CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 19 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 19 octombrie în istora noastră

1497: Armata poloneză condusă de Ioan Albert, ridică adediul cetăţii Suceava a Moldovei. Polonezii  încep retragerea din Moldova, dar nu respectă clauza impusă de Ştefan cel Mare, alegand drumul care trecea prin oraşul Siret si prin marele codru al Cosminului, spre Cernăuţi.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru batalia codrii cosminului photos

 

 

 

 

Ştefan cel mare se vede nevoit să atace la 26 octombrie armata polonă în   Codrii Cosminului, unde o fărîmiţează şi o sileşte să se retragă spre  Cernăuţi.

La 30 octombrie are loc o noua lupta la Cernăuţi, în cadrul căreiea Ştefan cel Mare al Moldovei înfrînge resturile armatei polone, alungîndu-o din ţară definitiv.

 

 

 

 

 

 

 

1820 (19/31 octombrie): S-a născut pictorul Gheorghe Tattarescu, pionier al neoclasicismului în pictura românească şi întemeietor, alături de Theodor Aman, al învăţământului artistic românesc; (m. 1894) – 195 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1818.

 

 

 

 

 

Imagini pentru gh tattarescu

Gh.Tattarescu-autoportret 

 

 

 

 

 

1847: S-a născut Daniil I. Barcianu-Popovici, biolog şi botanist,  primul cercetător român de biologie experimentală (a publicat remarcabile lucrări de anatomie şi embriologie vegetală); (m. 1903).

 

 

 

 

 

 

1868: S-a născut la Soveja, in jud.Vrancea, geograful, etnologul, academicianul şi geopoliticianul român, Simion Mehedinţi; (d.14 decembrie 1963).

 

 

 

 

 

 

 

A fost director al revistei “Convorbiri literare”; (m.14 decembrie 1962).

NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii sale ziua de 16 octombrie 1868.

 

 

 

 

 

1869 (19/31) : A fost inaugurata calea ferată București – Giurgiu, primul traseu construit în România, făcând abstracţie de liniile construite anterior în cuprinsul Imperiului Habsburgic (din 1867 Austro-Ungaria) şi Otoman, care astăzi se află pe teritoriul României.

Construcţia a fost concesionată la 1/13 septembrie 1865 asociaţiei J. T. Barkley & J. Staniforth, care a lucrat — cu o întrerupere între februarie 1866 şi aprilie 1867 — până în august 1869.

Linia a fost terminată la 26 august 1869, însă inaugurarea oficială a avut loc abia pe 19/31 octombrie 1869.

  Primul tren a plecat din gara Filaret, prima gară a Bucureştilor (inaugurată la aceeaşi dată). Data marchează actul de naştere a Căilor Ferate Române.   Lucrările terasamentelor au început în 1867 pentru ca în 1868, la Giurgiu, să fie aduse primele două locomotive destinate remorcării trenurilor de lucru. La 17 iunie 1869 a fost promulgată legea pentru exploatarea în regie a liniei Bucureşti (Filaret) – Giurgiu şi ulterior o prelungire a acesteia până la Smârdan, lângă malul Dunării. 67 de kilometri măsura iniţial linia ferată între Bucureşti Filaret şi Giurgiu. Inaugurarea oficială a avut loc la 31 octombrie (19 octombrie pe stil vechi) 1869, primul tren fiind denumit „Trenul de onoare Michaiu Bravu”, remorcat de locomotiva „Michaiu Bravu” condusă de Sir John Trevor Barkley industriaşul care conducea firma ce a construit linia. Acesta a plecat la ora 10:45 din gara Filaret, în uralele unei mulţimi de oameni, după un sunet de corn şi a ajuns la Giurgiu după o oră şi jumătate (12:15) parcurgând traseul cu o viteză medie de 45 km/h după ce a trecut prin Vidra, Comana şi Băneasa. Primul tren era format din locomotivă şi trei vagoane, dispunea de 100 de locuri, măsura 37 de metri şi cântărea aproximativ 30 de tone.    

La data inaugurării linia Filaret – Giurgiu dispunea de 9 locomotive de patru tipuri diferite, construite în Marea Britanie: Sabaru, Giurgiu, Bucuresci, Argeşiu, Progresul, Dunărea, Dâmboviţa, Călugăreni şi Michaiu Bravu.

 

 

 

  1875: S-a născut George Ranetti (numele la naştere: George Ranete), poet, prozator, dramaturg şi publicist (a editat revistele „Moş Teacă”, „Zeflemeaua”, „Furnica”); (m. 1928).

 

 

 

 

 

1897: S-a născut la Bucuresti, Jacques Byck, lingvist şi filolog român, de origine evreu, exponent de seamă al şcolii lingvistice bucureştene . (d. 10 octombrie 1964, București).

A fost profesor universitar la Catedra de limba română a Universității din București. Împreună cu Alexandru Graur, a coordonat culegerea Studii de gramatică.

 

1897: S-a născut Henrieta Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu-Delavrancea; (m. 1987).

 

 

 

 

1902, 19.X/1.XI: S-a născut arheologul Vladimir Dumitrescu, specialist în istoria Comunei primitive; (m. 1991).

 

 

 

 

 

1908: S-a născut prozatorul şi istoricul român Dumitru Almaş, autor de romane istorice şi de biografii romanţate;  (Fratii Buzesti”, „Oana”, „Necunoscuta de la Sucevita”).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A iniţiat in 1967, şi a condus, ca redactor şef, revista „Magazin istoric” până în anul 1971; (d. 12 martie 1995).

 

 

 

 

 

1926: A încetat din viaţă medicul şi bacteriologul Victor Babeş, vicepreşedinte al Academiei Române (1899-1900; 1918-1919).

 

 

 

 

 

Victor Babes

 

 

 

 

 

În 1887, a pus bazele Institutului de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti, acesta fiind primul institut de cercetări ştiinţifice înfiinţat în ţara noastră. Aici a organizat unul dintre primele centre de vaccinare antirabică din lume, după cel creat de Pasteur, la Paris. 

A fost autorul primului tratat de bacteriologie din lume (în colaborare cu Victor Cornil, Paris/1885).

În 1900 a fondat Societatea anatomică. A publicat în 1885, împreună cu savantul francez A.V. Cornil, cel dintâi tratat complet de bacteriologie din lume.

În 1895, a formulat principiul serovaccinării ; (n. 4 iulie 1854).

 

 

 

 

 

 

1928: S-a născut Adriana Fianu, personalitate a lumii literare româneşti, redactor erudit şi discret al revistei “România literară”, executor testamentar al lui Al. Rosetti,  reputat lingvist și filolog român, editor, pedagog, istoric al limbii române;  (d.28.06.2000).

 

 

 

 

 

 

1929: A încetat din viaţă dramaturgul, prozatorul şi regizorul Alexandru Davila, fiul doctorului Carol Davila; este cunoscut pentru drama în versuri “Vlaicu Vodă”, publicată în anul 1902; (n. 12 februarie 1862).

A  fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti (între 1905 şi 1908, apoi între 1912 şi 1914); (n. 12.02.1862).

 

 

 

 1929: S-a născut violonistul, dirijorul şi compozitorul Dumitru Capoianu; a scris în egală măsură, chiar de la începutul carierei, muzică simfonică, de cameră, muzică de scenă, de film şi de revistă; a câştigat prestigioase premii pentru compoziţiile sale, inclusiv Palme d”Or la Cannes pentru filmul „Omuleţul” de Gopo, pentru care a compus muzica; (m. 2012).

 

 

 

 

 

1933: S-a născut Adrian Petringenaru, regizor de film şi doctor în estetică; este cunoscut pentru filmele “Cireşarii” – 1984 şi “Cetatea ascunsă” – 1987; (m. 29 mai 1989).

 

 

 

 

 

1935: A încetat din viaţă prozatorul şi dramaturgul român Gib Mihăescu; este cunoscut pentru scrierile “Donna Alba”, “La “Grandiflora” – 1928 şi “Femeia de ciocolată” (n. 23 aprilie 1894, Dragasani).

A fost decorat pentru acte de bravură în timpul primului război mondial.

 

 

   1935: S-a născut Ion (Jean) Cazaban, critic de teatru, istoric şi profesor universitar la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) din Bucureşti şi cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istoria Artei „G.Oprescu” – Academia Română; (m. 2018).

 

 

 

 

 1940: S-a născut prof. univ. dr. Dumitru Titus Popa; licenţiat în Drept la Universitatea Bucureşti şi avocat în Baroul Bucureşti, a deţinut între anii 1993 şi 1994, funcţia de secretar de stat în Guvernul Nicolae Văcăroiu, la Departamentul Informaţii Publice, iar din 1994 şi până în 1996, Dumitru Titus Popa a condus Societatea Română de Televiziune; fost membru în Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii Române, între 1995 şi 1999; (m. 2011).

 

 

 

 

 1959: S-a născut ÎPS Teofan Savu (prenumele la naştere: Dumitru), arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Bucovinei (ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 5 martie 2008 şi întronizat la 8 iunie acelaşi an); anterior ÎPS Teofan a fost arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (octombrie 2000-martie 2008). 

 

 

 

1961: A încetat din viaţă scriitorul roman Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Române (din 1921),considerat  a fi unul dintre cei mai importanţi prozatori români din prima jumătate a secolului XX (n. 5 noiembrie 1880, Pascani).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost director al Teatrului Naţional din Iaşi (1910-1919) si a publicat aproape o sută de volume (“Hanu Ancuţei” – 1928, “Împărăţia apelor” – 1928, “Fraţii Jderi” – 1935 – 1942, “Baltagul” – 1930, “Zodia Cancerului” – 1929, “Creanga de aur” – 1933, “Ostrovul lupilor” – 1941).

A fost membru al Prezidiului Adunării Deputaţilor (din 1947), vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale (din 1948).

A condus delegaţia română la Congresul Mondial al Păcii de la Paris (1949).

 

 

 

 

 

 

1964: A încetat din viaţă cântăreţul de operă George Niculescu-Basu, solist al Operei Române din Bucureşti; (n. 9 aprilie 1882).

 

 

 

 1984: A murit Dumitru Murăraşu, istoric literar, editor şi traducător; cunoscut îndeosebi ca exeget şi în acelaşi timp unul dintre cei mai importanţi şi fideli editori ai operelor lui Mihai Eminescu; cercetător al poeziei Renaşterii franceze; a tradus din poeţii latini Lucreţiu şi Virgiliu; (n. 1896).

 

 

 

 

1993: A murit poetul Ion Iuga; (n. 1940).

 

 

 

1994: A murit sculptoriţa Valentina Boştină; (n. 1940).

 

 

 

 

 

 

 

1996: A încetat din viaţă criticul şi istoricul literar Serafim Duicu; (n. 6 august 1938, Tismana, Gorj).

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, fondator al revistei „Școala Ardeleană”, fondator și președinte al Societății Culturale și al Fundației „Școala Ardeleană”, fondator și președinte de onoare al Societății Culturale „Alexandru Papiu Ilarian”.
A fost redactor al revistei „Vatra” și al publicației „Curierul de Transilvania”.

Intre anii 1994-1996 a fost director al Teatrului Național din Târgu-Mureș și rector al Universității Ecologice „Dimitrie Cantemir”.
Este înmormântat la Mănăstirea Recea (județul Mureș), în apropierea orașului Târgu Mureș.

 

 

 

 

 

 

2001: Parlamentul României a adoptat hotărârea de participare a ţării, ca aliat al NATO, la lupta împotriva terorismului, inclusiv prin mijloace militare, dacă va exista o cerere în acest sens, ca urmare a atacului de la 11 septembrie 2001.

 

 

 

 

 

2004: A decedat  renumitul cantaret roman de  muzica populara  Liviu Vasilica; ( n. 2 iulie 1950, localitatea Plosca, jud. Teleorman).

 

 

 

 

 

Liviu Vasilica

 

 

 

 

 

2005: A  murit tragic, sinucigându-se în apartamentul său din Ploiești, Ion Stratan, unul dintre cei mai renumiti poeţi ai generaţiei ’80; (n. 1 octombrie 1955, Izbiceni, Olt, România ).

A absolvit în 1981 Facultatea de Limbă și Literatura Română a Universității din București. În timpul studenției a fost membru al cenaclului „Amfiteatru”, apoi al „Cenaclului de Luni” condus de criticul literar Nicolae Manolescu și al „Cenaclului I.L.Caragiale” din Ploiești.

 Bibliotecar la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești, a  fost de asemenea redactor șef al revistei Contrapunct si prieten cu Nichita Stănescu, fiind considerat drept cel mai important continuator al acestuia.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Ion Stratan,

 

 

Volumul sau  ,Ruleta ruseasca” a fost tradus in limba franceza si a fost prezent in antologii de poezie din tara si din strainatate.

A primit mai multe premii, dintre care: Premiul “Nichita Stanescu” al Fundatiei “Nichita Stanescu”(1990) ; Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1993); Premiul “Mihai Eminescu” al Academiei Române (1995); Premiul “Frontiera Poesis”, (1999); Premiul “Marin Sorescu” la Festivalul International de Poezie “Europa KM 0”, Sighetul Marmatiei, 2001; Premiul pentru poezie al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din România (2002); Premiul “Radu Enescu” al revistei “Familia”(Oradea, 2002); Premiul “Dafora” la Zilele revistelor din Transilvania si Banat(Medias 2002); Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti pe anul 2001; Premiul Fundatiei “Constantin Stere”, Ploiesti, 2003. Membru al Uniunii Scriitorilor din România si al ADELF (Association des Ecrivains de Langue Française).

Ion Stratan a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București, în ziua de 22 octombrie 2005, în vecinătatea nu foarte îndepărtată a bătrânului sau prieten Nichita, fiind condus pe ultimul drum de către rude, prieteni, co-generi optzeciști și scriitorii importanți contemporani.

Avea, la fel ca Nichita, numai 50 de ani.

 

 

 

 

 

 

2006: A decedat la București, popularul actor roman de teatru si film, Ernest Maftei; (n. 6 martie 1920, în comuna Prăjești, jud. Bacău).

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru ernest maftei

 

 

 

 

 

A  fost un adept al Mișcării Legionare si a aderat la Frăția de Cruce, organizație anticomunistă a tineretului național-creștin, al cărei lider a devenit la vârsta de 17 ani.

În 1938 a fost arestat de autoritățile dictaturii regelui Carol al II- lea și  încarcerat în lagărul de la Vaslui, unde, la 21 septembrie 1939, au fost executați câteva zeci de membri ai partidului „Totul pentru Țară”, moment descris în numeroase interviuri.

 

 

 

ERNEST_MAFTEIREV

 

 

 

Între 1941-1945 a urmat Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din Iași. În aceeași perioadă a fost arestat și condamnat de autoritățile antonesciene, pentru activitatea de membru în FDC.

Ca deținut politic, a fost închis în penitenciarele din Galați, de la Jilava și Văcărești. Judecat de patru ori pentru apartenență la Mișcarea Legionară, a fost achitat de fiecare dată. După război a fost șomer, fiind hăituit pentru orientarea sa politică.

A jucat la Teatrul Poporului sub numele de Erman Valahu. Aici a primit Meritul Cultural clasa I, la care a fost nevoit să renunțe pentru a nu se deconspira. A fost arestat și condamnat de regimul comunist, dar a avut o șansă unică, reușind să scape de condamnare grație talentului înnăscut. Fiul său Gheorghe (Gheorghiță) Maftei este un artist plastic cunoscut.

Ernest Maftei s-a  afirmat  în cinematografie cu pelicula Desfășurarea, regia Paul Călinescu, 1954, dupa care a urmat o carieră de excepție, însumând în palmaresul său multe filme.

A devenit unul dintre monștrii sacri ai filmului românesc și unul dintre cei mai populari actori români. Alături de Colea Răutu și alți actori, a înființat Uniunea Cineaștilor din România.

A primit premiul UCIN la împlinirea a 50 de ani de cinematografie, iar din partea consiliului director al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România „Diploma de recunostință” pentru contribuția la dezvoltarea artei și culturii naționale.

A colaborat la realizarea emisiunii „Ferma”, specializată pe teme din viața rurală și agricultură, transmisă pe canalul TVR2. 

A respins și premiul „Cel mai bun român” pe anul 2005, deoarece între nominalizați se numărau personaje sumbre ale politicii ultimilor 16 ani și pseudovedete ale unor emisiuni de televiziune de nivel submediocru.

În noaptea de 21 decembrie 1989 a participat, alături de tineretul român, la manifestația anticomunistă din Piața Universității. Avea să lase familiei un bilet cu următoarele versuri, pentru cazul în care nu s-ar mai fi întors:

„În lutul greu din care am plecat / Am frământat simțire. / Din ură am clădit iubire. / Între seninul din Înalt / Și jalnicul de jos / Mereu m-am întors / În lutul greu din care am plecat. / N-am fost învins, dar nici n-am câștigat. / Mi-e barba albă, încâlcită, roasă. / Părinte, o să vin curând acasă” .

În acea noapte, la baricada de la „Intercontinental”, a reușit să ia dintr-un TAB două automate AK-47. Cu acestea a pătruns a doua zi în clădirea Comitetului Central al P.C.R după fuga lui cuplului Ceaușescu. Prima perioadă a regimului lui Ion Iliescu a însemnat pentru „Bădia” (cum îi ziceau prietenii și simpatizanții) persecuții mai mari decât în perioada lui Ceaușescu.

Ernest Maftei a fost o permanență a manifestațiilor de stradă începând din ianuarie 1990. A fost de asemenea unul din reperele Pieței Universității, îndemnând tineretul să lupte împotriva comuniștilor care își consolidau puterea. Venirea minerilor în București, la instigațiile lui Iliescu, a însemnat teroare și moarte răspândită pe străzile capitalei.

La 14 iunie 1990, Maftei a fost ridicat de acasă de cinci indivizi deghizati în mineri, bătut și aruncat pe malul Dâmboviței, unde a zăcut inconștient circa șapte ore. A fost salvat de un cetățean care l-a recunoscut și l-a transportat la urgență la spital.

Soția lui Maftei avea să decedeze, în urma unui infarct, din cauza acestor persecuții. În august 1991, în timpul puciului de la Moscova, la postul de radio german Deutsche Welle, Maftei a fost nominalizat al cincilea pe o presupusă listă a celor mai periculoși anticomuniști, listă întocmită de autoritățile de la București.

Rămâne memorabil răspunsul lui Ernest Maftei: „Hai că-s porci! Tocmai pe locul cinci și nu pe primul?”

În 1995, a devenit membru al partidului „Pentru patrie”, alăturîndu-se camarazilor săi împreună care luptase și suferise în închisori.

 

 

 2009: A decedat la București, politicianul român Alexandru-Radu Timofte; (n. 7 aprilie 1949, comuna Horia, județul Neamț ).  A fost  membru al PSD și senator între anii 1990-2001 și a îndeplinit funcția de director al Serviciului Român de Informații între anii 2001 – 2006.

A absolvit Școala Superioară de Ofițeri „Nicolae Bălcescu” – arma grăniceri (1966 – 1969) și Academia de Înalte Studii Militare din București, Facultatea de Comandă și Stat Major (1974 – 1976), fiind ofițer activ în Ministerul Apărării Naționale până în anul 1988, când a fost trecut în rezervă, ca urmare a rămânerii ilegale în străinătate a surorii sale.

În perioada Revoluției din decembrie 1989, Radu Timofte a făcut parte din conducerea comitetului FSN din municipiul Roman.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru radu timofte photos

 

 

 

 

 

 La data de 20 iulie 2006, Alexandru Radu Timofte și-a prezentat demisia din funcția de director al SRI, ca urmare a situației create de eliberarea și dispariția lui Omar Hayssam (acuzat de terorism), împreună cu el demisionând și Gheorghe Fulga, directorul SIE și Virgil Ardelean, chestorul  director al Direcției generale de informații și protecție internă a Ministerului Administrației și Internelor.

 

 

 

 

 

 

 2016: A decedat Radu Câmpeanu, jurist şi om politic liberal (n.28 februarie 1922, la București). Era fiul prefectului PNL de Dâmbovița, Dumitru Câmpeanu și s-a înscris de tânăr în Partidul Național Liberal din România.

Fiind student al Facultății de Drept din București, din 1944 a preluat șefia Tineretului Național Liberal. În 1945, s-a implicat în demonstrațiile anticomuniste de la București, fapt care i-a adus și prima arestare, în anul 1947, urmată de o alta, în 1948. Radu Câmpeanu a trecut prin închisoarea de la Craiova și prin lagărele de muncă forțată de la Canalul Dunăre – Marea Neagră.

În anul 1954, a fost eliberat din temniță, însă a primit domiciliu obligatoriu până în 1960. Între timp, o mare parte a familiei sale emigrase în Franța.

S-a angajat ca muncitor la un gater, apoi a devenit contabil la o cantină și, în cele din urmă, șef de birou la Drumuri și Poduri. În anul 1973, la 52 de ani, prietenii și familia sa din Franța au strâns 10.000 de dolari, care au fost oferiți drept mită comuniștilor pentru a-i lăsa să emigreze pe Radu Câmpeanu și pe fiul său, Barbu. Ajuns la Paris, prima dată, Radu Câmpeanu s-a angajat la o societate de construcții. Priceperea sa și onestitatea i-au asigurat o carieră înfloritoare. În paralel, el a continuat să activeze în plan politic, afirmându-se ca șef al liberalilor din exil, ca opozant al regimului comunist și ca editor al unei publicații destinate românilor din exil.  

  A  revenit în România imediat după Revoluție și prăbușirea regimului ceaușist, la începutul lunii ianuarie 1990.

 

 

Imagini pentru radu câmpeanu photos

 

 

 

 

 

 

A fost preşedinte al Partidului Naţional Liberal imediat după reînfiinţarea partidului (1990-1993) și a candidat la Preşedinţia României la alegerile din mai 1990 şi noiembrie 1996.

În mai 1990, a candidat pentru funcția de președinte al României, împotriva lui Ion Iliescu și Ion Rațiu. A obținut 10,64 la sută din voturi. Radu Câmpeanu a fost ales senator și a devenit vicepreședinte al Senatului. Liderul liberal nu a fost doar rivalul lui Ion Rațiu, ci și al lui Corneliu Coposu. Țărăniștii militau pentru o opoziție dură față de FSN, în timp ce Radu Câmpeanu era dispus să le facă unele concesii. În 1990, s-a delimitat de Regele Mihai I, când a spus că vizita Majestății Sale în România ar fi inoportună. Politica sa a dus la pierderea electoratului, iar în 1992, PNL a rămas în afara Parlamentului. Ulterior, Radu Câmpeanu s-a remarcat printr-o propunere năstrușnică: aceea ca Majestatea Sa Regele Mihai I să candideze pe președinția României.

Unele dizidențe liberale au intrat în Parlament cu ajutorul PNȚCD, care fondase Convenția Democrată din România. În aceste condiții, în 1993, Radu Câmpeanu a fost înlăturat de la șefia PNL și înlocuit cu Mircea Ionescu-Quintus. A refuzat să accepte demiterea și a fondat o dizidență, PNL-Câmpeanu, care a eșuat în irelevanță.

A revenit în PNL după anul 2000, când a fost numit președinte-fondator. A fost ales senator PNL în mandatul 2004 – 2008.  

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI: 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/19/o-istorie-a-zilei-de-19-octombrie-video/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/19/o-istorie-a-zilei-de-19-octombrie-video/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

  10. https://www.rfi.ro/politica-109571-pagina-de-istorie-cumparat-prietenii-familia-radu-campeanu

Publicitate

19/10/2019 - Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 19/10/2019 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: