, medic

 

 

 

 

A fost membru corespondent al Academiei Române (1904). Este inventatorul metodei biuretului, o metoda biochimica de dozare a proteinelor.

Emanoil Riegler a incetat din viata la Iasi, in ziua de 30 august 1929 .

 

 

 

 

1860: Este inaugurată Grădina  Botanica din Bucureşti, înfiinţată ca instituţie în acelaşi an, pe lângă Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, la iniţiativa doctorului Carol Davila, în urma unui decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Înfiinţată ca instituţie în acelaşi an, pe lângă Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, la iniţiativa doctorului Carol Davila, în urma unui decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Amenajarea acestui spaţiu, ca bază didactică şi de cercetare, a fost realizată sub conducerea botanistului Ulrich Hoffmann, ca prim director al acestei instituţii.

În anul 1874, Grădina Botanică a trecut în componenţa Universităţii din Bucureşti, funcţionând pe lângă Facultatea de Ştiinţe şi avându-l la conducere pe remarcabilul Prof. Dr. Dimitrie Brândză.

  În anul 1874, Grădina Botanică a trecut în componenţa Universităţii din Bucureşti, funcţionând pe lângă Facultatea de Ştiinţe şi avându-l la conducere pe remarcabilul Prof. Dr. Dimitrie Brândză. În anul 1994, odată cu prima Sesiune Naţională de Comunicări Ştiinţifice Botanice, Grădina Botanică bucureşteană a primit numele „Prof. Dr. Dimitrie Brândză”

 

 

 

Imagini pentru gradina botanica buc photos"

 

 

 

 

 

 

 

1880 (5/17 noiembrie): Sergiu Voinescu, reprezentant diplomatic cu misiune specială al României, era primit în audienţă de secretarul de stat american, William E. Ewarts, pentru a notifica proclamarea Independenţei de Stat a României.

 

 

 

 

 

 

 

 

 1880: S-a născut, la Paşcani, scriitorul Mihail Sadoveanu. A urmat liceul la Iaşi, iar în Bucureşti a studiat la Facultatea de Drept. A debutat cu patru volume deodată: “Povestiri”, “Dureri înăbuşite”, “Crâşma lui Moş Precu” şi “Şoimii”, în anul 1904, fapt ce l-a determinat pe Nicolae Ioga să numească acel an, “ Anul Sadoveanu”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 În 1910 a devenit directorul Teatrului Naţional din Iaşi, dar a continuat să fie prolific ca scriitor, publicând: “Povestiri de seară”, “Genoveva de Brabant”, broşura “Cum putem scăpa de nevoi şi cum putem dobândi pământ”.

Împreună cu Liviu Rebreanu, a reprezentat Societatea Scriitorilor Români la un congres de la Berlin, în 1926. A publicat numeroase romane istorice, dar şi scrieri în care a prezentat viaţa oamenilor simpli, tradiţiile şi natura.(“Creanga de aur”, “Zodia Cancerului”, “Fraţii Jderi”, “Hanul Ancuţei”)

După instaurarea comunismului în România, scrisul lui Sadoveanu a fost marcat de noile sale convingeri. Cu toate acestea, opera sa rămâne una valoroasă. (D. Cârlea in ziarul “Lumina”).

A decedat in ziua de  19 octombrie 1961.

 

 

 

 

1889: Avea loc deschiderea oficială a cursurilor primei instituţii de învăţământ superior din istoria Armatei române (cu denumirea inițială Școala Superioară de Resbel), înfiinţată de către generalul Ștefan Fălcoianu la 8/20 august acelaşi an, in baza unui  decret emis de regele Carol I (actuala Academie de Înalte Studii Militare).

 

 

 

 

 

 

 

Image result for Universitatea Națională de Apărare „Carol I”photos

Foto:  Universitatea Nationala de Aparare „Carol I”.

 

 

 

 

 

 

 

 

1889: În România se formează un guvern conservator în frunte cu Gheorghe Manu.

 

 

 

 

 

 

 

 

(Foto: Gheorghe Manu, portret realizat de Alexandru Bănulescu)

 

 

 

 

 

 

Descendent al lui Constantin Brâncoveanu, Gheorghe Manu (n.24 iulie 1833, București – d.16 mai 1911, București), a fost de profesie militar.

Între 1847-1856 și-a efectuat studiile în Prusia (școala de cadeți din Postdam, școala militară și școala specială de artilerie din Potsdam), după care a revenit în țară (1858), a fost însărcinat cu organizarea artileriei române.

Cu gradul de colonel, a fost ministru de război în guvernele  Dimitrie Ghica si  Manolache Costache Epureanu  (1869-1870).

   Cu gradul de general, s-a distins în Razboiul de Independenta al României, în timpul căruia a comandat divizia 4 infanterie și apoi a condus artileria Armatei de operații, fiind primul român decorat cu  distincția Virtutea Militară  (1877).

 Era poreclit “Curcanul“, pentru că fusese comandantul unui regiment de dorobanţi (curcani), în timpul Războiului de Independenţă şi pentru firea sa ţanţoşă şi mândră.

A avansat în cariera militară, până la rangul de general de divizie (1906). A deținut mai multe funcții de comandă în armata română (de ex. comandant al bateriei de artilerie călăreață din primul divizion de artilerie al țării, al primului regiment român de artilerie, inspector general al artileriei).

Pe plan politic, a fost președinte al Adunării Deputaților (feb. 1892 – oct. 1895), ministru de război (iul. 1869 – dec. 1870, nov. 1888 – nov. 1889, dec. 1904 – mar. 1907), primar al Bucureștiului (oct. 1873 – apr. 1877), prim-ministru și ministru de interne (nov. 1889 – feb. 1891), ministru de interne (ian.– iul. 1900), ministru al agriculturii, industriei, comerțului și domeniilor (nov. – dec. 1891), ministru al finanțelor (iun. 1865 – ian. 1866).

   

 

 

 

 

 

 

 1905: Adunarea de la Lugoj a celor 20.000 de români bănățeni și ardeleni a adoptat o serie de hotărâri in problema recunoașterii naționalității române.

Întrunirea a marcat un moment important în lupta naţională a românilor din Austro-Ungaria.

 

 

 

 

1918: A decedat în urma unei pneumonii Victor Anestin, ziarist, scriitor de literatură științifico-fantastică, astronom amator și popularizator al științei.

 

 

 

 

 

Victor Anestin.jpg

 

 

 

A  debutat în presă în 1892, în revista Curierul Olteniei, în care publică o traducere a unui articol scris de Camille Flammarion, iar debutul său în volum a avut loc în anul 1899 cu romanul SF ”În anul 4000 sau O călătorie la Venus”.

A popularizat în România probleme științifice, îndeosebi de astronomie, pe care le-a publicat în revista „Orion”, fondată de el în anul 1907. A întemeiat de asemenea „Societatea astronomică română”, în 1908.

 

 

 

Revista Orion, prima pagină, Nr 1/1907 (https://ro.m.wikipedia.org)

 

 

În 1908 înființează Societatea Astronomică Română Camille Flammarion. În 1912, împreună cu chimistul Constantin I. Istrati, pune bazele Universității Populare din București, iar în 1914 devine membru fondator, alături de Gheorghe Țițeica și de Ștefan Hepites, al ”Societății Prietenii Științei”.

În perioada 1912 – 1916, conduce Ziarul călătoriilor și științelor populare, iar în 1918 scoate ziarul Știinta tuturor.

În onoarea sa,  Observatorul   astronomic din Bacău a primit numele  Victor Anestin

 

 

 

 

 

 

 

 

1918: În Basarabia este extinsă legea pentru organizarea generală a finanţelor statului, care desfiinţa administraţia financiară centrală, existentă încă din vremea stăpânirii rusești asupra acestui teritoriu, răpit Moldovei în 1812. 

 

 

 

 

 

 

 

1918 (5/18): Dr. Alexandru Vaida-Voevod  a dat citire  în Parlamentul de la Budapesta Declaraţiei  de independenţă a Transilvaniei. Adoptată, la 29 septembrie /12 octombrie 1918, la Oradea, de Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania, Declaraţia, intitulată „Către popoarele lumii”, afirma, în faţa opiniei publice mondiale, dorinţa Transilvaniei de a se uni cu România.

 

 

 

 

 

 

 

1933: La Salonic, în  Grecia, are loc intre 5 si 11 noiembrie, a patra Conferinţă balcanică care a adoptat în unanimitate Proiectul Pactului Balcanic. La 9 februarie 1934, miniștrii Afacerilor Străine ai României – Nicolae Titulescu, Turciei – Tewfik Rustu-Aras,  Iugoslaviei – B. Jetvic și Greciei – Demetrios Maximos, „ferm deciși a asigura respectul angajamentelor contractuale deja existente și menținerea ordinii teritoriale actualmente stabilită în Balcani”, semnau, la Ankara, Pactul Înțelegerii Balcanice.

Statele semnatare își garantau, astfel, mutual securitatea tuturor frontierelor lor balcanice și își luau obligația de a nu întreprinde nicio acțiune politică față de alt stat balcanic nesemnatar al Pactului fără avizul mutual prealabil al celorlalți semnatari și de a nu lua nicio obligație față de oricare alt stat balcanic fără cunoștința prealabilă a celorlalte părți.

Crearea Înțelegerii Balcanice a reprezentat un pas important pe calea colaborării între popoarele balcanice, a întăririi securității regionale. România a ratificat Pactul Balcanic la 16 iunie 1934.

 

 

 

 

1940: Sub conducerea dirijorului şi compozitorului Ion Croitoru, se înfiinţa Corul Radio, prima formaţie corală a radioului public. Este cea mai longevivă formaţie vocal-simfonică din România şi s-a impus de-a lungul timpului ca o echipă de elită.

A ajuns să îşi însuşească neîncetat partituri noi şi are în prezent în repertoriu oratorii, cantate, madrigale, poeme sau balade. Corul Academic Radio este format din aproximativ 70 de muzicieni profesionişti şi este pregătit şi condus în prezent de Ciprian Ţuţu.

 

 

 

1941: Sub conducerea dirijorului şi compozitorului Ion Croitoru, s-a înfiinţat Corul Radio, prima formaţie corală a radioului public.

 

 

 

 

 

 1942: S-a născut la  Ploiești matematicianul român de anvergură internațională, Ioan Tomescu, specialist în teoria grafurilor și combinatorică și membru corespondent al Academiei Române din anul 2000.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1952: A încetat din viaţă la București, matematicianul și astronomul Nicolae C. Coculescu; (n. 31 iulie 1866, la Craiova).

 A urmat cursurile  Facultatii de Ştiinţe din Bucureşti,si după absolvire a plecat la Paris, unde a studiat la Universitatea Sorbona, devenind din 1895 doctor în matematică al acestei prestigioase instituţii de învăţământ, cu un subiect din mecanica cerească.

In anul 1893, împreună cu Henri Alexandre Deslandres (co-inventator al spectro-heliografului), a participat la o expediţie în Senegal unde a observat o eclipsă de Soare, publicând apoi fotografii remarcabile şi studii valoroase despre acest fenomen.

Întors în România Nicolae Coculescu a fost numit profesor de astronomie şi geodezie, la Facultatea de Ştiinţe din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Este cunoscut pentru studiile sale de mecanica cereasca asupra calculului perturbatiilor planetelor si pentru  participarea sa la o serie de acţiuni ştiinţifice internaţionale (cum ar fi determinări mondiale de longitudine, întocmirea unui catalog al micilor planete şi observarea sateliţilor artificiali).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În anul 1929 savantul român a contribuit la înfiinţarea „Comitetului Naţional de Geodezie şi Geofizică”, iar un an mai târziu a pus bazele „Comitetului Naţional de Astronomie”, fiind totodată şi un membru de seamă al „Uniunii Astronomice Internaţionale”.

In 1908 a infiintat Observatorul astronomic din Bucuresti.

 

 

 

 

 

 

1954: S-a născut instrumentistul Nelu Dumitrescu, unul dintre fondatorii trupei de muzica pop-rock  „Iris”, alături de Nuțu Olteanu și Emil Lechinteanu. 

 

 

 

 

 

 

 

Image result for instrumentistul Nelu Dumitrescu,iris

 

 

 

1956: A decedat Maria Filotti, fostă  directoare de teatru şi una dintre cele mai apreciate actriţe române ale secolului XX ; (n. 9 octombrie 1883).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1967: S-a născut cântăreaţa română de muzică uşoară, Nicola.

 

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru cântăreața nicola photos"

 

 

 

 

 

 

 

 

 1970:  Vaticanul, a introdus, inclusiv în România  serviciul divin în limba naţională a fiecărei comunităţi romano-catolice.

 

 

 

 

 

 

 

 

1977: S-a născut la Brașov, scrimerul și antrenorul român de scrimă Mihai Covaliu .

 

 

 

 

 

 

Image result for Mihai Covaliu, scrimer

 

 

 

 

A fost laureat cu aur la Jocurile Olimpice din 2000 și bronz la Olimpiada din 2008 și campion mondial în 2005. În prezent este antrenor principal al CS Dinamo București și al lotului olimpic de sabie masculin al României, de asemenea este președintele Federației Române de Scrimă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1978: A murit N. Crevedia (pseudonimul lui Nicolae Ion Cârstea), poet, prozator şi publicist; (n. 1902).

 

 

 

 

 

File:N. Crevedia.png

 

Foto:

N. Crevedia (Wikipedia.ro)

 

 

 

 

 

 

 

 

1979: A murit la Bucureşti, poetul, prozatorul  şi cronicarul  literar român, Matei Alexandrescu; (n.30 aprilie 1906, Târgovişte).

Ca student al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti, va frecventa şedinţele Institutului de Literatură şi cenaclul lui Mihail Dragomirescu. Profesorul l-a remarcat şi, după licenţă (1931), l-a inclus în suita sa de asistenţi onorifici.

În 1935 îşi pregătea doctoratul cu o teză despre umorul lui I.L. Caragiale. Şef de cabinet la prefectura judeţului Dâmboviţa, va trece apoi la Prefectura Poliţiei Capitalei, urcând treptele ierarhice până la gradul de comisar şi şef al serviciului Controlul străinilor (1932-1942).

A lucrat apoi la Ministerul Propagandei Naţionale.

 

 

 

 

 

 

 

 

Image result for poetul matei alexandrescu photos

 

 

După epurarea din 1946, urmează pentru el o perioadă tulbure, de provizorat, când lucrează la Consiliul de Miniştri (1946-1947) şi la Adunarea Deputaţilor (1946-1947). Din 1950, reprofilat în contabil, se va pierde în reţeaua unor întreprinderi şi instituţii mărunte.

Când revine în viaţa literară, după 1967, frecventează cenaclul „George Călinescu” al Academiei Române şi se relansează ca poet şi publicist.Va sfârşi, după nouă ani de ţintuire la pat, fără a apuca să-şi vadă reeditată opera.

Bibliografie: În insula unde’nfloresc coralii (Târgovişte, 1931), Printre ulucile cerului, Leagăn de îngeri (C.R., Bucureşti, 1939, cu desene de Mac Constantinescu), Jocul cuvintelor (C.R., Bucureşti, 1939, cu desene de Mac Constantinescu), Vămile văzduhului (Institutul de Arte Grafice Universul, Bucureşti, 1942, cu 6 desene de Nae Constantinescu), Donna Sixtina: Sonete (Editura Eminescu, Bucureşti, 1970), Confesiuni literare: Dialoguri (Minerva, Bucureşti, 1971), Catarg (Minerva, Bucureşti, 1973, Prefaţă de Ovidiu Papadima).
Colaborări la ziare şi reviste: Universul literar, Propilee literare, Vremea, Facla, Revista scriitoarelor şi scriitorilor români, Litere, etc.

 

 

 

 

 

 

 

 

1979: A decedat  pictor, grafician şi cronicar plastic; (n.22 ianuarie 1895).

Fiica comandorului Petre Demetriade,  pictorița a studiat în particular cu pictorii Gh. Petraşcu şi Eustaţiu Stoenescu, apoi la Institutul „Buser” din Elveţia (1913), Şcoala de Belle Arte din Bucureşti (1915), Academia „Ranson” (1921) şi Academia „Julian” (1921) din Paris, cu marii artişti Ipolit Strâmbulescu, Dimitrie Serafim, Pedro Coreja D`Arnja, Othon Friesz sau Fritz Gilsi.

A expus în ţară, în 1919, cu sprijinul Olgăi Greceanu şi Ninei Arbore, în cadrul Asociaţiei Femeilor Pictore şi Sculptore, organizează o expoziţie personală, în 1926, în care prezintă peisaje, naturi statice şi nuduri, în guaşă, pastel şi acuarelă, urmată de altele în ţară şi străinătate.

În 1929 obţine medalia de bronz la Expoziţia Internaţională de la Barcelona. Din anii ’50 va folosi, în cea mai mare parte, tehnica uleiului.

Alături de pictura pe pânză, Lucia Dem. Bălăcescu a făcut şi ilustraţie de carte: Cartea cu jucarii şi Ce-ai cu mine, vântule? de Tudor Arghezi (1931), pentru care obţine un premiu la Praga (1938), Corigent la limba română de Ion Minulescu, Un port la răsărit de Radu Tudoran, peste 200 de ilustraţii la Decameronul de G. Boccaccio şi la mai multe poezii traduse din Ch. Baudelaire, pentru care a primit Premiul Academiei Române, în 1939.

Printre cele mai importante opere ale sale se numără Şeherezada (1937 – 57), Scuar bucureşteanCuriozitateCasă veche din Bucureşti, Mangalia.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Lucia Bălăcescu Demetriade,photos"

 Foto: 

Lucia Dem. Bălăcescu  – ”Seherezada”

 

 

 

 

 

 

A debutat ca publicistă în ziarul „Timpul”, în 1937 și a colaborat cu publicațiile „Le Moment”, „Bis”, „Vremea”, „Astra”, unde a publicat cronică plastică, articole despre teme de cultură sau impresii de călătorie.

Va publica În noul Paradis (1942) o cronică în care înfiera comunismul, şi o lucrare de memorialistică intitulată Destăinuiri antiliterare (1979), ambele ilustrate cu desene sugestive.

Pentru contribuţia sa la arta românească şi pentru promovarea acesteia în afara ţării, Lucia Dem. Bălăcescu a primit, în 1974, premiul „Ioan Andreescu” al Academiei Române.

„Există un stil Lucia Dem. Bălăcescu pe care artista l-a încetăţenit în domeniul plasticii româneşti, delimitat de neclintitele borne ale temperamentului său, stabilind o zonă proprie, ce face parte dintr-o istorie a noastră, care urcă dintr-un strat nealterat al spiritualităţii, la interferenţa artei româneşti cu cea europeană” (Dragoş Morărescu şi Petre Oprea).

A ilustrat volume de poezii de Ion Minulescu şi Tudor Arghezi.

1991:Trei mari confederații sindicale – Alfa, CNSLR si Frăția – au format Consiliul National Consultativ al Sindicatelor din Romania, ca reactie impotriva divizarii miscarii sindicale care inregistra 140 de federații si 14 confederații.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1992: Dupa 42 de ani, s-a redeschis Ambasada Vaticanului la București (Nunțiatura Apostolică).

Relaţiile diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun au fost stabilite în 1920, fiind întrerupte în anul 1950, după instalarea regimului comunist, şi reluate la 15 mai 1990, după Revoluţia anticomunistă din Decembrie 1989

 

 

 

 

 

 

1993: Prin Decretul 192, în vigoare din 17 noiembrie 1993, s-a înfiinţat Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, condusă de un reprezentant permanent cu rang de ambasador, în vigoare din 17 noiembrie 1993.

 

 

 

 

 

1997: Au fost redeschise dosarele privind Revoluția din decembrie 1989 și toate soluțiile care au fost date de procurori în dosarele revoluției au fost verificate.

Ulterior, procurorii militari au început urmărirea penală împotriva lui Victor Athanasie Stănculescu, Mihai Chițac, Stefan Gușe și a altor ofițeri implicați in reprimarea sangeroasă a revoluționarilor timișoreni.

 

 

 

 

 

 

 

 

1999: A murit Radu G. Ţeposu, critic literar, eseist şi cronicar literar român,  reprezentant al generaţiei optzeciste;  (n.19 aprilie 1954).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2003: A fost publicat Raportul de ţară al Comisiei Europene, în care se afirma că ” România îndeplineşte criteriul politic pentru aderarea la Uniunea Europeană”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2003: Radio Contact își schimbă numele și echipa și devine Kiss FM.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2007: A murit dirijorul român Ion Pavalache ; (n. 24 iunie 1927, Chișinău).

 

 

 

 

 

 

 

 

Image result for Ion Pavalache

 

 

 

 

A studiat la Seminarul Teologic din Chișinău, apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București(1947-1952).

Activitatea sa s-a împărțit între sfera concertistică și cea didactică. A desfășurat o bogata activitate de organizare și conducere ca asistent la Conservatorul din București, corist (1952-1958), secretar muzical la Filarmonica bucureșteană „George Enescu” (1952-54) și la Operei Române din București (1954-56), precum și ca dirijor al Corului Operei (1958-1968) și director al Operei Române din Iași (1968-1975).

I-a urmat lui G. Pascu la conducerea destinele Corului „Gavriil Musicescu” al Filarmonicii de Stat Moldova din Iași timp 32 de ani (1958–1990).

A inițiat și a pregătit corurile reunite ale Operei și Filarmonicii ieșene, „reușind să impună ansamblul între cele mai valoroase coruri de filarmonică din România”. 

De asemenea, a fondat și condus (1970-2007) Corului „Camerata” al profesorilor (Casa corpului didactic) din Iași.

 

 

 

 

 

 

 

2010: A încetat din viaţă poetul român de origine basarabeană, Adrian Păunescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Adrian Păunescu (Adrian Păun) s-a născut la 20 iulie 1943 în satul Copăceni, judeţul Bălţi, (azi in Republica Moldova).

Poet, publicist şi om politic român, Păunescu s-a făcut cunoscut mai ales prin poezie şi în calitate de organizator al Cenaclului “Flacăra“.  Adrian Păunescu a fost  unul dintre  cei mai prolifici poeţi români contemporani.

Diabetul de care acesta suferea i-a afectat mai multe organe, iar în noaptea de 4 spre 5 noiembrie, starea poetului s-a înrăutăţit.

Medicii nu l-au mai putut salva si  în ciuda eforturilor depuse, poetul a decedat la ora 7:15.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

 

05/11/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Primarul prorus al Chișinăului declară că limba vorbită peste Prut este ”limba moldovenească”. VIDEO

 

 

 

La 31 august vom sărbători Limba Noastră, care este moldovenească, în opinia primarului ales al municipiului Chișinău Ion Ceban

 

Foto: Ion Ceban, primarul Chișinăului recent ales cu sprijinul președintelui-slugă rusească Igor Dodon și al propagandei rusești,

 

 

La întrebarea jurnalistului Gheorghe Gonța, privitoare la ce va sărbători  pe data de 31 august, la Sărbătoarea Națională „Limba noastră”,

celebrată în R.Moldova începând cu 1989, Ion Ceban, primarul recent ales al Chișinăului a răspuns ezitant, că va sărbători „Oficial, limba noastră”.

În opinia lui, aceasta este limba „moldovenească”, adăugând că „Oamenii numesc diferit limba, important să o vorbim corect”.

Afirmația a fost făcută în cadrul unui interviu oferit pentru postul TV, N4.

 

 

 

 

 

 

 

sursa video: facebook.com/Gheorghe Gonța

 

05/11/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

„Apocalipsa băncilor”! Un mesaj transmis finanțiștilor de Banca Națională

 

 

BNR 720x406 BNR anunță „Apocalipsa băncilor”! Cele 10 care vor dispărea!

 

 

 

 

 

BNR anunță „Apocalipsa băncilor”! Cele 10 care vor dispărea!

Șeful Direcției Stabilitate din cadrul BNR a vorbit recent la Sinaia, în cadrul unui seminar pe teme bancare, despre evoluția în piață. Avertismentul lui trebuie luat în considerare, căci este mesajul transmis de Banca Națională finanțiștilor: „Ultimele 10 bănci din sistemul bancar au cheltuieli operaționale foarte mari și ar trebui să se concentreze să găsească soluții. Altfel, vor dispărea!”.

Profitul, mai mare de la an la an

 

Cu toate acestea, pofitabilitatea sectorului a fost din ce în ce mai mare, de la an la an, fiind favorizată de stabilitatea climatului macroeconomic, precum și de costul tot mai scăzut al riscului de credit.

În septembrie 2019, doar 2,6% din bănci mai au pierderi; ca o comparație, nivelul era de 57% în 2012! „Mai exact, la ora actuală numai o singură bancă din sistem mai înregistrează pierderi”, susține Eugen Rădulescu, de la BNR.

Beneficiind de o cotă de piață mai mare, evident că și-au împărțit și profitul. Vorbim despre băncile cele mai puternice din piață, care au „sechestrat” 85% din profitul înregistrat pe întreg sectorul!

Cota de piață mare le-a permis acestor bănci să își reducă ponderea cheltuielilor fixe, care este, de asemenea, asociată unor costuri de finanțare mai mici. În acest sens, este de reținut că primele 10 bănci din sistem au costuri operaționale de circa 50% din venituri. În cazul ultimelor 10, costurile operaționale depășesc chiar și 100% din venit!

Pericolul reprezentat de coloșii din IT

Oricât de șocantă ar fi, informația că giganți de genul Google sau Apple încep să se implice pe piața financiar-bancară trebuie luată în serios. Chiar și în România s-a testat terenul și nu mai e mult până ce acești coloși ai planetei vor „ataca” sectorul bancar de la noi, cu oferte din ce în ce mai tentante pentru clienți, de la credite de finanțare până la criptomonedele viitorului.

Previziunea BNR este următoarea: „Ultimele zece bănci din sistem trebuie să se concentreze pe activitatea proprie, să găsească soluții. Fintech-urile câștigă din ce în ce mai mult teren, iar giganții Google, Amazon și, mai nou, Apple au început să își facă apariția și-n România. Dacă nu vor face acest lucru, aceste bănci vor dispărea într-un anumit orizont de timp – de la o zi la 10 ani sau chiar mai devreme de 10 ani!”.

Lume, lume, s-au îmbogățit românii!

În altă ordine de idei, bancherii vorbesc despre o …îmbogățire a românilor. Tradusă altfel, informația vrea să spună că nu numai băncile fac bani, ci și cetățenii țării. Totuși, eu parcă aș răstălmăci-o nițel diferit, adică băncile au acum un motiv în plus să mărească dobânzile la credite, că doar, uite, românii câștigă mai mulți bani!

Populația săracă din România a scăzut față de acum doi ani. Aproape un milion de oameni s-au îmbogățit, zic cifrele bancherilor.

Adică, ar mai fi doar 33% săraci în țară. Pare mult? Nicidecum, cică prin UE e și mai rău, Italia sau chiar Germania furnizând mai mulți săraci comunității europene decât România!

La nivelul UE, 113 milioane de oameni (22% din populația totală) se află sub incidența pragului de sărăciei, potrivit Eurostat. Din care, România „contribuie” cu un procent de 6%, dar Italia dă undeva spre 11% din populația săracă a Europei, iar Germania ține și ea aproape, cu 10%.

 

Cititi mai mult: https://www.national.ro/news/bnr-anunta-apocalipsa-bancilor-cele-10-care-vor-disparea- 
 

05/11/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: