CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 18 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 Ziua de 18 octombrie, în istoria noastră 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1409: Sigismund de Luxemburg l-a înnobilat pe Voicu, fiul lui Şerb, din familia Huniazilor, pentru meritele sale militare şi credinţa dovedită regelui, donându-i posesiunea regală Hunedoara.

Un an mai târziu, la 10 februarie 1410, regele a confirmat această donaţie, după cum cerea cutuma medievală.

 

 

 

 

 

 

 

1495:  Domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, termină construcţia bisericii domneşti din Dorohoi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1541:  Dieta de la Debreţin a recunoscut suzeranitatea Porţii Otomane asupra Transilvaniei, care devenea astfel principat autonom vasal al Imperiului Otoman.

 

 

 

 

 

 

 

 

1599: A avut loc bătălia de la Şelimbăr. Oastea munteana condusa de Mihai Viteazul, aliata cu secuii,  învinge oastea transilvană condusă de Andrei Báthory.

 

 

 

 

 

Andrei Bathory, principe al Transilvaniei şi suzeran al Munteniei (1599)

 

 

Foto: Andrei Bathory, principe al Transilvaniei şi suzeran al Munteniei (1599)

 

 

 

 

 

Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia (21 octombrie (stil vechi), 1 noiembrie (stil nou) 1599), trecând intreaga Transilvanie sub autoritatea sa.

 

Influenţa militaro-politică a Poloniei în principatele româneşti la sfîrşitul secolului XVI a constituit un pericol eminent pentru domnia lui Mihai Viteazul în Muntenia.

Politica regelui Poloniei Sigismund al III-lea (1587-1623) şi a cancelarului său Jan Zamoyski de a controla polic malului nordic al Dunării, cu implicarea lui Ieremia Movilă (domn al Moldovei, susţinut la domnie de poloni) şi Andrei Bathory (principe în Transilvania, fost cardinal în Polonia, ocrotit şi sprijinit de cancelarul polon Jan Zamoyski) prefera schimbarea domnitorului în Muntenia pe unul loial Poloniei şi anume pe Simion Movilă, fratele domnitorului Moldovei Ieremia Movilă, făcând demersuri în acest sens către Poarta Otomană.

În acelaşi context pe 5-6 octobrie (stil nou) 1599, Andrei Bahory – noul principe al Transilvaniei, a trimis un ultimatum lui Mihai Viteazul de părăsire a domniei în Muntenia (Valahia).

Mihai Viteazul, ilustru strateg, cu o rară claritate a  gîndirii, s-a văzut nevoit să atace primul , pentru a evita un atac concentric din direcţiile Transilvania şi Moldova.

Marşul surprinzător al lui Mihai peste munţii Carpaţi a fost efectuat în două coloane.

Prima coloană care includea grosul armatei a urmat direcţia Ploieşti – pasul Tabla Buţii – Valea Oltului – Făgăraş – Sibiu, iar a doua coloană cu o armată mai puţin numeroasă pe direcţia Craiova – Valea Oltului – pasul Turnul Roşu – Ţara Bîrsei.

Pentru condiţiile de relief foarte accedentat armata lui Mihai Viteazul a realizat o viteză mare de marş (20-25 km pe zi).

Atacul celei de-a doua coloană, care a ajuns prima la Sibiu nu a dat răgaz lui Andrei Bathory pentru a pregăti armata proprie de război. În acelaşi timp Prima coloană a asigurat prin direcţia sa de avansare oastea muntenească de un eventual atac din partea Moldovei ce puteau face joncţiunea cu saşii.

Mihai a reuşit să se asigure de suportul secuilor, sătui de suprimarea maghiară care îl susţin cu 8 000 – 10 000 ostaşi, totodată asigurînd că vor bloca pasurile de munte în cazul unui atac din partea lui Ieremia Movilă al Moldovei prin secuime.

La 26 octombrie se face joncţiunea dintre ambele coloane având un efectiv total de aproximativ 40 000 ostaşi dintre care: 8 000 – 10 000 oşteni de la ţară, 14 000 mercenari, 6 000 haiduci, 8 000 – 10 000 de ostaşi secui, artileria 180 tunuri.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După loviturile puternice primite, oastea transilvăneană a fost dezintegrată, pierzând 2 000 de soldați uciși, 1 000 răniţi şi toată artileria. Mihai Viteazul a urmărit inamicul pe un spaţiu întins, închizând porţile vestice ale ţării şi anume Mureşul şi Someşul.

În încercarea de a se refugia în Moldova, principele Transilvaniei Andrei Bathory a fost capturat și decapitat de ţăranii secui, care i-au adus capul lui Mihai .

Mihai Viteazul va intra la 1 noiembrie 1599 în capitala Transilvaniei – Alba Iulia, obţinînd controlul  acestui tinut romanesc.

 

 

 

 

 

1663: S-a născut Eugeniu de Savoia, feldmareșal al Sfântului Imperiu Romano – German, eliberatorul Ungariei, Banatului  și Transilvaniei de sub turci, guvernator al Banatului;  (d. 1736).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1802:  S-a născut  Damaschin Bojincă, istoric şi publicist, ministru în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

S-a distins, pe lângă profesia sa de jurist, şi ca istoric, etnograf şi folclorist.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Damaschin Bojincă, istoric photos

 

 

 

 

 

 

Pentru posteritate, Damaschin Bojincă a rămas celebru cu vehementul, dar şi documentatul său „răspuns”, la „cârtirea” consilierului Sava Tököly care nega descendenţa latină a poporului român.

 

 

 

 

 

 

 

1839: S-a născut savantul chimist roman Nicolae Teclu, a inventat tipul de arzator “becul  Teclu”. A fost  membru al Academiei Române; (n. Brasov; d. 13/26 iulie 1916, Viena).

Este autorul unor valoroase  cercetări privind arderea, gazele, tehnologia hârtiei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Nicolae Teclu a absolvit Institutul Politehnic din Viena, secţia Chimie, şi Academia de Arte Frumoase din München, secţia Arhitectură.

A devenit celebru în toată lumea prin cele 60 de descoperiri şi peste 50 de lucrări originale din domeniul chimiei. Nicolae Teclu a inventat, în 1900, becul de laborator, cu reglare a curentului de aer şi gaz, bec de gaz cu regulator, care-i poartă numele.

Invenţia a fost brevetată în Austria şi realizată de firma vieneză W.J. Rohrbeck’s Nachtolger şi, la Leipzig, de către firma Franz Hugershoff.

„Becul Teclu” este folosit şi astăzi în toate laboratoarele din lume şi este asemănător cu becul Bunsen, dar reglarea admisiei se face cu un obturator conic şi, în felul acesta, se obţine un amestec mai bun al aerului cu gazul şi o temperatură mai înaltă.

Arzătorul Teclu, numit şi becul Teclu, este folosit şi astăzi în toate laboratoarele de chimie din întreaga lume într-o variantă îmbunătăţită.

Spre sfârşitul vieţii devine  membru al Academiei Române. Deşi invenţiile sale au îmbogăţit pe mulţi, el a murit sărac, în 1916, la Viena. Numele său este purtat astăzi de peste 15 licee cu profil de chimie din toată ţara. Din păcat niciunul nu este la Braşov, oraşul său natal.

 

 

 

 

 

 

 

1867: SUA  au preluat regiunea Alaska, un teritoriu cu o suprafață de 1.518.800 km², de la Rusia.

Administrația țaristă a acceptat să o vândă Statelor Unite pentru modesta sumă de 7,2 milioane de dolari (aproximativ 91 de milioane de dolari la valoarea  zilei  de azi).

Prețul mic i se datorează unui roman, George Pomuţ , din echipa negociatorilor americani , care au cumparat Alaska de la rusi  și a participat la încheierea și semnarea tratatului americano-rus.

Pomuţ  – ajuns  la gradul de general in armata SUA, s-a nascut in anul 1818 si a crescut in comunitatea romaneasca din orasul  Gyula, astazi aflat pe teritoriul  Ungariei.

Nu cu mult timp dupa terminarea Razboiului Civil in America, a fost numit in postul de consul al SUA la Sankt Petersburg, capitala Rusiei tariste, post pentru care l-a recomandat si faptul ca stia opt limbi straine.

 

 

 

 

Imagini pentru Generalul George Pomut photos

Foto: Generalul George Pomut (1818-1882)

 

Exista informatii care confirma faptul ca reluarea tratativelor americano-ruse in privinta cumpărării Alaskai a fost initiata de George Pomut, dupa ce tratativele fusesera intrerupte în timpul Razboiului Civil din SUA

 

 

 

Aceasta zi este sărbătorită anual în  Statele Unite ca Ziua Alaskai.

 

 

 

 

 

 

 

 

1878: Dupa Congresul de Pace de la Berlin ( 13 iunie – 13 iulie 1878), Rusia a luat în stapânire totală tinutul istoric Basarabia, numit si Bugeac, respectiv județele Cahul, Bolgrad și Ismail,  – care fuseseră înapoiate Principatului Moldovei prin Pacea de la Paris (1856), în urma Războiului Crimeii (1853-1856) si care, dupa Unirea Principatelor Române din 1859, apartineau  României.

 

 

 

 

 

Imagini pentru harta romaniei 1878Imagini pentru harta romaniei 1878

         Harta pana in 1878                                   Harta dupa  

                                                                                       1878

România independenta  primea stravechiul teritoriu al Dobrogei, fara Cadrilater, Delta Dunarii si Insula Serpilor.

 

 

 

1881: Inaugurarea liniei ferate Buzău – Mărășești, prima linie de cale ferată construită de inginerii români. Lucrările au început în 1879, la 18/30octombrie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1883:  S-a semnat, la Viena, într-un cadru strict secret, Tratatul de alianţă româno-austro-ungar, prin care Romania adera la Tripla Alianta.

Romania si Austro-Ungaria se angajau sa isi vina in ajutor in cazul unui atac neprovocat. In aceeasi zi a aderat si Germania.

Articolul 2 prevedea obligatia de interventie militara din partea Romaniei atunci cand Austro-Ungaria ar fi fost atacata de statele limitrofe ale tarii noastre, adica Rusia si Serbia.

Romania era si ea asigurata in cazul unui atac rus, sarb sau bulgar.

Dezvoltarea relatiilor economice si mai ales culturale ale Romaniei cu Germania si Austrio-Ungaria a insemnat si o strangere a relatiilor cu romanii din Transilvania si Bucovina si au influentat pozitiv societatea romaneasca..

 

 

 

 

1897: Este inaugurat pe tronsonul Miercurea Ciuc-Ghimeș,viaductul Caracău, conform convenției de interconectare a rețelelor feroviare române cu cele austro-ungare.

Ca urmare a luptelor din cel de-al Doilea Război Mondial, trupele germane l-au distrus complet în 1944. Din decembrie 1944 și până în 12 februarie 1945, inginerii constructori români au realizat un viaduct provizoriu, complet din lemn (3.600 metri cubi), o performanță unică în istoria construcțiilor feroviare.

În paralel s-a început construcția unui nou viaduct, care a fost pus în funcțiune la 14 septembrie 1946. Noua construcție a viaductului a fost cel mai mare pod de cale ferată executat din beton armat din România. Lungimea totală a viaductului este de 264 m, bolta are deschiderea de 100 m, iar săgeata este de 37 m.

 

 

 

 

 

1907: S-a nascut Mihail Sebastian (Iosef M.Hechter), scriitor si dramaturg român de origine evreiasca (“Cum am devenit huligan”, “Orasul cu salcâmi”, “Jocul de-a vacanta”);  (d. 29 mai 1945).

 

 

 

 

 

Imagini pentru Mihail Sebastian photos

 

 

 

 

 

 

1909: S-a născut Otto Ackermann, dirijor elveţian de origine română; (m. 1960).

1909: Hugues d’Eywo  filmează, la București, pe hipodromul Băneasa, demonstraţiile aviatorului francez Louis Blériot (cel care a traversat primul Canalul Mânecii la bordul unui avion, la 25 iulie acelaşi an).

Este prima peliculă românească cu subiect sportiv si cel mai vechi film de  actualitate imortalizata  pe peliculă, avand un  subiect românesc din care s-au păstrat din pacate doar câteva fragmente, încadrate ulterior într-un montaj de actualităţi

 

 

1918: Apărea proclamaţia „Către naţiunea română”, în care se aducea la cunoştinţă opiniei publice constituirea Consiliului Naţional Român Central, ca unic for de conducere a românilor transilvăneni.

In Proclamatie se spunea :

„Fraţi Români!

Fiecare soldat român, dezlegat de jurământul dat împăratului are liberă voie să intre în sfatul militar naţional român (garda naţională română), să poarte simbolul mândru al suveranităţii lui naţionale, tricolorul, şi este supus numai şi numai Consiliului Naţional Român”

Consiliul s-a ocupat de pregătirea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.

 

 

 

 

 

1918: In Romania se  constituie Societatea  Simfonica “George Enescu” din Iaşi.

 

 

 

1923: S-a născut la Bucuresti,  Mirel Ilieşiu, regizor şi scenarist de film documentar; (m. 23 martie 1985, Targu Mures).

 

 

 

1932: S-a născut dirijorul Carol Litvin.

 

 

 

 

 

1944: Incepe atacul  Uniunii  Sovietice  asupra trupelor naziste din  Cehoslovacia, la operatiuni participand si Armata Romana.

 

 

 

 

1946: S-a născut Horia Andreescu, dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu“, dirijor şef al Orchestrelor Radio (2000 – sept. 2010), director artistic şi dirijor al Formaţiilor Muzicale Radio (1992 – 2000), fondator şi dirijor al Orchestrei de Cameră „Virtuozii din Bucureşti“ (din 1988), profesor asociat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.

 

 

 

 

 

 

1967:  S-a nascut  Ștefan Bănică jr., cântăreț, actor, compozitor român, fiul renumitului actor  și cântăreț  Ștefan Bănică  sr.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1967: S-a născut Hunor Kelemen,  politician român de origine maghiara, lider al formațiunii politice Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (din februarie 2011).

Este deputat UDMR (din anul 2000).

 

 

 

 

A fost viceprim-ministru, ministrul culturii în Guvernul Victor Ponta 3 (martie – iulie 2014), ministrul culturii şi patrimoniului naţional (decembrie 2009 – mai 2012).

 

 

 

1968: S-a născut la Galați, actorul Cristian Iacob.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1980: A murit  Teodor Mazilu, scriitor, unul din cei  mai originali autori de comedie ai teatrului românesc postbelic.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Piesele sale, jucate frecvent şi cu succes, dezvăluiau un univers al patologiei morale (“Proştii sub clar de lună”, “Ipocrizia răzbunării”); (n.11 august 1930).

 

 

 

 

 

1983: A murit la Targu Mures, Romulus Guga, poet, prozator şi dramaturg (n. la 2 iunie 1939, Oradea ). NOTĂ: unele surse menţionează ca dată a morţii sale  17 octombrie 1983.

 

 

 

 

Romulus Guga

 

 

 

 

 

 

2002: A murit lingvistul Iancu Fischer, profesor la Catedra de limbi clasice a Universităţii din Bucureşti.

A fost membru fondator şi, ulterior, preşedinte al Societăţii de Studii Clasice din România; (n. 1923).

 

 

 

 

 

 

 

 

2003: A avut  loc referendumul naţional de modificare a Constituţiei postcomuniste a României. Legea fundamentală a ţării fusese aprobată prin referendumul naţional desfăşurat la 8 decembrie 1991

 

 

 

 

 

 

2006: Alpinistul român reuşeşte să escaladeze, în premieră mondială, cel mai înalt vârf (6.403 metri) din masivul himalayan Tsartse. Vârful a fost botezat Europa.

 

 

 

 

Imagini pentru Ticu Lăcătuşu photos

 

 

 

 

 

 

 

2009: A murit  regizorul, actorul și profesorul român Ion Cojar; (n. 1931).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2011: A murit la București, Paul Everac (pseudonimul lui Petre Constantinescu), dramaturg şi prozator, autor de scenarii radiofonice şi de televiziune, publicist; (n.23 august 1924, Bucuresti).

A fost ales în mai multe rânduri în Biroul de Conducere al Uniunii Scriitorilor din România și a condus mulți ani Secția de Dramaturgie.

A luat premii ale Uniunii Scriitorilor, Academiei Române, Asociației Scriitorilor din București, Ministerului Culturii ș.a.

A fost director general al Societăţii Române de Televiziune (ianuarie 1993 – ianuarie 1994) și al Institutului de Cultură din Veneția .

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Paul Everac photos

 

 

A fost  un  dramaturg român  prolific care a scris peste 140 de piese de teatru și un protejat al regimului comunist.

Înainte de ’89, a fost unul dintre puţinii scriitori români studiat în şcoali încă din timpul vieţii sale.

 

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI: 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/18/o-istorie-a-zilei-de-18-octombrie-video/

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

18/10/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

KLAUS IOHANNIS E CRITICAT DE RADIO EUROPA LIBERĂ : PROGRAMUL PREZIDENȚIAL E SLAB, O ÎNȘIRUIRE DE BANALITĂȚI ȘI LUCRURI COMUNE

 

 

 

Ce avem de făcut ca România să devină o ţară normală?” se întreabă președintele Klaus Iohannis în introducerea programului său de 83 de pagini. „Normalitate” înseamnă „să trăim decent, firesc și în armonie cu tot și cu toţi cei care ne înconjoară”, potrivit definiției prezidențiale date în spirit bucolic. Și prin tranzitivitate, o țară normală „se așează armonios”, „oferă tuturor sentimentul că viaţa lor poate fi una firească” și totul se face ca la carte fiindcă „toţi pun umărul pentru ca naţiunea respectivă să se dezvolte bine și frumos”.

Din cele 83 de pagini nu se înțelege, însă, care ar fi cele trei sau zece priorități ale unui eventual nou mandat la Cotroceni.

Trei lucruri clare pe care să le țină minte oricine sau trei chestiuni concrete care să fie transformate în program de țară pe termen lung și care să fie ulterior agreate de toate partidele politice, cum a fost situația Declarației de la Snagov din 1995, se spune într-un comentariu Radio Europa Liberă, reprodus de https://www.flux24.ro:

COMENTARIUL RADIO EUROPA LIBERĂ:

Nu există nimic nou sau vizionar în acest document, care dacă ne luăm după domeniile enumerate, seamănă mai curând cu un document guvernamental, pentru care un președinte nu are acoperire constituțională.

Peste tot e criticat PSD și sunt enunțate probleme, pentru care Klaus Iohannis nu are soluții, ci doar descrieri formulate în noua limbă de lemn.

Spre exemplu, la capitolul „Utilizăm efficient fondurile europene”, președintele explică faptul că „ Noul exerciţiu financiar pentru perioada 2021–2027 va aduce o schimbare de optică, punându-se un accent sporit pe competitivitate, pe combaterea schimbărilor climatice și pe măsuri privind protecţia mediului. De aceea, în ceea ce privește fondurile alocate României în viitoarea perspectivă financiară, voi sprijini adoptarea și implementarea unor strategii sectoriale și a unor proiecte de calitate, care să răspundă obiectivelor naţionale și europene” (p.71).

Folosind același ton, același limbaj și aceeași frazare, Iohannis se ocupă fără pasiune de toate domeniile guvernamentale: fiscalitate, politici energetice,creșterea sectorului IT&C,agricultură,turism, economie, sănătate, educație, energie, transporturi, industrii.

Un președinte nu are niciun fel de competențe în aceste sectoare, fiindcă influența lui se reduce la politica externă, securitate, apărare și mai ales mediere între instituții.

Întreg documentul este o doxologie, după cum s-a exprimat profesorul Mircea Miclea, fostul ministru al învățământului despre proiectul lui Iohannis „România educată”, pe care-l reia ca pe un succes în programul său prezidențial: „să vii după patru ani de mandat cu teme de discuţie, nu cu soluţii strategice, e cam puţin”.

Întregul program este de fapt o înșiruire de locuri comune, de tipul „Europa este parte din fibra noastră” (p.68) sau „Agricultura are nevoie de o abordare strategică” (p.53), fără să aflăm, care ar putea fi această abordate sau „România trebuie să facă eforturi susţinute pentru transformarea turismului în vector veritabil de dezvoltare economică și bunăstare social”(p.54)

Această colecție de păreri și critici prezentate în loc de program prezidențial arată cât de sigur e pe el Klaus Iohannis, care conduce în sondajele de opinie cu peste 45%, la peste 25 % față de următorul clasat, actorul Mircea Diaconu.

În spatele acestei siguranțe pe care se bazează președintele, există bunul simț al provincialului, care a plăcut atât de mult electoratului său, și alegerea „răului cel mai mic”, descris de filosoful francez Raymond Aron ca o constantă a tuturor alegerilor.

Programul nu vorbește despre cum ar putea să devină Iohannis cu adevărat un președinte care să rezolve prin negocieri situațiile conflictuale, înainte ca ele să explodeze și să pună țara în situații delicate. Cum a fost de pildă, scandalul în care Ministerului Apărării a acționat în instanță Administrația Prezidențială, pe motiv că i-a prelungit generalului Nicolae Ciucă mandatul de șef al Statului Major, împotriva cerințelor ministerului de resort.

Nici în cee ace privește domeniile predilecte ale președintelui, Klaus Iohannis nu are cuvinte sau fraze noi. Copiază și aici aproape identic același fragment, altminteri important, pe care l-a tot repetat în toate discursurile sale importante: „politica externă românească va fi fundamentată pe aceeași triadă esenţială: întărirea și extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum şi creșterea rolului şi efortului României în Uniunea Europeană, respectiv în NATO” (p.74).

Această ordonare a priorităților care sugerează continuarea axei pe care a demarat-o Traian Băsescu în 2005, nu este dezvoltată în acest fel, cu toate că e tot mai clară disocierea care se face în materie geostrategică între atlantiști și europeniști. Iohannis a ales prima variantă, dar nu vrea să bată toba, așa cum fac Polonia și Ungaria.

Klaus Iohannis nu atinge deloc cele două subiecte fierbinți în politica extrenă globală: Rusia și China. Nu are nicio idee, nicio părere, nicio teamă, nicio preocupare, nicio curiozitate despre lume. E un președinte care vrea să fie un om normal, ca și cum pe oamenii „normali” nu i-ar interesa ce-ar putea face România în marile jocuri ale lumii. O țară prea mică, pentru probleme atât de mari, aceasta a fost mai mereu în istorie lozinca de politică externă, de aceea a ajuns să facă mai degrabă ce-au vrut alții, decât ce-ar fi putut face statul român. Iohannis preia o politică tradițională cantonată în periferie, pe ideea că atunci când treci neobservat e mai bine.

Președintele în funcție, cu toate că are atribuții mai ales în acest domeniu, nu le spune alegătorilor săi ce va face pentru a opri agresiunea tot mai mare a dezinformărilor care vin prin mass-media și internet, nici ce-ar trebui să facă România pentru a se feri de amenințările lui Vladimir Putin și cum ar fi bine să-și reconstruiască apărarea, mai ales că după anexarea Crimeei, țara are o graniță comună cu Rusia pe Marea Neagră. Se teme să nu-i supere pe ruși sau, poate, doar nu a citit sondajele din care se vede cât de îngrijorați sunt românii de marele său vecin de la răsărit.

În ce privește vecinătatea, Iohannis menționează doar Republica Moldova, încercând să repare declarația lui din 19 martie 2019, care i-a enervat pe unioniștii din ambele țări, când a spus că unirea va avea loc „atunci când ambele popoare vor hotărî acest lucru”. Iritarea a pornit de la faptul că teza celor două popoare ar fi susținută doar de rusofili, în detrimentul unei potențiale unificări. În program său prezidențial, Iohannis insistă asupra „adâncirii Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, pe baza comunităţii unice de limbă, identitate, istorie și cultură” (p.78).

România nu are alți vecini, din perspectiva lui Klaus Iohannis, nici minorități în afara țării și nici probleme de rezolvat cu ei, deși dacă s-ar ocupa cu adevărat de acest subiect, pe care Constituția i-l consacră în mod special, ar găsi multe de spus și de făcut.

18/10/2019 Posted by | analize | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Poarta pentru aderararea R.Moldova la UE a fost închisă

DECLARAȚIE // „Pentru Republica Moldova, poarta integrării europene este închisă și ferecată”

DECLARAȚIE // „Pentru Republica Moldova, poarta integrării europene este închisă și ferecată”

„Pentru Republica Moldova, poarta integrării europene este închisă și ferecată”, susține liderul Uniunii Salvați Basarabia (USB), Valeriu Munteanu, comentând decizia Franței de a nu susține și a bloca aderarea la UE a Albaniei şi Macedoniei de Nord, scrie ziarulnational.md/.

Este pentru a treia în ultimul an și jumătate când statele UE nu ajung la un acord privind deschiderea tratativelor cu Skopje și Tirana, o decizie pozitivă fiind în principal blocată de Franța.

Având în vedere această situație, Munteanu afirmă că „reunificarea cu România este unica poartă a R. Moldova către UE”.

Amânarea fără nicio justificare a începerii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru state ca Albania și Macedonia de Nord, care au făcut inclusiv sacrificii recente pentru obținerea acestui statut, arată foarte clar că problema extinderii UE nu se pune în Occident, nici măcar pentru state care au această perspectivă europeană asigurată, precum sunt statele din Balcanii de Vest. Este evident că pentru Republica Moldova poarta integrării europene este închisă și ferecată.

Ce trebuie să înțelegem de aici este că ne așteaptă încă 30 de ani în care vom sacrifica o nouă generație de tineri așa cum am făcut până acum, în numele unui ideal, care de fapt nu mai există. Integrarea europeană a Republicii Moldova are o singură cale – Unirea cu România, adică integrarea în NATO și UE, prin reunificare”, consideră liderul USB.

În opinia lui Munteanu, oricine încearcă să „vândă” altceva cetățenilor R. Moldova nu face decât să „mintă”:

„Evoluțiile europene ne arată foarte limpede acest lucru. Să nu mai sacrificăm viitorul copiilor noștri, să facem odată ceea ce trebuie să facem – integrarea în UE, prin reunirea cu România”.

18/10/2019 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat asta: