Despre aurul României

DESCOPERIRI BULVERSANTE CARE POT RĂSTURNA ISTORIA OFICIALĂ A POPORULUI NOSTRU

 

 

În cadrul Muzeului Câmpiei Boianului din Drăgăneşti-Olt, a fost finalizat, pe 18 septembrie 2010, un proiect unic în Europa care a constat în reconstituirea unui sat, după tipul aşezărilor neolitice specifice culturii Gumelniţa, ale căror urme au fost descoperite în Oltenia, la Drăgăneşti.

Satul neolitic este format din şase colibe, de mărime naturală, ridicate în aer liber, pe un teren împrejmuit cu un şant de apărare şi un gard din nuiele împletite.

Intrarea se face pe o punte din lemn.

Fiecare colibă este reprezentativă pentru o îndeletnicire specifică vremurilor respective: agricultură, pescuit, olărit etc.

Colibele expun în interior obiecte  sau reconstituiri ale unor obiecte neolitice, mese, altare de cult, unelte pentru gospodărie şi practicarea unor ocupaţii din acele vremuri.

 

În cadrul acestui arheoparc , este reliefat modul de viaţă al unei populaţii care a trăit cu cinci mii de ani î.e.n., populaţie care avea obiceiul să se aşeze în zonele inundabile, pe nişte mici insule care, odată cu trecerea timpului, s-au transformat într-un fel de măguri sau teluri scrie https://visitromanati.wordpress.com/ /arheoparcul-de-la-draganesti-olt/

ISTORIA OFICIALĂ A ROMÂNIEI ESTE RĂSTURNATĂ! DESCOPERIRI BULVERSANTE! …Din ce în ce mai multe probe vin să conteste dogmele istoriei noastre. 
Chiar în incinta Muzeului Național de Istorie a României, în cadrul expoziției „Radiografia unei lumi dispărute – 2015” (istoria unei aşezări de acum 6000 de ani, Sultana –Malu Roşu, astăzi în judeţul Călăraşi), a putut fi citită următoarea prezentare, cu referire la culturile Boian și Gumelnița:

“Analizele efectuate pe ADN-ul mitocondrial au relevat faptul că populaţiile Boian şi Gumelniţa sunt foarte apropiate genetic de populaţia contemporană din România, prin comparaţie cu alte populaţii din Europa sau Asia”.

Este semnificativ  că, la deschiderea expoziţiei,  directorul general al Muzeului Național de Istorie a României, dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, a spus:

„Prin venele multora dintre dumneavoastră curge sângele acelor oameni”.

Prin urmare, “sentința” pe care o dau specialiștii care au organizat această expoziție în legătură cu acest studiu de paleogenetică, este aceea că oamenii care au trăit aici, acum peste 5- 6.000 de ani, sunt strămoșii noștri direcți.

Aceasta este interpretarea lui “foarte apropiată genetic”.  Vorbim așadar de un lucru excepțional, despre o continuitate a locuirii acestor pământuri veche de peste șase milenii.

Revenind la subiectul acestui articol, trebuie subliniat că această strânsă înrudire a populației actuale a României cu oamenii de acum peste 6.000 de ani NU NEAGĂ celelalte influențe genetice pe care le găsim astăzi la români, ca urmare a interacțiunii cu populațiile migratoare, cu Imperiul Roman sau cu cel Austro-ungar, spre exemplu…

Dar ne vorbește despre o legătură genetică pe care doar noi o avem așa de puternică cu populațiile din culturile Boian și Gumelnița.Desigur, acest studiu de paleogenetică nu este singurul care vorbește despre o continuitate de milenii a poporului român pe teritoriul țării noastre.

În urmă cu  puțini ani, profesorul Alexander Rodewald, directorul Institutului de Biologie Umană al Universității din Hamburg, în colaborare cu doamna dr. Georgeta Cardoș, au efectuat un alt studiu de paleogenetică care a dovedit că actuala populație a României este înrudită și cu populațiile de acum 4.000-5.000 de ani de pe teritoriul țării noastre, încă o dovadă a unei continuități milenare.

Peste toate, bogăția de simboluri și tradiții populare ne trimite, de asemenea, fără niciun studiu de paleogenetică, tot la rădăcini vechi de mii de ani – la geto-daci (port popular, tradiții, simboluri, sărbători precreștine) sau chiar mai departe în timp.Vă dau doar exemplul conservării pe SUTE de case din Bucovina a unor simboluri solare care vin tocmai din cultura Turdaș-Vinca (cu o vechime de 7.500 de ani), de pe celebrele plăcuțe de la Tărtăria.

Priviți acest simbol complex, incizat pe una dintre tăblițele de la Tărtăria și pe care îl găsim aproape identic, astăzi, pe casele tradiționale din Bucovina:

În concluzie, de aceste dovezi ale unei continuități de peste 7.000 de ani ar trebui să se ocupe cu maximă seriozitate și responsabilitate Academia Română, marile universități, reprezentații statului român, de la cele mai înalte nivele!

De asemenea, presa centrală, în loc să-i ridice osanale unui individ precum Lucian Boia (care pretinde în cărțile sale că nu avem drepturi istorice în Transilvania), ar trebui să aducă în prim plan dovezile nenumărate ale continuității, ca argument suprem al drepturilor noastre ISTORICE asupra întregului teritoriu al țării.

Indiferent însă de ceea ce vor face incompetenții, indiferenții și cozile de topor din conducerea instituțiilor statului român, adevărul va ieși la lumină tot mai mult, cu ajutorul istoricilor, arheologilor, ziariștilor și oamenilor politici onești.

Să fim optimiști! Istoria noastră este excepțională și se pare că a venit vremea să o cunoaștem și să ne-o asumăm în fața tuturor!

Daniel Roxin

Vizionaţi mai jos două filme documentare care te vor îmbogăți sufletește, două filme pe care le-am realizat în colaborare cu mai mulți arheologi și istorici români:

 

ȘASE MILENII DE CONTINUITATE 

 

 

 

FABULOASA ISTORIE STRĂVECHE DIN CARPAȚI:

 

Publicitate

ZIUA DE 8 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

Ziua de 8 octombrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1207: Moare in timpul asedierii Salonicului,ucis de unul din comandanţii săi, cumanul Manastăr, ţarul  Imperiului româno–bulgar Ioniţă Caloian din dinastia Asăneştilor.

Caloian a asediat în două rânduri Salonicul, însă de fiecare dată a eșuat în încercarea de ocupare a orașului, fie ca urmare fie a retragerii cavaleriei cumane aliate, fie a contraofensivei hotărâte a împăratului latin de Constantinopol, Henric I.

 

 

 

 

 

 

În 12o7, Ioniţă Caloian a încheiat o alianță antilatină cu Theodor I Laskaris, conducătorul Imperiului Bizantin de Niceea si pe parcursul aceluiași an,trupe ale lui Ioniță l-au atras într-o ambuscadă pe regele cruciat al Salonicului, Bonifaciu de Montferrat, in urma careia acesta și-a pierdut viața la 4 septembrie 1207.

Căutând să profite de pe urma acestui eveniment, Caloian s-a îndreptat cu toate forțele sale către Salonic și a început asediul, însă a fost asasinat de către unul dintre comandanții cumani din armată, Monastăr, la începutul lunii octombrie.

Anii în care Caloian a domnit, coincid cu o perioadă de creștere și ascensiune politică a statului bulgar, care și-a extins atât frontierele, cât și puterea și influența în Balcani.

 

 

 

 

 

 

 

1434: Cea mai veche atestare scrisă a Curții domnești din Iași.

 

 

 

 

 

 

 

 

Foto: Alexandru cel Bun, domn al Moldovei, fragment frescă de la mănăstirea Suceviţa

 

Cercetarile arheologice au demonstrat insa ca asezarea exista inainte de vremea domnitorului Alexandru cel Bun.

Dat fiind faptul ca existau clădiri mai vechi (de exemplu presupusa Biserică armeană construită în 1395), se crede că oraşul este mult mai vechi, cel puţin cu câteva decenii înainte de această dată.

Curtea domneasca din Iasi era construita pe un promontoriu care îi asigura vizibilitatea de la distanta, îi punea în valoare tinuta maiestoasa. Imaginea ei domina intrarea principala în oras, la acele vremuri, care se facea dinspre sud, pe podul de peste Bahlui.

 Aceasta ocupa spaţiul pe care se află astăzi Palatul Culturii şi s-a extins în timpul lui Ştefan cel Mare ea facand  parte din sistemul de resedinte domnesti locuite ocazional de catre voievozii Moldovei si suita lor.

Abia dupa ce resedinta principala a Domniei s-a stabilit mai cu temei la Iasi, curtea de aici a dobândit mai multa importanta, acordându-i-se un statut privilegiat.

Potrivit cronicii lui Ioan Neculce, acest fapt s-a petrecut în a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu, pe la anul 1564, dar istoricii considera ca este vorba de un proces mult mai îndelungat.

Curtea Domnească a funcţionat o perioadă îndelungată de timp, din prima jumătate a secolului al XV-lea până la sfârşitul secolului al XIX-lea, perioadă în care însemnătatea administrativă şi politică a fortificaţiilor a fost completată de cea culturală, la Iaşi tipărindu-se cărţi şi documente de referinţă în istoria românilor.

Totusi, înfatisarea Curtii domnesti înainte de jumatatea secolului XVII, când a fost reamenajata de domnitorul Vasile Lupu, este greu de reconstituit. Numeroase incendii au afectat edificiile de piatra si caramida din incinta Curtii, de-a lungul secolelor.

Acestea au fost refacute cam dupa aceleasi forme traditionale (vernaculare), modelul fiind foarte asemanator cu palatul construit de Gheorghe Duca Voda la manastirea Cetatuia, de lânga Iasi. 

 

 

 

 

1595: După un bombardament de două zile, oraşul Tîrgovişte ocupat de turci  este recucerit de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase şi un corp de armată de italieni toscani.

 

 

 

 

 

 

1856: S-a născut  la Suceava, Dimitrie Dan, istoric (studii de istorie bisericească) şi folclorist (studii asupra folclorului minorităţilor din Bucovina), membru corespondent al Academiei Române din 1904 (d. 25 mai 1927, Cernăuți).

 

Intre lucrarile sale se remarca :“Obiceiuri si credinte armene la nastere, nunta si inmormantare”, “Rutenii din Bucovina”, “Poezii populare adunate in comuna Balca”.

 

 

 

 

1856: S-a născut la Roman, Petru Th.Missir, jurist, critic literar şi publicist, membru al „Junimii”. Era descendentul unei cunoscute familii armenesti; (m. 10 ianuarie 1929, Bucuresti).

A făcut parte din „comisiunile pentru negocierea unei convenții de comerț cu Turcia” și a fost reprezentantul României la conferințele de drept internațional privat ținute la Haga în anii 1893, 1894, 1900 și 1904. Datorită activității sale la aceste conferințe a fost ales membru asociat al Institutului de Drept Internațional. În 1910, a fost vice-președinte al Senatului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fondat, alături de Nicolae Volenti și de Alexandru C. Cuza, săptămânalul junimist Era nouă (1889-1900), devenit din 1891 publicație apropiată de Partidul Constituțional, care grupa o dizidență conservator-junimistă condusă de Petre P. Carp și din care făceau parte Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi, grupare care s-a întors în 1900 la Partidului Conservator.

Missir a colaborat la Revista de drept și sociologie și a fost autorul a 17 cărți și broșuri, unele scrise în colaborare cu Constantin G. Dissescu sau Take Ionescu.

În 1926, a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

 

 

 

 

 

1857: Preşedintele Comitetului Unirii de la Bucureşti, Constantin A. Kretzulescu, deputat şi secretar în Divanul ad-hoc, prezintă Adunării ad-hoc din Valahia spre aprobare, o rezoluţie care cuprindea “doleanţele fundamentale” ale românilor.

 

 

 

 

Constantin A.Kretzulescu  

 (n.1809 – d.1884)  

Harta Principatelor Unite ale Moldovei şi

Valahiei

Aceasta continea  cereri asemănătoare Rezoluţiei moldovene prezentate de Mihail Kogălniceanu in 7 octombrie 1857 si  exprima “doleanţele fundamentale” ale românilor munteni, arătînd că ”dorinţa cea mai mare, cea mai generală, acea hotărîtă de toate generaţiile trecute, acea care este sufletul generaţiei actuale, acea care, împlinită, va fi fericirea generaţiilor viitoare, este UNIREA PRINCIPATELOR ÎNTR-UN SINGUR STAT, o unire care este firească, legiuită şi neapărată, pentru ca în Moldova şi Valahia suntem acelaşi popor, omogen, identic, ca nici unul altul, pentru că avem acelaşi început, acelaşi nume, aceeaşi limbă, aceeaşi religie, aceeaşi istorie, aceeaşi civilizaţie, aceeaşi instituţii, aceleaşi legi şi obiceiuri, acelaşi temeiuri şi aceleaşi speranţe, aceleaşi trebuinţe, aceeaşi hotare de păzit, aceleaşi dureri de trecut, acelaşi viitor asigurat şi în sfîrşit, aceeaşi misie de îndeplinit“.

Pe 9 octombrie 1857, la a doua zi după citire, rezoluţia lui C.A.Kretzulescu este adoptată în unanimitate.

Membru al Adunării Elective din Ţara Românească politicianul l-a  susţinut la domnie pe Alexandru Ioan Cuza, contribuind astfel la Unirea Principatelor Române.

 

 

 

 

1860 (8/20): Împăratul Austriei, Franz Joseph I, promulga actul organic cunoscut sub numele de „Diploma din octombrie”, care punea capăt sistemului absolutist şi deschidea o eră de guvernare constituţională („regimul liberal”, 1860-1867).

Potrivit prevederilor acestui act, Transilvania redevenea principat autonom, cu Guvern şi Dietă proprii, în cadrul Imperiului Habsburgic .

 

 

 

 

1878: Armata română victorioasă în Războiul de Independență, își face intrarea triumfală în București pe Podul Mogoșoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Arcul de Triumf din București în 1878 – fotografie de Franz Mandy (Wikipedia.ro).

 

 

 

 

 

1878(8/20): România obţinea la Congresul internaţional de la Berlin (1/13 iunie – 1/13 iulie 1878)(în urma războiului ruso-româno-turc de la 1877-1878), recunoaşterea   independenţei de stat şi revenirea între graniţele sale a Dobrogei (fără Cadrilater), cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor.

 

 

 

1897: S-a înfiinţat Şcoala Militară de Maiştri de Marină. Prin Înaltul Decret nr. 3110, regele Carol I a aprobat şi  „Regulamentul de funcţionare al Şcolii de sub-mecanici şi sub-maeştri de marină”. În prezent, Şcoala Militară de Maiştri de Marină „Amiral Ion Murgescu” este o instituţie de învăţământ de nivel postliceal, cu misiunea de a pregăti personalul necesar Forţelor Navale.

 

 

 

1900: S-a născut Zeno Octavian Vancea, compozitor, muzicolog, critic muzical, dirijor de cor, pianist și profesor; (m. 1990).

 

 

 

 

 

 

1914: A decedat  Dimitrie A. Sturdza-Miclăuşanu,  istoric şi om politic liberal, fiul lui Mihail Sturdza; (n.10 martie 1833).

A fost numit hatman al miliției pământene și s-a căsătorit cu Catrina Sturdza, o rudă mai îndepărtată din ramura sturdzeștilor de la Bârlad. Au avut trei copii: Mihai, Grigore și Maria.

 

Educat la Academia Mihăileană, și-a continuat studiile în Germania, unde a luat parte la mișcările politice ale vremii. Ulterior, a devenit secretar particular al lui Alexandru Ioan Cuza.

După aceea, s-a întors împotriva lui Cuza, devenind membru în guvernul liberal al lui Ion Brătianu.

În 1899 a fost ales lider al partidului ca succesor al lui Ion Brătianu. În această calitate a fost ales de patru ori prim-ministru. Deși un om cu mare capacitate de muncă, era reprezentantul al celui mai strâmt naționalism și disprețuia tot ce era „străin”, făcând astfel foarte mult pentru a întârzia dezvoltarea politică și industrială a țării sale.

 

 

 

 

 

 

A fost membru şi preşedinte al Academiei Române.

 

 

 

 

1915 (8/21): A murit Virgil Oniţiu, prozator, publicist şi traducător căruia îi revine meritul de a fi înfiinţat Fondul „Coresi”, destinat să ajute profesorii în editarea manualelor.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1902 (n. 1864).

NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) îi dă moartea la data de 21 octombrie 1915.

 

 

 

 

 1916: S-a născut compozitorul Gheorghe Bazavan; (m. 1990).

 

 

 

 

 

 

 1917: S-a nascut in localitatea  Jorăști, jud. Galați,  Aurel Savin, teolog, jurist și activist al societății civile român, președintele YMCA România. A decedat 11 noiembrie 2007.

Din 1936 devine membru activ al Asociației Creștine a Tinerilor (ATC)– (Young Men’s Christian Association YMCA) din România si ulterior Secretar General al acestei asociații pană la venirea comuniștilor.

După desființarea ATC de către comuniști și confiscarea bunurilor de patrimoniu precum și a actelor organizației, Aurel Savin a fost sistematic hăituit și marginalizat fiind dat afară din orice loc de muncă. Abia în 1964 a reușit să se angajeze corist la Conservatorul “Ciprian Porumbescu” de unde s-a pensionat în 1974.

După revolutie, Aurel Savin a reînregistrat ATC ca persoană juridică și timp de 7 ani s-a luptat să recupereze bunurile confiscate și să refacă activitatea asociației.

în 1995, președintele Poloniei i-a acordat lui Aurel Savin “Crucea de cavaler al legiunii Polonia” pentru activitatea de la Timișul de Sus în tabăra ACT (YMCA) cînd în 1939, 600 de tineri polonezi au fost adăpostiți și salvați.

Aurel Savin a fost înhumat în cimitirul MănăstiriiCernica

 

 

 

 

 1919: S-a născut Ionel Budişteanu, violonist şi dirijor, interpret de muzică populară românească; (m. 1991).

 

 

 

1923: S-a nascut  la Bucuresti, violonistul român Ion Voicu; (d. 1997).

 

 

 

 

 

 

Artist de reputaţie mondiala, Ion Voicu a fost în perioada 1972-1982  director al Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti ; (d.24.02.1997).

 

 

 

 

 

 

 

 

1927: S-a născut regizorul Harry Eliad, fost director al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti ; (m. 2012).

 

 

 

 

 

1929: S-a născut Alexandru Andriţoiu, poet, traducător, publicist şi scenarist; (m. 1996).

 

 

 

 1937: Era înființată printr-un decret-lege organizația sportivă şi paramilitară pentru tineret, „Străjerii țării” din România, continuatoare a tradiţiei corpului de „Cercetaşi” care-şi desfăşurase activitatea  între anii 1913 şi 1937. „Straja ţării” a fost desfiinţată în septembrie 1940

 

 

 

 

 

 

1939: A murit , scriitorul român George Mihail Zamfirescu; (Domnişoara Nastasia”, “Idolul şi Ion Anapoda”, “Maidanul cu dragoste”, “Sfânta mare neruşinare”); (n.13.10.1898).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1939: Inaugurarea oficială a postului „Radio Basarabia” de la Chişinău (azi în R. Moldova) prin transmiterea Sf. Liturghii de la Catedrala Mitropoliei din Iaşi. Radio Basarabia a fost primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune si a emis până în iunie 1940, când a venit ocupaţia sovietică. 

Radio Basarabia a funcționat doar 300 de zile. Postul a fost preluat de puterea sovietică,în iunie 1940, iar în 1941, odată cu retragerea Armatei Roșii din Basarabia, clădirea, emițătorul și antena au fost aruncate în aer.

 

 

 

 

 

Imagini cu  studioul Radio Basarabia

 

 

 

 

Foto: Clădirea Radio Basarabia, după dinamitarea ei  de sovietici

în timpul retragerii din 1941.

 

 

 

 

 

 

 

 

NOTĂ: Societatea Română de Radiodifuziune a relansat oficial Radio Chişinău în Republica Moldova pe 1 decembrie 2011, de Ziua Naţională a României.

SRR a preluat pachetul majoritar de acţiuni al postului Arena FM din Republica Moldova.

 

 

 

 

 

1944: Armata Română a început operaţiunile militare de pe teritoriul Ungariei; (8.10.1944 – 19.01.1945).

 

 

 

 

 

1954: A decedat la Bucuresti, Dimitrie D. Pompeiu, unul dintre creatorii şcolii matematice româneşti, membru al Academiei Române; (n. 22 septembrie 1873, Broscăuți, județul Botoșani).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1959: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Constantin Baciu; (n. 1885).

 

 

 

 

 

1997: Aproape 90 de revolutionari, condusi de Dan Iosif, au intrat in greva foamei, in Piata Revolutiei din Bucuresti, pentru a protesta fata de proiectul de modificare a Legii 42/1990, inaintat de Guvern Parlamentului, pe 22 septembrie si care prevedea restrângerea drepturilor acordate luptatorilor din decembrie 1989.

 

 

 

 

1998: A murit la Bucureşti, compozitorul român de origine evreiască, Anatol Vieru, pedagog și teoretician al muzicii românești clasice a secolului al XX-lea; (n. 8 iunie 1926, Iaşi).

 

 

 

 

 

 

 

2008: A decedat  in localitatea Del Mar, California, George Emil Palade, medic şi biolog american de origine română, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1974; (n. 19 noiembrie 1912, Iași).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A  descoperit (1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poartă numele), sediu al sintezei de proteine si a efectuat cercetări în domeniul organizării structurale şi funcţionale a celulei.

A primit Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1974, împreună cu belgianul Albert Claude şi cu americanul de origine belgiană Christian René de Duve

A fost membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1975) (n. 1912).

NOTĂ: În România se organizează în semn de omagiu pentru savantul George Emil Palade, la 19 noiembrie (ziua sa de naştere), „Ziua Cercetătorului şi Proiectantului din România”.

 

 

 

 

 

 

 

2009: Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2009 a fost atribuit scriitoarei germane Herta Muller, ale cărei scrieri prezintă viaţa sub dictatura comunistă în România.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Herta Müller (n. 17 august 1953, în localitatea  Nițchidorf, fosta Regiune Timișoara, actualul județul Timiș), este o scriitoare de origine şvabă din Banatul românesc, care scrie în limbile  germană și română. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2012: A murit Aureliu Busuioc, scriitor, ziarist şi dramaturg din R. Moldova; S-a născut pe 26 octombrie 1928 în satul Codreanca, din județul interbelic Orhei.

A urmat liceul „T. Boga” din Timișoara. A învățat și la Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu, pe care a abandonat-o în timpul examenelor finale pentru a fi „repatriat”.

Revine în Moldova în 1949si studiază la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.

A fost șef de sector la ziarul oficial al comunistilor din RSS Moldoveneasca, „Moldova socialistă”, redactor- șef adjunct la revista „Chipăruș”, redactor-șef la ziarul „Tinerimea Moldovei”, consultant literar, iar în 1977-1987 secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova. 

Romanul său „Singur în fața dragostei” (1966) a fost ecranizat la Moldova-film. A fost de asemenea autor al mai multor scenarii de film.

 

 

 

2013: A incetat din viata  graficianul, desenatorul, gravorul şi ilustratorul de carte Ion Panaitescu; (n. 1936).Lucrările sale de gravură și grafică de șevalet au fost premiate în România, Italia, Franța și Polonia.

A făcut parte din colectivul de artiști ai  Atelierului de Gravură din București, locul de referință al gravurii românești în perioada anilor ’70 și ’80.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A absolvit in 1969 institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu” si in anul urmator a devenit membru al Uniunii artiștilor plastici din România.

A avut expoziții personale la Turda (1976), București (1978, 1986, 1989, 1996, 2000, 2002), Mogoșoaia (2003), Bacău (1997), Roma (1974, 1988), Copenhaga (1983), Veneția (2001).

A participat la saloanele de carte ilustrată de la München, Leipzig, Bratislava, Brno și la cele mai importante expoziții naționale și internaționale de grafică, gravură, desen și ilustrație de carte în peste 30 de orașe de pe patru continente.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/08/o-istorie-a-zilei-de-8-octombrie-video-3/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

8.  Istoria md.;

9. istoriculzilei.blogspot.ro