CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Două tentative de asasinare a lui Hitler în timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, au fost blocate de Stalin

 

 

Imagini pentru hitler and stalin photos

 

 

 

DEZVALUIRE: STALIN a blocat doua tentative de asasinare a lui HITLER

 

Aflăm din articolul Stalin blocked attempts to kill Hitler:  

 Dictatorul sovietic Josif Stalin a blocat două tentative de uciderea a lui Adolf Hitler în timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, temându-se că înlocuirea lui ca lider nazist ar duce la pacea cu aliaţii occidentali, a declarat un general rus.

   Un plan de a ataca buncărul lui Hitler în 1943 cât şi un plan secret din 1944 care implica un asasin ce câştigase încrederea conducerii naziste, amândouă au fost anulate la ordinul lui Stalin, a spus generalul Anatoli Kulikov într-o conferinţă istorică ţinută la Moscova.

   „A fost pus la punct un plan de asasinare a lui Hitler în buncărul său, dar Stalin, brusc l-a anulat în 1943 avand temeri că după moartea lui Hitler acoliţii săi ar încheia un tratat de pace separat cu Marea Britanie şi Statele Unite„, după cum spune agenţia de ştiri a Rusiei, RIA, citându-l pe Kulikov.

   În 1944, sovieticii au complotat din nou să-l ucidă pe Hitler, după ce un potenţial asasin a reuşit să câştige încrederea conducerii naziste.

Un plan de asasinare detaliat a fost pregătit, dar Stalin l-a anulat din nou,” afirma Kulikov.

   Hitler sa sinucis pe 30 aprilie 1945, când forţele sovietice au încercuit Berlinul, fapt urmat de încheierea războiului din Europa şi de Războiul Rece, care a distanţat Rusia de foştii săi aliaţi săi occidentali.

   Un numar aproximativ de 27 de milioane de cetăţeni sovietici au murit în războiul din 1941-1945 impotriva Germaniei naziste.

   Kulikov a fost Ministrul de Interne al Rusiei intre anii 1995 – 1998 sub preşedenţia lui Boris Elţin.

  El a mai spus că  va veni cu detalii despre încercările de asasinat împotriva lui Hitler într-o carte despre Al Doilea Război Mondial.

 

   (Reuters)

Conor Humphries 

11/10/2019 Posted by | ISTORIE | , , , , , , | 6 comentarii

ZIUA DE 11 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

Ziua de 11 octombrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

1593: Domnul Mihai Viteazul ocupă tronul ŢĂRII ROMÂNEŞTI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1754: Se intemeiază  „Şcolile Blajului” (de episcopul greco-catolic Inochentie Micu şi profesorul Petru Pavel Aron), primele şcoli în limba română – „Şcoala de obşte” (primară), „Şcoala de latinie” (gimnaziul) şi „Şcoala de preoţie” (nucleul viitoarei Facultăţi de Teologie).

Din acel moment Blajul a devenit centrul învăţământului românesc din Transilvania

 

 

 

 

 

„Noi, Petru Pavel Aron de Bistra, din mila lui Dumnezeu şi a Scaunului Apostolicesc, celor din legea grecească prin toată ţara Ardealului şi părţilor eiadaose, Vlădicul Făgăraşului … cuprinzând din milostiva dăruire averilevlădiceşti şi mănăstireşti, şi aşezându-ne, îndată cât va fi cu putinţă mai curând să ne apucăm de deschiderea învăţăturilor şi chivernisirea într’ânsele a celor lipsiţi … să vă înceapă în mănăstire acum întâiul a să citi, a să proceti şi a să tâlcui după lipsa şi după vreame celor lipsiţi … lângă toate acesteaneîncurmatăşcoala de obşte va fi tuturor de toată vârsta, decetanie, de cântare şi de scrisoare, nici o plată de la ucenici aşteptându-să … Dat în Blaj, anul Domnului O mie şapte sute cincizeci şi patru, unsprăzece zile a lunii Octombrie.”

 

 

 

 

 

 

 

 

Imaginea  de sus reprezintă vechea biserică din Blaj, actuala Mitropolie a Blajului. Clădirea din plan depărtat este Şcoala Primară, pe care se găseşte o placă cu înscrisul românului ortodox Ion HeliadeRădulescu „De aici a răsărit Soarele Românilor.”

De pe bancile scolilor blajene au iesit fruntasii Revolutiei Române de la 1848 din Transilvania (Simion Barnutiu, Gheorghe Baritiu, Timotei Cipariu, Alexandru Papiu-Ilarian), istorici, publicisti, scriitori (Ioan Micu Moldovan, Ioan Bianu, Ion Agârbiceanu, Aron Cotrut).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1818: Domnitorul fanariot al Ţării Româneşti, Ioan Gheorghe Caragea, părăseşte domnia, fugind din țară.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Principele Ioan Gheorghe Caradja, (n. 1754 la Constantinopol –  d. 1844 la Atena), cunoscut în bibliografia în limba română și drept Ioan Gheorghe Caragea, a domnit in Tara Româneasca  intre anii 1812-1818.

A devenit faimos pentru primul cod de legi din Valahia care îi poartă numele (Legiuirea Caragea), pentru  politicile sale fiscale excesive dar și pentru măsurile efective luate împotriva unei mari epidemii de ciuma bubonica, izbucnita  în  anul 1813, la  un an de la urcarea sa pe tron (Ciuma lui Caragea).

Cât timp s-a aflat pe tronul Țării Românești, Caradja a reușit să strângă o avere uriașă, prin acumularea taxelor de la țărani și breslele meșteșugărești, vânzarea a 4.762 de titluri boieresti , (pentru care a obținut aproximativ 20 de milioane de piaștri) si din concesionarea minelor și vămilor.

 Astfel, veniturile domnului au crescut de la aproximativ 1,5 milioane, la peste 3,7 milioane lei-aur.

Temându-se de o intervenție a turcilor, Caradja a fugit din țară.

A declarat că pleacă cu familia în afara orașului pentru o plimbare si după patru ore de la disparitia sa, un mesager trimis de el a anunțat boierii că a părăsit țara și că numea pentru conducerea treburilor tarii, o caimacamie  formată din banul Grigore Brancoveanu, vornicul Barbu Vacarescu, vistiernicul Grigore Ghica și logofătul Samurcas.

Caradja a fugit păzit de un grup de 300 de mercenari  albanezi (arnăuți) care l-au condus la Brașov. Toate podurile pe drumul de la Bucuresti la Brasov  au fost distruse, pentru  ca nici o forță urmăritoare să nu-l poata ajunge. Caradja își pregătise cu grijă fuga, trimițând din timp mari sume de bani în Elvetia si Marea Britanie .

După câteva săptămâni de la intrarea în Brașov, Caradja și apropiații săi au plecat către  Pisa, in Italia.

A donat mari sume de bani mișcării naționale grecești Filiki Eteria, cât și terenuri orașului Atena , unde și-a petrecut restul vieții, trăind din averea acumulată în Valahia.

 

 

 

 

 

 

1863: Guvernul  condus de Nicolae Kretzulescu demisionează.

 

 

 

 

 

 

Foto: Mihail Kogălniceanu

 

 

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl însărcinează pe Mihail Kogălniceanu cu formarea noului guvern.

 

 

 

 

 

 

 

1866: Poarta Otomană a emis firmanul de învestitură a lui Carol (de Hohenzollern-Sigmaringen) ca principe al Principatelor Unite, cu titlu ereditar, prin care  recunoştea, implicit, perpetuitatea unirii celor două Ţări Române (11/23)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1911: S-a născut  in  comuna Saschiz, județul Mureș, tenorul român Ion Dacian (nume real Ion Pulcă). A  urmat în paralel cursurile Facultății de Drept și ale Academiei de Muzică din Cluj.

 

 

 

 

 

Imagini pentru tenorul român Ion Dacian photos

 

 

 

 

 

 

Își începe cariera în 1934 la Opera Română din Cluj iar in 1939 este angajat de Nicolae Vlădoianu la Teatrul de Operetă și Revistă „Alhambra” din București, debutând în operetă și în regie.În perioada 1942–1947 este co-director al Teatrului Alhambra, interpretând roluri de june-prim în toate spectacolele muzicale ale acestuia.

Cand in 1950 se înființează Teatrul de Stat de Operetă, Ion Dacian a fost angajat ca prim-solist.În cariera sa, Ion Dacian a jucat în peste 5000 de spectacole. A fost un artist de mare popularitate, iubit de public.

i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.

S-a stins  din viață la 8 decembrie 1981 la București.

In 1990 Teatrul de Operetă din Bucuresti a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000, prin hotărâre a Guvernului, numele i-a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1913: S-a născut in localitatea  Defiance, Ohio, Statele Unite, poeta, traducatoarea şi prozatoarea Eugenia Adams-Mureşanu.Născută din părinţi români, emigraţi în America, al şaptelea copil din cei zece ai Paraschivei şi ai lui Nicolae Mărgineanu, viitoarea scriitoare se întoarce împreună cu mama sa, rămasă văduvă, în ţinuturile de obârşie de la Ocna Sibiului, profesând ca învăţătoare.

A făcut studii de teologie la Sibiu (1947) şi a urmat la Cluj cursurile Facultăţii de Filologie (1949). Debutează cu proză pentru copii şi cu traduceri în 1993 la publicatia Satul şi şcoala, ulterior semnând sporadic în mai multe periodice.

Căsătorită mai întâi, în 1932, cu Florea Mureşanu, viitor protopop al Clujului, va fi, din 1956, soţia lui D.D. Roşca. 

Arestată în anul 1950 este eliberată în 1952 si din nou arestată între 1958 şi 1960. Părăseşte ţara după 1970 şi se stabileşte în SUA. În exil colaborează la Revista scriitorilor români.

 Cea mai importantă scriere a sa este Cântarea Psalmilor, apărută la Madrid (1986), cu un cuvânt înainte de Vintilă Horia (În loc de prefaţă) şi o introducere de Aureliu Răuţă. Este, aşa cum remarca Vintilă Horia, o transpunere a psalmilor într-un limbaj cursiv, actual şi într-o versificaţie de sorginte folclorică.

Intre lucrarile sale se remarca  de asemenea “Învierea fariseului Eleazar”, si “Assault on Eden”.

 

 

 

 

1913: A intrat în vigoare primul regulament care stabilea circulaţia autovehiculelor în România, dar şi cine şi în ce condiţii putea obţine carnetul de conducator auto.

La vremea respectivă legea prevedea sancțiuni pentru întrecerile birjarilor, pentru depășirea vitezei calculată cu trapul calului sau chiar închisoare pentru alcool.

Prefectura de Poliţie Bucureşti a venit cu ideea de a reglementa circulaţia din cauza creşterii numărului de maşini. In 1907 cand în Capitală erau 138 de autoturisme, au fost gândite şi primele probe ale examenului, iar cei admişi erau întregistraţi într-un catastif. 

Primul permis a fost emis după ce „Regulamentul pentru circulaţiunea autovehiculelor” a fost publicat în Monitorul Oficial din 1913. Era o hârtie lipită pe o pânză subţire, colorată în roşu, galben şi albastru. Ca să obţii un permis de conducere trebuia să fi împlinit 18 ani.

 

 

 

 

 

1929: S-a nascut in localitatea Oituz, jud.Bacau, Olga Tudorache, o celebritate in lumea teatrului si filmului românesc.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Olga Tudorache,

 

 

 

A terminat, în 1951, Institutul de Teatru si a activat  neintrerupt pe scenele teatrului bucurestean, radiofonic si in film.

Angajata, din septembrie 1951, la Teatrul Tineretului din Bucuresti, unde a activat  neîntrerupt, pâna în 1966, când acesta a teatrul fuzionat cu Teatrul “Nottara”. Transferata la  Teatrul Mic, ramâne angajata pâna în 1978.

Din 1976 este Conferentiar universitar la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica “I.L.Caragiale”, la catedra de actorie. Din 1990 este profesor.

Aformat sase promotii de actori, pana la pensionare, în 1997. In anul 2000 s-a retras din învatamânt.

In film a detinut roluri in : „Tudor”, „Razbunarea haiducilor”, „Profetul, aurul si ardelenii”, „Prea cald pentru luna mai”, „Tusea si junghiul”, „Doi haiduci si o crasmarita”, „O vara de neuitat” pana la „Femeia visurilor”/ 2004 sau „Cendres et sang”/2008.

De un talent imens si inconfundabil a obtinut pentru interpretarile sale numeroase premii si distinctii.

A fost casatorita cu actorul Cristea Avram. Fiul lor, Alexandru, inginer de profesie este stabilit in SUA.

 

 

 

 

1932: S-a născut istoricul Hadrian Daicoviciu, autorul unor monumentale studii şi cercetări privind istoria Daciei înainte şi după cucerirea romană. S-a impus ca unul din cei mai de seamă specialişti in istorie dacică şi romană care s-au format în ţara noastră în perioada de dinainte de 1989. 

Era fiul  reputatului şi regretatului academician, istoric şi arheolog Constantin Daicoviciu.

 

 

 

 

 

Hadrian Daicoviciu

 

 

 

 

 

 

 

A fost profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universitatii Babes Bolyai, membru al Societății de Studii Clasice și al Uniunii Internaționale de Științe pre- și protoistorice și director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei și al Institutului de Arheologie din Cluj-Napoca.

În toamna anului 1983  cand a avut loc la Academia „Ştefan Gheorghiu” a PCR de la Bucureşti o consfătuire cu toţi profesorii universitari de istorie din cele trei centre universitare: Cluj, Iaşi şi Bucureşti, pentru a se prelucra ideologic istoricii români.

La prezidiul consfătuirii stăteau generalul Ilie Ceauşescu, fratele dictatorului, şi Cornel Burtică, membru în BP al CE al PCR. Aceştia încurajau politica partidului privind originea traco-dacică a poporului nostru în istoriografia română.

Hadrian Daicoviciu a ţinut o cuvântare în care a apărat componenta romană în alcătuirea etnică a poporului român, dar lucrurile în această „chestiune nu au fost pe deplin lămurite” spunea el, fapt ce i-a atras imediat replica dură a lui Ilie Ceauşescu, care l-a acuzat că nu e un adevărat comunist pentru că programul PCR a rezolvat această chestiune, în care primează caracterul primordial dacic al poporului român.

Istoricul clujean Hadrian Daicoviciu nu s-a lăsat intimidat şi a revenit la tribună şi i-a răspuns tăios lui Ilie Ceauşescu, care era şi directorul Institutului de Istorie Militară de la Bucureşti, susţinând dualitatea etnică daco-romană în formarea poporului român.

De aici au început marile probleme ale lui Hadrian Daicoviciu. Generalul Ilie Ceauşescu a dorit să se răzbune pentru umilinţa din faţa a tuturor istoricilor din cele trei centre universitare.

A trimis controale un an de zile la Direcţia de Patrimoniu Cluj, pe care o coordona Hadrian Daicovicu.

S-a creat o presiune psihică puternică asupra marelui istoric. De inimă rea, Hadrian Daicoviciu a făcut infarct în propria casă, în octombrie 1984 şi a decedat.

 

 

 

 

 

 

1938: S-a nascut la Dorohoi, jud. Botosani, regizorul și scenograful român Dan Pița.

În 1992, la Festivalul de Film de la Veneţia, a obţinut Leul de Argint cu filmul Hotel de lux.

 

 

 

 

 

 

 

1938: Este promulgată de regele Carol al II- lea, LEGEA nr. 3499 din 11 octombrie 1938, pentru recunoaşterea şi funcţionarea breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi.

Acestea vor înlocui sindicatele, care au fost desfiinţte.

 

 

 

 

 

1945: A murit Scarlat Demetrescu, profesor de ştiinţe naturale, geografie, scriitor şi unul din cei mai mari spiritualişti români ; (n. 1872).

 

 

 

 

 

1947: România a devenit membru al Organizatiei Meteorologice Mondiale (World Meteorological Organization). OMM este institutie specializata a ONU (din 1951) si are sediul La Geneva (Elvetia).

 

 

 

 

 

1953: In Romania ocupata de trupele sovietice, un tribunal da sentinta in procesul luptatorilor anticomunisti parasutati in munti.

Între 1951 şi 1953, aviaţia militară americană a paraşutat în România ocupată de sovietici mai mulţi voluntari, în scopul desfăşurării unor acţiuni de transmitere de informaţii strategice, precum şi pentru organizarea unor structuri de rezistenţă armată în perspectiva unui eventual război între Occident şi Uniunea Sovietică, pentru eliberarea de comunism a Europei de Est.

Tinerii voluntari făceau parte toţi din Mişcarea Legionară, iar operaţiunile erau integrate unui proiect mai amplu, subordonat direct preşedintelui american – Harry Truman şi celui francez – Vincent Auriol. Şeful operaţiunilor acoperite ale CIA în Balcani, Gratien Yatsevich, susţine că operaţiunile desfăşurate în România s-au aflat pe locul doi, după  cele din Albania, ca număr de agenţi şi resurse alocate.

După ce au ţinut timp de doi ani în tensiune organele Securităţii, paraşutiştii au fost prinşi prin trădare, condamnaţi la moarte şi executaţi, alături de gazdele şi susţinătorii lor, la 31 octombrie 1953, la penitenciarul Jilava. În total, un  număr de 13 persoane.

Presa comunistă din România, dar şi toată mass-media din Europa de Vest şi America de Nord au alocat spaţii largi acestui proces şi execuţiei celor 13 tineri  care au luptat pentru libertatea şi demnitatea patriei lor.

 

 

 

 

 

Imagini pentru parasutisti 1953

 

 

 

Cei 13  luptatori anticomunisti au fost condamnati la moarte de un tribunal comunist si executati.

 

 

 

 

Imagini pentru parasutisti 1953

 

Condamnati in procesul parasutistilor judecat in octombrie 1953, la Bucuresti au fost:

 

Buda Ion, nascut in 1923 la Bontesti – Arad.
Corlan Aurel, nascut in 1920 la Vladuleni – Valcea.
Coman Ion, invatator, nascut in 1922 la Apa – Satu Mare.
Dinca Gheorghe, inginer, nascut in 1918 la Hunia-Cetate, Dolj.
Golea Ion, student, nascut in 1922 la Bahnea – Tirnava.
luhasz Ion, student, nascut in 1933 la Pir – Satu Mare.
Pop Gavrila, nascut in 1928 la Pir – Satu Mare.
Popovici Mircea, student, nascut in 1920 la Ohaba de Jiu – Gorj.
Samoila Ion, nascut in 1919 la Ighisul Vechi – Sibiu.
Tanase Alexandru, nascut in 1915 la Babeni – Valcea.
Tartler Erich, agricultor, nascut in 1920 la Brasov.
Tolan Ion, ajustor, nascut in 1925 la Magra – Arad.
Vlad Minai, student (neparasutat), nascut in 1925 la Dragomiresti -Maramures.

 

Sentinta a fost executata pe 31 octombrie 1953 in Valea Piersicilor la Jilava.
In timpul procesului s-au pronuntat foarte multe condamnari la munca silnica, pentru localnicii care ii ajutasera.

 

 

 

 

1956: S-a născut  la Braila, Catrinel Dumitrescu, actriță română de teatru și film.

Inca eleva fiind, a fost  remarcata de regizorul Tocilescu, pe atunci si el la inceput de drum care-i ofera rolul de debut in ‘Svanevit’, de Strindberg, la Teatrul din Braila.

 

 

 

 

 

Imagini pentru Catrinel Dumitrescu,

 

 

 

 

 

Acel spectacol a determinat-o sa dea examen la Institut, si in anul III joaca alaturi de profesorul ei, Octavian Cotescu, la Bulandra, in „Anecdote provinciale”.

 În prezent este actrita la Teatrul Nottara din Bucuresti.

A fost  casatorita cu actorul Emil Hossu, nas fiindu-le un alt actor celebru : Horatiu Malaele.

Din 1992 este profesoara la Universitatea Hyperion din Bucuresti, Facultatea de Arte, sectia Actorie.
Desi a jucat in aproape 12 filme, nu a stralucit pe ecran cum o face in teatru pe care ea insasi il apreciaza mai mult.

 

1968 : S-a nascut (Focsani, Vrancea) Claudiu Saftoiu, jurnalist, fost sef al Serviciului de Informatii Externe timp de 5 luni, în perioada octombrie 2006 – martie 2007, numit ulterior director general al Televiziunii Romane.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A  fost consilier prezidențial pe probleme de politică internă al președintelui României, Traian Băsescu, iar soția acestuia, Ana Adriana Săftoiu, a fost de asemenea consilier prezidențial, în cadrul Departamentul de Comunicare Publică.

 

 

1970 (11-25 octombrie): S-a desfăşurat prima ediţie a Târgului Internaţional Bucureşti (TIB).

 

 

 

 

Imagini pentru targul international bucuresti photos

 

 

 

 

 

Pe o suprafaţă totala de 70.000 metri patrati, la TIB 1970 au participat peste 1.000 de expozanti din 30 de tari, din care 18 au  participat oficial. Până în 1981, TIB a fost organizat bienal.

 

 

 

 

2002:  Au fost aduse în tara noastra  moastele Sfântului Ion Casian, care sunt depuse în prezent la catedrala Romano-Catolica „Sfântul Iosif” din Bucuresti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Ioan Casian era originar din Dobrogea (pe acea vreme cunoscuta ca « Scythia minor ») si  a trait în Marsilia, în secolul al IV-lea d.H.

A fost întemeietorul monahismului dupa modelul rasaritean, prin înfiintarea a doua manastiri, una de maici si una de calugari.

Este  cinstit ca sfânt părinte al Bisericii Creștine, atât in Biserica Ortodoxă cât și in cea catolică.

 

 

 

 

2009: A fost  resfinţită Biserica Palatului Cotroceni,  dupa ce a fost refăcută între 2003 şi 2004

 

 

 

poza

 

 

Biserica fostei manastiri Cotroceni, demolata de Nicolae Ceausescu, in anul 1984, si refacuta la initiativa urmasilor cantacuzini in anul 2004, a fost resfintita de Patriarhul Daniel in ziua de 11 octombrie.

Ctitoria lui Serban Cantacuzino din anul 1679 a fost ridicata pe acelasi loc si a primit acum si altar, cateva din frescele originale si obiectele necesare cultului, plus un preot slujitor, in persoana arhimandritului Irineu Dogaru.

In anul 1984 au fost salvate cateva fresce, coloane de piatra, pisania, placile mormintelor ctitorilor, inclusiv osemintele acestora, si duse la Biserica din Fundenii Doamnei, tot o biserica ridicata de familia Cantacuzino.

La biserica noua au fost aduse fragmente din moastele Sfintilor Serghie si Vah, praznuiti la 7 octombrie, care sunt ocrotitorii initiali ai locasului de cult. IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, a daruit bisericii de la Palatul Cotroceni o particica din moastele Sfintilor Mari Mucenici Serghie si Vah, moaste care se afla depuse spre cinstire si inchinare la Catedrala Mitropolitana Sfantul Dumitru, din Craiova. Biserica are ca al doilea hram Adormirea Maicii Domnului (15 august).

 

 

 

 

 

 

2011: A decedat la Bucureşti, omul politic Ion Diaconescu (n.25 august, Botesti, jud. Arges), activist anticomunist  român, fost membru al Partidul National Ţărănesc  din anul 1936,  până la desființarea sa abuzivă de către autoritățile comuniste, în 1947.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru ion diaconescu photos

 

 

 

 

 

 

Condamnat de „justiţia” comunistă la 15 ani de închisoare, a fost încarcerat   în mai multe închisori şi lagăre , iar după ispășirea pedepsei, a fost deportat în Bărăgan.

Revenit în București, a activat la întrunirile clandestine ale țărăniștilor.

După anul 1989 a participat la reinfiinţarea Partidului Nţtional Ţăranesc – Creştin Democrat, în conducerea caruia a fost ales. A fost de asemenea ales deputat în Parlament din partea PNT-CD,  în trei legislaturi consecutive .

După moartea lui Corneliu Coposu, preşedintele partidului,  Ion Diaconescu a devenit preşedinte interimar al PNŢCD (noiembrie 1995 – ianuarie 1996) şi ulterior, preşedinte al al acestui partid (ianuarie 1996 – ianuarie 2001)

A îndeplinit şi funcția de președinte al Camerei Deputaților (decembrie 1996 – decembrie 2000).

Ca parlamentar, a acționat pentru  înlăturarea consecințelor regimului comunist.

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI: 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/11/o-istorie-a-zilei-de-11-octombrie-video-4/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

  10. http://www.pentrupatrie.ro

 

11/10/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

A fost o vreme în care singurul mijloc de rezistență al românilor basarabeni în faţa cotropitorilor ruşi a fost umorul subversiv…

 

 

 

 

 

FOLCLOR (ANTI) SOVIETIC: „La colhoz pe dealul mare / Cine fură, acela are”

Cum să reziste un popor în fața unui imperiu ca Uniunea Sovietică?

Terorizați, deportați, supuși înfometării și apoi aruncați în colhoz, basarabenii nu au avut decât un singur mijloc de rezistență: umorul subversiv. 

La fel ca în perioada brejnevistă, când apăreau o groază de bancuri despre secretarul comunist menținut în viață de perfuzie, moldovenii au creat o serie de zicători, strigături sau poezii prin care își exprimau atitudinea adevărată față de ocupanți. Fenomenul este interesant, dar, curios, încă nici un specialist nu l-a studiat temeinic.

A face haz de necaz nu este desigur o îndeletnicire specifică doar poporului românesc, însă, în perioada sovietică basarabenii au avut destule „surse de inspirație”.

Este incredibil cum a prins zicătoarea „La colhoz pe dealul mare/Cine fură, acela are”, fiind, probabil, cea mai populară din toate creațiile orale ale moldovenilor din secolul XX.

Au fost și altele, unele din ele le vom publica mai jos, dar aceasta face trimitere la o realitate tristă a societății moldovenești, cum ar fi pierderea proprietății private și intrarea forțată a oamenilor în gospodăriile colective.

Totul era al statului și, prin urmare, al nimănui, ceea ce i-a determinat pe colhoznici să nu vină de pe câmp cu mâna goală.

Zicătoarea reflectă o anumită toleranță a acestui fenomen și un comportament general acceptat în mediul rural sovietic.

Faptul că unii nu au putut scăpa de acest obicei e altă discuție.

Rus-rus, papa-rus…

Potrivit istoriografiei RSSM, pe 28 iunie 1940, când Basarabia a fost ruptă din componența României, locuitorii Chișinăului ar fi întâmpinat cu flori tancurile Armatei Roșii.

Nu s-a suflat desigur o vorbă despre ambuteiajele de pe Prut formate de carele celor care fugeau de urgia comunistă.

Primele contacte directe cu funcționarii sovietici au rămas memorabile.

„Animală sovietică cu papuci de petică” este o zicătoare care circula prin satele din Moldova.

Moldovenii nu l-au lăsat fără atenție nici pe Stalin, prezent în strigături:

„Măi, Staline burduhos,/Ai dat lumea la colhoz” sau, și mai nemilos,

„Din pielea lui Stalin/Se fac ghete la Berlin!Din pielea lui Molotov/Se fac ghete la Brașov”.

Majoritatea funcționarilor/militarilor veniți erau ruși, ei au devenit personajele unor numărători populare printre copii.

„Rus-rus, papa-rus/Linge borta de harbuz” sau „Raz, dva, tri, cetîre*/Pleacă rusul la kvartire*,/ Nu-i găina, nu-i cocoșul,/Taie mâța și fă borșul”.

 

Un folclor nestudiat

 

Folcloriștii din cadrul Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Republicii Moldova recunosc faptul că formele de creație subversivă antisovietică nu au fost studiate.

„Tema asta nu este reflectată în general. Nu s-a permis să se scrie. Creațiile astea vin în tangență cu folclorul licențios și sunt greu de publicat”, explică folcloristul Victor Cirimpei.

În arhivele AȘM se găsește un număr modest de astfel de poezii.

„Nu s-a ocupat cineva special de acest subiect. Când făceam cercetări de teren, folcloriștii trebuiau să găsească ceva care să glorifice puterea sovietică. Se găsește câte ceva în arhivă, dar nu au fost adunate, cercetate.

Atunci nu îndrăznea cineva să le adune și cu atât mai mult să le publice”, spune folcloristul Nicolae Băieșu. Scriitorul Iulian Filip susține că de fapt e vorba de „pseudo-folclor, o formă de bătaie de joc a prezentului pe care îl trăiau oamenii”. Indiferent de calificare, creațiile populare subversive rămân un subiect interesant care ar oglindi o altă latură a moldovenilor.

CÂNTEC

 

Mă duc la pravlenie

Să dau zaiavlenie*,

Tovarăși, nu-i chip de trăit.

Mă uit pe hârtie,

Îs scrise o mie, (trodozile*)

Tovarăși, e chip de trăit,

Mă uit pe perete,

Le-o șters mai pe tăte

Tovarăși, nu-i chip de trăit.

Mă duc pân’ la stână,

Aghentul* vrea lână,

Tovarăși nu-i chip de trăit.

Mă duc la predsedateli*

Să caut dreptate,

Tovarăși nu-i chip de trăit!

A voastră dreptate

E sapa pe spate

Și haide la muncă-n colhoz.

 

 

Dicționar:

Raz, dva, tri, cetîre – (rus.) unu, doi, trei, patru
Kvartire – (rus.) apartament
Zaiavlenie – (rus.) cerere
Trudozile – zile de muncă
Aghent – (rus.) agent fiscal
Predsedateli – (rus.) președinte
 

 

Sursa: Ion Macovei –  Timpul md.

11/10/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: