ZIUA DE 29 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 29 octombrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1497: Are loc lupta de la Lențești, în  care un corp de oaste moldovenească de circa 3.000 de călăreți, condus de vornicul Boldur, a zdrobit o grupare de cavalerie mazoviană compusă din circa 600 de lăncieri, sosită în ajutorul oștilor regale polone.

Oastea polonă se retrăgea în condiţii deosebit de grele, fiind supusă unei permanente hărţuiri din partea oştilor lui Ştefan cel Mare. Pentru a uşura retragerea polonilor, cneazul Konrad de Mazovia a trimis un detaşament de 600 de cavaleri.

Domnul moldovean, grav bolnav, a delegat întreaga putere militară vornicului Sima Boldur pentru a organiza apărarea. Acesta, în fruntea unei oştiri de 5.000 de călăreţi, a atacat oastea mazoviană la Lenţeşti, lîngă Cernăuţi:

„duminică, octombrie 29, au bătut şi acea oaste, din mila lui Dumnezeu şi cu norocul lui Ştefan voievod. Şi a fost şi acolo măcel mare în acea zi între leşi de armele moldoveneşti şi a căzut şi acolo multă oaste leşească, în locul numit satul Lenţeştii”.

În situaţia nou creată, regele polon a grăbit retragerea. Pe 30 octombrie 1497 oştile sale au trecut Prutul şi au mers în marş forţat până la Sniatyn (în Pocuţia), unde au ajuns în trei zile.

 Regele Ioan Albert al Poloniei a suferit o mare umilinţă, oastea sa a fost decimată, iar pe lângă masacrarea aproape în totalitate a Cavalerilor Teutoni şi a celor mazovieni, izvoarele sugerează pierderi importante (de la 11.000 la 40.000 oșteni), inclusiv din rândul nobililor poloni.

Polonia a ieşit slăbită din acest război, a fost supusă mai multor incursiuni, iniţiate de otomani, moldoveni şi tătari, de aceea în 1498, a trebuit să grăbească negocierile în vederea încheierii unui tratat de pace, pe care îl va semna în 1499.

 

 

 

 

 

 

 

 

1688: (29 octombrie/9 noiembrie); A început domnia lui Constantin Brâncoveanu în Țara Românească.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Constantin Brâncoveanu (n. 1654), a  domnit in ţara Româneasca între anii  1688 si 1714.  Unele surse menţionează ca dată a urcării sale pe tron, ziua de 28 octombrie 1688.

A fost nepotul domnitorului  Serban Cantacuzino. În perioada în care a domnit, Țara Românească a cunoscut o perioadă de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale.

În  1714 , pe 15 august, a fost executat la  Istanbul, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei), precum și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu.

Cu toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxa Romana , sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni.

 El a urcat pe tron imediat dupa moartea lui Serban Cantacuziono  care,  murind pe neasteptate, nu a  numit  un succesor.

 Brancoveanu a fost preferatul marii boierimi in dauna fiului lui Serban Cantacuzino, Gheorghe. Situatia Tarii Romanesti nu era deloc buna datorita razboielor turco-austriece si ruso-turce, Brancoveanu a fost destul de abil ca sa evite un conflict in cei 26 de ani ai  domniei sale si datorita politicii sale echilibrate pe plan extern, a reusit sa pastreze autonomia Tarii Romanesti in fata celor trei mari imperii.

 

Timp de un sfert de veac el a reuşit, pe plan extern, să menţină o poziţie de echilibru a ţării între Imperiul Otoman, Rusia şi Imperiul Habsburgic; domnia sa s-a caracterizat printr-o deosebită înflorire a culturii şi artei: s-au zidit biserici şi mănăstiri, creându-se şi dezvoltându-se aşa-numitul „stil brâncovenesc”, s-au deschis şcoli de toate gradele, s-au tipărit cărţi în diferite limbi, au fost sprijiniţi şi încurajaţi oamenii de carte, s-au acordat ajutoare materiale multor aşezăminte bisericeşti ortodoxe căzute sub dominaţie otomană. 

 In plan intern, a efectuat o reforma fiscala, prin care a impartit darile in patru sferturi, dar mai ales a sprijinit cultura, numeroase carti  fiind  tiparite  in perioada cat a fost domn. Totodata, in timpul domniei sale a aparut un stil arhitectonic nou, denumit brancovenesc.

In 1710 i-a promis ajutor tarului Petru cel Mare in razboiul cu turcii, decizie care l-a costat viata.

La patru ani dupa acest moment, Constantin Brancoveanu, cei patru fii ai sai, Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi sfetnicul Ianache, au fost executati din ordinul sultanului la Istanbul.

Martiriul a avut loc pe data de  15/ 26 august 1714, când creștinii sărbătoreau Adormirea Maicii Domnului.

După execuție, capetele au fost purtate în vârf de suliță prin oraș, în timp ce corpurile au rămas la locul execuției, de unde au fost aruncate spre seară în mare.

Trupul lui Brâncoveanu fusese aruncat în marea Marmara, fiind pescuit de niște greci care l-au îngropat pe o insulă din largul mării. În 1720, văduva Marica l-a adus în țară și l-a înmormântat la Biserica Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti, ctitorie a domnului.

Lespedea nu a fost inscripționată, pentru a nu a afla turcii că trupul sau a fost adus în țară, însă văduva domnului a inscripționat numele lui Constantin Brâncoveanu cu  caractere chirilice pe candela de argint, inscripție redescoperită în 1914.

Biserica Ortodoxă Română i-a canonizat pe Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Sfinţii Martiri Brâncoveni fiind prăznuiţi la 16 august.

 

 

 

 

 

 

 

 

1875: S-a născut (la Eastwell Park, Anglia) regina Maria ( principesa Alexandra Victoria de Saxa-Coburg), nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii, dar şi a ţarului Nikolai al II-lea al Rusiei; soţia regelui Ferdinand I al României (1914-1927). A decedat 1938, la Sinaia)

 

 Încă din timpul campaniei militare din 1913 din Bulgaria, regina Maria s-a implicat activ în acţiunile Crucii Roşii, preocupare devenită şi mai evidentă în timpul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919).  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A decedat la 18 iulie 1938 la Sinaia, Regatul Romaniei.

Este mama regelui Carol al II-lea.Incă din timpul campaniei militare din 1913 din Bulgaria, regina Maria s-a implicat activ în acţiunile Crucii Roşii, preocupare devenită şi mai evidentă în timpul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919).

A depus, pe plan extern, o intensă muncă de susţinere a intereselor şi drepturilor României. De asemenea, a scris literatură memorialistică.

A fost membră de onoare a Academiei Române din 1915.

 

 

 

 

 

 

1875: S-a născut botanistul Iuliu Prodan, autor al unor importante contribuţii stiintifice  la cunoaşterea florei Dobrogei, Transilvaniei, Ungariei şi Bosniei-Herţegovina.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1955; (m. 1959).

 

 

 

 

 

 

 

 

1880: S-a nascut Jean Alexandru Steriadi, pictor şi grafician roman , membru titular onorific al Academiei Române (d.23 noiembrie 1956).

 

 

 

 

 

 

 

 

         Autoportret                Portretul lui Ahmed Ali

 

 

 

 

 

 

 

 

1902: S-a născut la Craiova,  legendară actriță română de teatru și film,Silvia Dumitrescu – Timică, cunoscută pentru cariera sa de 75 de ani în teatru , dar şi pentru rolurile din filmele “Bădăranii” – 1960 şi “Scorpia” – 1973; ( m. 1 august 1999).

Și-a început cariera la Teatrul Ventura din București, iar din anul 1947,  a devenit actriță a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București. A fost căsătorită cu actorul George Timica (1886-1954).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Unul din rolurile sale memorabile a fost cel al Coanei Eleonora Arbore din piesa ”Micul infern”de Mircea Ștefănescu. Piesa a avut premiera la Teatrul Nottara în martie 1977.  

S-a retras din activitate în anul 1992, la vârsta de 90 ani. A decedat la data de 1 august 1999 în orașul București, în urma unei hemoragii cerebrale.

 

 

 

 

 

 

 

1918: Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român, întrunit la Oradea, adoptă în unanimitate o declaraţie redactată de Vasile Goldiş privind hotărîrea naţiunii române din Transilvania, de a se aşeza “printre naţiunile libere”, în temeiul dreptului naţional ca fiecare naţiune să dispună liber de soarta sa.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vasile Goldiş ( n.12 noiembrie 1862- d.10 februarie  1934)

 

 

 

 

 

 

Se  hotărăşte constituirea unui  ”Comitet de acţiune“cu sediul la Arad, avîndu-l în frunte pe Vasile Goldiş, publicist, istoric si om politic roman din Transilvania.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1918: Semnarea într-un vagon de tren a Armistiţiului de la Compiegne, între Puterile Antantei şi Germania, în urma căruia ostilităţilea  încetat pe toate fronturile.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Germania a recunoscut, între altele, caducitatea Tratatului de pace de la Bucureşti, fiind obligată, în acelasi timp, să-și retragă armata din România.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1918: S-a născut Ştefan Baciu, poet, ziarist, eseist profesor universitar si critic de artă roman  stabilit în Brazilia și apoi în Statele Unite ale Americii,  în Hawaii) ; (m. 7 ianuarie 1993).

A fost student la Drept în București, atașat de presă la Berna, de unde a plecat la Rio de Janeiro, apoi la Seattle, ca profesor, după care s-a stabilit în insulele Hawaii, la Honolulu.

A debutat în anul 1933 în revista „Răboj” cu poezia „Eu”, care îi apare tradusă în limba germană în revista Klingsor, în același an.

Pentru volumul său de debut „Poemele poetului tânar” a  primit  în anul 1935, la vârsta de 17 ani, „Premiul scriitorilor tineri” al „Fundațiilor regale”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Profund cunoscător al literaturii latino-americane, Ștefan Baciu a fost autorul a două importante antologii: „Antologia poeziei latino-americane” (2 volume, 1974) și „Antologia poeziei surrealiste latino-americane” (1981).

A adus cu el în America Latină ideile mișcării suprarealiste și a devenit animatorul cel mai important și un lider al neoavangardei, a participat la foarte multe congrese și conferințe pe aceasta temă.

În anul 1962 a fost  invitat în SUA, ca profesor de literatură hispano-americană la Universitatea din Seattle, iar în anul 1964 este invitat și se stabilește în Hawaii, ca profesor de literatura hispano-americană la Universitatea din Honolulu-Hawaii.

S-a stins din viață la Honolulu, la 6/7 ianuarie 1993, în timp ce vorbea la telefon cu sora lui din București. Este autorul a peste 100 volume de poezie, memorialistică, eseistică, traduceri și a peste 5000 de articole și studii, apărute în presa română, germană, franceză, latino-americană, nord-americană, elvețiană.

 

 

 

 

 

 

 

1924: S-a născut medicul şi profesorul Ioan D. Haulică; majoritatea cercetărilor sale, cuprinse în peste 250 de lucrări, se referă la sistemul nervos vegetativ.

A fost membru titular al Academiei Române din 1994; (m. 2010).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1930: S-a nascut prozatorul şi publicistul român Radu Cosaşu, autorul a 3000 de articole publicate în reviste literare din ţară şi străinătate, precum şi a 15 cărţi de proză, dintre care se remarca : „Logica”, „Poveşti pentru a–mi îmblânzi iubita”, „August pe un bloc de gheaţă”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Si-a început cariera publicistică la Scînteia Tineretului, ziarul tineretului comunist, unde scria articole despre „mâna criminală de chiabur” care dădea foc la „avutul obştesc”, cu fraze de genul „Inima lui Voicu bătea cu putere, gata să-i iasă din piept: i-a venit de hac bogătanului. (…) şi ura, ura nepotolită pentru exploatatori, clocoteşte mai aprig în sufletul lui”.

 

 

 

 

 

 

1936: S-a născut Miron Kiropol, poet şi pictor român stabilit în Franţa din 1968; autor al antologiei “Poeţi francezi din secolul al XV-lea”.

 

 

 

 

 

 

 

 

1942: S-a născut sculptorul francez de origine română Doru Covrig (stabilit în Franţa din 1982).

 

 

 

 

 

 

 

 

1944: În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial  a început “Operaţiunea Budapesta”,  la care au participat Fronturile 2 şi 3 ucrainene ale armatei sovietice  şi trupele române.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1947: Are loc, la Bucureşti, în sala de festivităţi a Şcolii Superioare de Război, procesul intentat conducătorilor Partidului Naţional-Tărănesc, în frunte cu Iuliu Maniu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Foto: Iuliu Maniu

 

 

 

 

 

În urma inscenarii de la Tamadau,  Iuliu Maniu a fost arestat la 14 iulie 1947 de autoritățile comuniste și judecat pentru „înaltă trădare”, în procesul început la 29 octombrie 1947.

Prin sentința dată la 11 noiembrie 1947 , Iuliu Maniu era condamnat la închisoare pe viață si trimis la penitenciarul din Galați, pe baza ordinului de arestare 105.515/27 noiembrie 1947.

În august 1951 este transferat împreună cu Ion Mihalache și alți național-țărăniști la  Sighet. Iuliu Maniu s-a stins din viata la 5 februarie 1953   la Sighet, cadavrul său fiind aruncat într-o groapă din Cimitirul Saracilor , de la marginea orașului Sighet.

S-a nascut la 8 ianuarie 1873 la Badacin, in apropiere de Simleul Silvaniei, in fostul Imperiu Austro-Ungar.

Scriitorul  si criticul literar  George Călinescu publica, în ziarul „Naţiunea” din 31 octombrie, sub titlul „Acuzatul Iuliu Maniu“, un amănunţit portret publicistic al liderului ţărănist:

„Un bătrân om, aproximativ de Stat, care de decenii face o politică negativistă constituită din întrevederi secrete, intrigi şi negocieri, un luptător din imperiul austriac, care nu percepe structura unui Stat liber ca România, cu res­ponsabilităţi pozitive, un învăţător lipsit de iniţiativă personală, ezitant, împins de spate de prestigiul celuilalt […] cu strângere de inimă am privit pe bătrânul neînţelegător al istoriei şi datoriilor noastre, ieşind din sală, la suspendarea şedinţei, sprijinit de braţ“.

 

 

 

 

 

 

 

 

1947: S-a născut la Taușeni, în judetul Cluj, pictorul Alexandru Chira; (d.2011)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este autorul ansamblului  monumental “De-semne spre cer, pentru ploaie si curcubeu”, Tauseni – Cluj, Romania;

A fost distins de-a lungul timpului cu  Ordinul Meritul Cultural in Grad de Comandor, acordat de Presedintia Romaniei,  Premiul U.A.P. pentru pictura (pentru a doua oara, Premiul Academiei Romane,  Premiul Centrului International pentru Arta Contemporana.

 

 

 

 

1949: S-a născut Adrian Rezuş, informatician român stabilit în Olanda. Numele său se leagă de calculul Lambda, reprezentând o referinţă a informaticii mondiale.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1957: S-a născut Principesa Sofia, fiica regelui Mihai al României.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ASR Principesa Sofia a României este cea de-a patra fiică a MS Regelui Mihai si a MS Reginei Ana. Semnează lucrările sale de artă cu numele de „Sophie de Roumanie”.

Principesa Sofia a studiat Artele Frumoase la Universitatea Carolina de Nord din Asheville şi Design Grafic şi Fotografie la Colegiul Corcoran din Washington DC.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1967: S-a inaugurat Stadionul „Ion Oblemenco” din Craiova, cunoscut până în anul 1996 sub numele Stadionul Central.

Stadionul a fost construit pentru a înlocui vechiul stadion Tineretului și a fost inaugurat cu prilejul unui meci dintre echipele de tineret ale României și Poloniei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În decembrie 2014, stadionul a fost închis după meciul CS U Craiova – Steaua București (0-1), iar la începutul anului 2015 stadionul a intrat în proces de demolare, în locul său urmând să fie construită o arenă sportivă modernă cu o capacitate de 30.000 de locuri.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1974: În România comunistă se deschide sesiunea Marii Adunări Naționale, la care se adoptă mai multe legi, între care Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii si  Legea privind sistematizarea teritoriului și localităților.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1975: A murit Nicholas (Nicolae) Pillat, diplomat de carieră (aflat la post în Franţa în anii celui de-al doilea război mondial), memorialist, animator cinematografic, stabilit în Franţa imediat după război. Era fratele poetului Ion Pillat; (n. 1893).

 

 

 

 

 

 

 

1985: A murit inginerul Aurel Avramescu, promotor al disciplinelor ştiinţei şi tehnologiei informaţiei, autorul unor lucrări în domeniul electromagnetismului, al construcţiei aparatelor electrice şi informaticii documentare.

A  semnalat perspectivele energiei nucleare cu mult înainte de a se fi realizat prima centrală nuclearo-electrică (1941).

A fost membru titular al Academiei Române din 1963; (n. 1903).

 

 

 

 

 

 

 

  1992: A murit (la Paris) Alexandru Stark, reporter radio şi tv., scenarist şi publicist; (n. 1931).

 

 

 

 

 

 

1992: Au decedat, într-un tragic accident de automobil,  soții Doina și Ion Aldea Teodorovici, renumiți compozitori și cântăreți români basarabeni, militanți pentru Unire.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Foto: Doina şi Ion Aldea-Teodorovici, interpreţii legendari din R.Moldova ce au cântat primii despre limba noastra cea română şi Eminescu.

 

 

 

 

 În noaptea de 29/30 octombrie 1992 , la orele 2.30, mașina în care se deplasau Ion și Doina Aldea Teodorovici spre Chișinău a intrat într-un copac în apropierea localității Coșereni, la 49 de kilometri de București, România.

În mașină se aflau patru persoane, șoferul și însoțitorul au scăpat fără nici o zgârietură în timp ce Ion și Doina, aflați pe bancheta din spate, au fost striviți între greutatea mașinii și copacii de pe marginea drumului.

Moartea celor doi a fost percepută la data respectivă ca o tragedie națională.

Cu toate acestea autoritățile nu au investigat cazul, catalogându-l drept un nefericit accident, în ciuda faptului că cele mai multe indicii duceau către crimă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2003: În perioada 29.10 – 2.11, s–a desfăşurat  la Bucureşti, primul Festival al Filmului Românesc (Gala Filmului Românesc).

La cinematografele Patria, Union şi Eforie s–a putut viziona în fiecare zi un film românesc .

 

 

 

 

 

 

 

 

2003: A intrat în vigoare Legea 429/2003 de revizuire a Constituţiei din 1991, odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului din 18-19 octombrie 2003.

NOTĂ: Prima Constituţie de după Revoluţia din decembrie 1989 a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 şi aprobată prin referendumul naţional de la 8 decembrie 1991

 

 

 

 

 

 

 

 

2004: A fost inaugurat Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) din Bucureşti, amplasat în Palatul Parlamentului.

 

 

 

 

 

 

 

 

2005: A încetat din viaţă sculptorul Ion Irimescu, profesor de sculptură la Şcoala de Belle-Arte din Iaşi şi la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din  Bucureşti;  (n. 27 februarie 1903).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2011: A avut loc proclamarea canonizării Sf. Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei (cu zi de pomenire la 30 noiembrie). Aceasta a avut loc în Catedrala Mitropolitană din Sibiu, eveniment la care, alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, au fost prezenţi şi Preafericitul Teodoros al II-lea, Patriarhul Alexandriei şi al întregii Africi, şi Înalt Preasfinţitul Hrisostom, Mitropolit de Patras. Andrei Şaguna (de origine aromână) s-a născut la 20 decembrie 1808 (1 ianuarie 1809 stil nou) în Mişcolţ, Ungaria şi a trecut la Domnul la 16/28 iunie 1873, în Sibiu.

A fost mitropolit al Ardealului între 1864 şi 1873. A fost un militant al restaurării vechii Mitropolii a Transilvaniei, a organizat învăţământul elementar şi mediu din Transilvania şi l-a pus sub îndrumarea Bisericii.

A luptat pentru drepturile ortodocșilor și ale romanilor  din Transilvania  și fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851).

El a fost preşedintele Marii Adunări Naţionale româneşti de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848, delegat de Adunare să prezinte revendicările româneşti împaratului şi, apoi, guvernului din Pesta.

 

 

 

 

 

 

 

 

 2018: A încetat din viață  István Bessenyei, actor, regizor și director de teatru maghiar din România (n. 1955).

 

 

 

 

2018: A decedat Nicolae Dumitru Vlădulescu, artist plastic și poet, lider al mişcării revoluţionare din 1989 de la Reşiţa; (n. 1949).

 

 

 

 

 

 

 

2019:  Ne-a părăsit după o îndelungată suferință, popularul cântăreț de muzică ușoară Mihai Constantinescu.

A murit, în această seară în jurul orei 19, la Spitalul de Urgență Floreasca din Capitală, în urma unui stop cardio-respirator neresuscitabil. Soția sa, artista Simona Secrier, a stat permanent în preajma  lui.

Ajunsese la spital în urma unui stop cardio-respirator și a rămas în comă din 13 mai a.c.,  până acum câteva săptămâni când și-a revenit, fiind capabil să vorbească, să mănînce și să se deplaseze pe distanțe scurte.

Artistul era cunoscut de multă vreme cu probleme cardiace. 

Mihai Constantinescu a fost unul dintre cei mai cunoscuți interpreți și compozitori de muzică ușoară, fiind autorul a zeci de șlagăre.

S-a născut pe 4 ianuarie 1946 la București și a absolvit Institutul de Educație Fizică și Sport din Capitală în 1973.

 

 

 

 

 

 

 

În 1972 a terminat Școală Populară de Artă, la clasa Florica Orăscu. În 1975 a obținut premiul al III-lea la Festivalul Slagarelor de la Dresda cu piesă „Am visat”, interpretată de Corina Chiriac.

În 1981 a obținut premiul I la emisiunea concurs “Șlagăre în devenire” cu piesă “I.E.F.S ura!”. A făcut parte din corul de copii ai Radiofuziunii, iar în 1964 a intrat în grupul Mondial. Tot în această perioada a început să îi apară primele piese, printre care și piesă „Păpușă”.

A cântat cu trupa lui Petre Magdin „Modern Group”. Primele înregistrări s-au făcut la solicitarea lui Titus Munteanu din repertoriul lui Petre Magdin. Mihai a fost remarcat de Titus la una din audițiile organizate de clasa Floricăi Orăscu.

A făcut parte alături de Olimpia Panciu și Marius Țeicu din trio-ul lansat de Titus Munteanu.

Puțini știu că una dintre melodiile lansate de Mihai Constantinescu în perioada comunistă a deranjat-o enorm pe Elena Ceaușescu. Este vorba despre piesa „Sus în deal e-o casă”, care a fost oprită de la difuzare, atât de Televiziunea Națională, cât și de postul național de radio, la cererea Primei Doamne din stat.

„Cineva, cu exces de zel, a asociat casa din cântec cu viitoarea construcție-simbol a socialismului, Casa Poporului.

„Adică e casa pe care o construiește tovarășul Ceaușescu? Și ce, vrei să zici că acolo-i tovarășa Elena Ceaușescu? Nu se poate așa ceva!!!”, și-a amintit Mihai Constantinescu.

Acest șlagăr a fost interzis la  difuzare timp de un an și jumătate…

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1999, Mihai Constantinescu  a scos single-ul „Iubim și câinii vagabonzi”, care s-a bucurat de un imens succes.

 De asemenea, unul din albumele de pe dublul CD al Anastasiei Lazariuc, lansat în 2003, conține piese scrise de Mihai Constantinescu.

Artistul avut turnee în toate țările ex-socialiste, în Germania occidentală, în SUA și în câteva state din Vestul Europei.

În mai 2002, a primit Diploma de Onoare în cadrul Galei Muzicii Ușoare “O zi printre stele” din partea Ministerului Culturii și Cultelor.

Tot în 2002, Editura muzicală a Uniunii Compozitorilor Muzicologi din România i-a editat un caiet de cântece selectate din șlagărele lansate în trei decenii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI : 

 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/29/o-istorie-a-zilei-de-29-octombrie-video/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

8.  Istoria md.;

9. istoriculzilei.blogspot.ro;

Publicitate