CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un adevăr sumbru: 1% din arsenalul nuclear al lumii ar putea aduce iarna nucleară pe planeta noastră. VIDEO

Imagini pentru iarna nucleara photos

 

 

 

Mai puțin de 1% din arsenalul nuclear al lumii ar aduce iarna nucleară pe planetă. Cele mai înfricoșătoare arme se află în Rusia.

Când auzi  de războiul nuclear, nu poţi să nu te gândeşti că planeta va avea de suferit….

Statele Unite ale Americii și Rusia sunt cele mai mari puteri ale lumii, iar dacă dezacordurile dintre cele două ar deveni suficient de adânci încât să se ajungă la un conflict, toată populația planetei va avea de suferit.

Un nou studiu arată că un război între SUA și Rusia nu ar face nimic altceva decât să conducă întreaga lume către apocalipsă.

 Rusia are cel mai mare număr de focoase nucleareExperții estimează că Rusia deține în prezent un număr de 1.796 de focoase nucleare active, echipate pe 508 vehicule.

Cel mai apropiat competitor sunt SUA, care au 1367 de focoase nucleare active pe 681 de vehicule.Pe lângă acestea, trebuie să vorbim și despre focoasele nucleare care nu sunt gata de lansare, cele aflate în depozite. Rusia are nu mai puțin de 6800 de astfel de focoase, iar SUA 7600.

În timpul Războiului Rece numărul armelor nucleare era mai mareComparativ cu perioada Războiului Rece, marile puteri nucleare sunt acum de-a dreptul „cuminți”.

URSS avea, în 1975, 46.000 de focoase nucleare. SUA dețineau în 1967 31.000 de focoase.O rachetă își va atinge ținta indiferent de unde e lansată…

Avansul tehnologic asigură faptul că o rachetă cu încărcătură nucleară își va atinge ținta indiferent de unde este lansată.

Un exemplu este noua armă a Moscovei, RS-28 Sarmat, cea mai mare rachetă balistică intercontinentală rusească de până acum, dotată cu un focos termonuclear.

Noua rachetă intercontinentală are o traiectorie suborbitală, ceea ce asigură lovirea ţintei indiferent de distanță. O singură rachetă poate lovi un întreg continent.

O rachetă Voevoda, aflată în prezent în dotarea armatei Rusiei, are 10 focoase, fiecare cu o putere de 750 de kilotone.

Presupunând că fiecare focos își atinge ținta, zona lovită se poate întinde pe 3.000 de kilometri.Mai puțin de 1% din arsenalul nuclear al lumii ar aduce iarna nucleară pe planetă.

Experții estimează că detonarea a 50 de focoase nuclare ar produce un efect climatic fără precedent, asemănător cu cel al unei mini-ere glaciare. 50 de focoase reprezintă în prezent doar 0,3% din arsenalul nuclear al omenirii.(sursa)

 

O echipă de cercetători de la Rutgers University, National Center for Atmospheric Research, și University of Colorado a simulat războiul nuclear dintre cele mai puternice state ale planetei.

A arătat cum va afecta climatul global un conflict nuclear între SUA și Rusia.Oamenii de știință s-au gândit și la cel mai rău scenariu posibil, ceea ce înseamnă că ambele state ar folosi întreaga rezervă de arme nucleare pe cealaltă.

Astfel, cercetătorii au ajuns la concluzia că un război nuclear între cele două ar duce la  apariția iernii nucleare.

Temperaturile vor scădea drastic, iar precipitațiile vor fi reduse cu aproximativ 30% în urma conflictului. Impactul ar fi uriaș asupra vegetației. Astfel, iarna nucleară ar împiedica plantelor să crească, ceea ce ar duce la epuizarea rapidă a stocurilor de hrană pentru populația planetei.

De asemenea, cercetătorii spun că un război nuclear ar cauza focuri masive în păduri, care ar putea dura săptămâni întregi, iar fumul produs ar bloca lumina Soarelui, situație care nu ar reveni la normal decât într-un interval extrem de lung, de 10 ani.

Şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill,   a avertizat că sfârşitul lumii este tot mai aproape şi că păşim într-o perioadă critică a dezvoltării civilizaţiei umane.

Toate aceste lucruri au devenit vizibile cu ochiul liber… Trebuie să fii orb pentru a nu vedea apropierea momentelor oribile ale istoriei, despre care vorbeşte în Apocalipsă apostolul şi evanghelistul Ioan Teologul“, a spus în predica sa Patriarhul după oficierea Liturghiei în catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova.   

El a adăugat că, potrivit învăţăturii creştine, apropierea şi îndepărtarea sfârşitului lumii depinde de oameni.

Şeful Bisericii Ortodoxe Ruse a îndemnat pe fiecare, îndeosebi persoanele publice să conştientizeze responsabilitatea în faţa Rusiei şi întregului neam omenesc şi să pună capăt „alunecării în bezna sfârşitului istoriei“.  

„Astăzi păcatul nu este pur şi simplu unul evident, chiar dacă în decursul întregii istorii oamenii au încercat să-şi ascundă păcatul personal şi interpersonal.

Astăzi păcatul se prezintă drept cel mai atrăgător mijloc — prin cinematografie, teatru şi alte manifestări artistice.  

Şi arta, care are menirea de a cultiva personalitatea umană, să o îmbogăţească, să o ridice spre cer, devine o greutate care nu permite omenirii să se ridice.

Nu am în vedere toată arta, ci acea care în ultimii ani îşi manifestă drepturi deosebite de a transmite poporului ispite şi păcate, să ducă în eroare oamenii“, a menţionat patriarhul Kirill.

  „Astăzi nu este momentul să clătinăm barca patimilor omeneşti, pentru că şi aşa există prea multe influenţe negative asupra oamenilor care le distrug viaţa spiritual“, a subliniat patriarhul rus, reluat de adev.ro/pbds72.

 

 

 

01/10/2019 Posted by | analize | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Dieter Zetsche, şeful Daimler AG, corporaţia care deţine marca Mercedes-Benz, prezice viitorul lumii

 

Dieter-Zetsche.jpeg

 

Dieter Zetsche, director general al Daimler AG, unul din­tre cei mai mari con­structori auto din lu­me, cu afaceri anuale de aproape 130 de mi­liar­de de euro, corporaţia care deţine marca Mercedes-Benz,  şi-a exprimat previziunile sale într-un blitz interviu pe reţeaua de socializare LinkedIn, în care a oferit o serie de informaţii şi previziuni extrem de interesante, în ce priveşte viitorul acestei lumi.

Poate cea mai surprinzatoare declaratie a sefului Daimler este aceea prin care afirma ca industria auto va incepe sa falimenteze treptat în numai cativa ani. Mai exact, acesta vorbeşte despre anul de graţie 2020, an după care nimeni nu va mai avea nevoie să aibă maşina lui personala!

Iată  prezicerile făcute de Dieter Zetsche. Urmează să vedem dacă vor deveni realitate:

  • Software-ul (sisteme şi limbaje de programare) va distruge industria tradiţională în 5-10 ani;

  • Deşi Uber e un soft, acum e cea mai mare companie de taxi din lume. La fel, Airbnb e cea mai mare companie hotelieră deşi nu deţine nicio proprietate;

 

uber.jpg

 

FOTO: ztb.kz

 

  • Despre inteligenţa artificială: anul acesta, un calculator a bătut la jocul „Go” (un joc de masă inventat în China antică) cel mai bun jucător din lume. Era de aşteptat să se întâmple, dar abia peste vreo 10 ani;

  • În SUA, avocaţii tineri nu mai au job-uri. Soft-urile, precum IBM Watson, îţi dau sfaturi legale în câteva secunde, cu o acurateţe de 90%, versus 70% cât îţi dau oamenii;

  • Dacă planifici sau studiezi deja Dreptul la universitate, opreşte-te! În viitorul care bate la uşă vor fi cu 90% mai puţini avocaţi sau specialişti în drept;

  • Acelaşi software IBM Watson reuşeşte în prezent să pună diagnosticul de cancer cu o precizie de patru ori mai mare decât oamenii, iar Facebook are un soft de recunoaştere facială mai bun decât avem noi, nativ. Până în 2030, calculatoarele vor fi superioare oamenilor;

 

watson.jpg

 

(Photo by Carolyn Cole/Los Angeles Times via Getty Images)

 

  • Automobilele autonome: Primele astfel de maşini, care vor fi capabile să se deplaseze fără intervenţia şoferului, vor apărea din 2018. Din 2020 industria constructoare de maşini se va schimba şi va începe să falimenteze treptat. Nu vei mai avea nevoie de o maşină personală. Tu şi copiii tăi vor putea chema o maşină printr-o aplicaţie mobilă. Maşina va fi fără şofer, tu vei plăti doar şi ea te va duce la destinaţie. În concluzie: nimeni nu va mai avea maşini-proprietate, însă toţi vom avea acces la ele;

  • Lucrul menţionat anterior va transforma oraşele, pentru că parcările vor constitui doar 5% din suprafaţa acestora. 90-95% din „fostele” terenuri de parcare vor deveni parcuri de joacă;

  • Potrivit statisticilor, anual îşi pierd viaţa 1.2 milioane de oameni în accidente rutiere, câte un om la 100.000 de kilometri. Maşinile autonome vor salva anual vieţile a un milion de oameni, iar rata mortalităţii va fi de un om la 10 milioane de kilometri;

 

driverless.jpg

 

FOTO: sub5zero.com

 

  • Companiile producătoare de maşini tradiţionale din prezent, o mare parte din ele, practic vor înceta să mai existe. Altele, precum Tesla, Google şi Apple vor revoluţiona industria auto, construind nişte calculatoare inteligente pe roţi;

  • În prezent ştiu o mulţime de ingineri de la Volkswagen şi Audi care sunt îngroziţi de Tesla şi de posibilităţile pe care le are;

  • Odată cu apariţia automobilelor autonome asigurările auto vor deveni iniţial de 100 de ori mai ieftine, iar ulterior această afacere va dispărea complet, asta pentru că va exista comunicare între maşini, fapt care va duce la prevenirea accidentelor rutiere;

tesla-model-s-alpha-black.jpg

 

FOTO: bgr.com

 

  • Vor dispărea şi agenţiile imobiliare. Nimeni nu îşi va mai cumpăra o locuinţă pentru că toţi vor locui în spaţii închiriate, şi asta pentru că se va putea munci în timpul călătoriilor şi astfel oamenii vor căuta mereu un loc mult mai frumos;

  • Oraşele vor fi silenţioase pentru că vor fi maşini electrice. Respectiv vor fi mai curate şi va fi mai uşor de locuit în ele. Energia electrică se va ieftini considerabil din cauză că nu va exista un acces limitat la energia solară. Fiecare o va putea produce individual (prin achiziționarea unor panouri solare, de exemplu);

  • Împreună cu energia electrică se va ieftini şi apa. Desalinizarea ei are nevoie în prezent de 2 kWh şi costă 0.25 cenţi pe metru cub (medie preţ global);

Shanghai-solar-panels.jpg

FOTO: amazonaws.com

 

  • Tricorder X va fi anuţat şi lansat anul acesta, un mecanism digital similar atât prin denumire, cât şi prin funcţionalitate unuia din filmele Star Trek. El va analiza prin smartphone retina, o mostră de sânge şi respiraţia. Astfel se vor face analizele, mult mai ieftin, mai rapid şi cu o precizie maximă. Respectiv, în câţiva ani va dispărea o parte însemnată a sistemului medical (recoltare şi interpretare analize);

  • Imprimantele 3D vor revoluţiona lumea: Peste 10 ani fiecare îşi va putea permite una, cea mai ieftină şi calitativă costând 400 de dolari. Acestea vor lucra şi de 100 de ori mai rapid. Imaginaţi-vă că la sfârşitul acestui an apar telefoane cu funcţie de scanare 3D. Astfel, vă veţi putea scana picioarele şi respectiv vă veţi putea scoate la imprimantă încălţămintea dorită. În prezent în China există deja suprafeţe imobiliare imprimate 3D, iar unele companii produc cu imprimanta 3D piese pentru avioane. Până în 2027, 10% din tot ce se va produce va fi imprimat 3D;

winterfell.gif

  • Dacă aveţi în prezent idei de business, nu le începeţi, dacă nu funcţionează în acord şi relaţie cu smartphone-ul. De asemenea, ideile de afaceri care au avut succes în secolul XX, nu îl vor mai avea în secolul XXI;

  • 70-80% din job-urile actuale vor dispărea în următorii 20 de ani. Vor apărea altele noi, dar nu se cunoaşte dacă vor fi suficiente;

  • Vom avea în viitor fermieri-roboţi la 100 de dolari bucata. Vor munci în locul nostru, iar acest lucru va revoluţiona agricultura mai ales în ţările din lumea a 3-a (gen cele din Africa);

  • Aeroponica, cultivarea plantelor fără sol şi practic „în aer”, se va dezvolta foarte mult. De asemenea, pe piaţă vor fi aduse produse alternative care vor conţine mai multe proteine decât carnea obişnuită, cei drept, făcute din insecte;

AgriRobots-PROMO.jpg

 

A Bosch employee controls a deep field robot called „BoniRob” at a field in Renningen near Stuttgart, Germany July 29, 2016. REUTERS/Michaela Rehle – RTSL1NO

 

  • Până în 2020 vor exista aplicaţii care vor detecta dacă minţim sau vrem să înşelăm pe cineva. Doar imaginaţi-vă cum va afecta asta campaniile electorale de exemplu;

bitcoin.gif

FOTO: psm7.com

  • Moneda electronică, bictoin-ul, ar putea deveni monedă internaţională!

  • Până în 2036 ar trebui să trăim în medie 100 de ani. Din prezent, în fiecare an, durata medie de viaţă creşte cu 3 luni;

  • În 2020, 70% din oameni vor avea câte smartphone, respectiv acces la educaţie de calitate. În Africa şi în Asia se vând deja telefoane cu 10 dolari bucata. În viitor toţi copii din lume vor avea acces la învăţământ superior şi practic gratuit.

Sursa: http://autoblog.md/seful-daimler-ag-prezice-viitorul-lumii-particular-din-2020-va-incepe-falimentul-industriei-auto/

01/10/2019 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 1 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 1 octombrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

1777: S-a încheiat a doua și ultima domnie a lui Grigore al III-lea în Țara Moldovei.

Grigore al III-lea Ghica, sau Grigore al III-lea Alexandru Ghica, a fost domn  al Moldovei de două ori: 18 martie 1764 – 23 ianuarie 1767[2] și septembrie 1774 – 1 octombrie 1777. A domnit  și in Muntenia din  17 octombrie 1768pana la data de  5 noiembrie 1769.

Imagini pentru grigore ghica al III photos

Era fiul lui Alexandru Matei Ghica, care a avut  funcția de mare dragoman (traducător), si a fost decapitat de Poartă și nepot de frate al lui Grigore Ghica al II-lea. A fost educat la Pera, în casa baronului H. Penkler, trimisul Vienei la Poartă.

În august 1758 este numit mare dragoman al Porţii, funcţie pe care o va deţine pînă în martie 1764, cînd este numit domn al Moldovei.

Pe plan intern Grigore al III-lea Ghica s-a arătat a fi administrator competent, a moderat fiscalitatea, a luat măsuri pentru a curma abuzurile dregătorilor domneşti.

În legătură cu aceasta cronicarul menţiona:

“…Mult se silia cu dreptatea ţării. Dajdiile cum le-a găsit de la alţi domni nu le-a mai adaos, ce încă le-a şi mai uşurat. Prea bine se îndreptase ţeara, de ştia fieşcare darea lui pe an”.

În 1764 a înfiinţat o manufactură de postav la Chipereşti, cu meşteri aduşi din Polonia şi Germania. A întreprins lucrări edilitare la Iaşi, unde a ridicat case impozante lîngă Mitropolie, a alimentat oraşul cu apă şi a construit mai multe cişmele.

La data de 1 ianuarie 1766, printr-un aşezămînt, a stabilit la 12 numărul zilelor de clacă.

  A sprijinit învăţămîntul, înfiinţînd trei şcoli în care se studia greaca veche, greaca modernă şi limba moldovenească.

Prin măsurile luate, a reușit să aducă țara la o relativă bunăstare.

Pe plan extern a promovat o politică prorusă, susţinînd în secret ofensiva Rusiei împotriva Turciei. Adversar al politicii Imperiului Habsburgic, a refuzat cererile curţii vieneze de a-i înapoia pe refugiaţii ardeleni din Moldova.

Înlocuit cu Grigore Callimachi în 1767, câștigă tronul Țării Românești, de unde, cu ocazia ocupării Principatelor de către ruși,  se lasă luat prizonier și dus în Rusia. Acolo a fost primit cu onoruri de Ecaterina II.este  luat prizonier și dus în Rusia. Tronul Moldovei îl recâștigă după Tratatul de la Kuciuk-Kainargi în 1774.

In 1775 Austria obține Bucovina de la Imperiul Otoman, cu toate că domnitorul a protestat vehement, fapt pentru care austriecii au cerut turcilor să-l înlăture.

Capugi-başa (agentul executor) Kara Hissarli Ahmed Bey a fost trimis la Iaşi cu porunca de a-i comunica mazilirea şi de a-l duce viu sau mort la Istanbul.

Soarta domnului era pecetluită şi el a fost executat de trimişii sultanului în noaptea de 1 spre octombrie 1777 în casele “Beilicului” (han pentru străini) din Iaşi. Capul său a fost dus la Istanbul, iar corpul i-a fost înmormîntat la mănăstirea Sf. Spiridon din Iaşi.

În literatură este întâlnit ca personaj principal al primei piese de teatru scrise în limba română: „Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragice expressa”.

1813: Fosta moscheie din Chilia este transformată în biserică cu hramul Acoperămîntul Maicii Domnului. Biserica este sfinţită şi redată sfintei slujbe.

Trebuie menţionat faptul că localitatea Chilia a aparţinut succesiv în decursul istoriei: Munteniei, Moldovei şi apoi Porţii Otomane, cand a devenit  raia turcească.

În urma războiului ruso-turc 1806-1812 acest teritoriu intră în componenţa Imperiului Rus sub denumirea de Basarabia.

 

1843: Apare periodicul „Învăţătorul satului” (pană la 19 decembrie 1852), editat cu caractere chirilice  de Petrache Poenaru si pentru scurt timp, de Nicolae Balcescu. Între 1848 şi 1849 a apărut sub numele de „Foaia satului”.

1847: S-a născut la Ilişeşti, în actualul judeţ Suceava, profesorul, preotul, folcloristul şi etnograful român Simion Florea Marian, membru titular al Academiei Române („Sărbătorile la români”); (d.11/24 aprilie 1907).

A fost de asemenea  membru în Societatea geografică română și Societatea istorică română din București, în Comisia centrală pentru conservarea monumentelor istorice din Viena, membru de onoare al mai multor societăți culturale (Societatea Academică Literară „România Jună” din Viena, Junimea și Dacia din Cernăuți etc.)

Simion Florea Marian este considerat unul din cei mai de seamă folcloriști și etnografi români, lăsând urmașilor o operă încă neegalată în literatura noastră de specialitate. Pe lângă culegeri de folclor din toate ținuturile locuite de români, a scris monografii despre sărbători, datini românești, ornitologie, cromatică etc.

Prin opera lui a pus bazele cercetării științifice a folclorului și a stimulat culegerea amplă a creațiilor populare de către alți cercetători.

1850: Instituirea teritoriului vamal unic al Imperiului Habsburgic, prin care sunt desființate barierele vamale interne, fapt care va deschide largi posibilități pătrunderii capitalului austriac în Transilvania.

1855: A apărut, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu,  publicaţia „Steaua Dunării”, jurnal politic, literar şi comercial (în original Steoa Dunărei)

 

 

 

Imagini pentru „Steaua Dunării”, jurnal politic,photos

A fost principalul organ de presa unionist în jurul căruia s-au grupat cei mai activi partizani ai Unirii Principatelor Române. A apărut la Iaşi între octombrie 1855 – septembrie 1856, după care a fost închis din cauza suspendării legii presei.

Din cauza unui articol „mai dubios” despre religie,  cenzura l-a suprimat pentru prima dată în luna mai.

Publicarea sa este reluată în străinătate între decembrie 1856 şi mai 1858, apărând în limba franceză, la Bruxelles, sub numele „L’Étoile du Danube”.

Reapare la Iaşi din noiembrie 1858 până în noiembrie 1860. De la 2 ianuarie 1859 fuzionează cu Zimbrul şi Vulturul şi apare sub titlul Steoa Dunărei. Zimbrulu şi Vulturulu. Redactorii ambelor ziare au publicat atunci un program politic unionist explicit.

Scris cu alfabetul tranziţional, era un „jurnal politic, literar şi comercial” care apărea de trei ori pe săptămână şi milita puternic pentru Unirea Principatelor, pentru autonomia lor şi pentru reforme democratice. În literatură, promova ideile preluate de la Dacia literară, axată pe o literatura naţională, inspirată din tradiţiile poporului.

Printre cei care au participat la redactarea ziarului au mai fost şi Vasile Alexandrescu-Urechea, Vasile Mălinescu şi Iancu M. Codrescu. Au colaborat redactori precum Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Alecu Donici, Grigore Alexandrescu, Alecu Russo, Dimitrie Bolintineanu, C.A. Rosetti, Gheorghe Sion, etc.

În 1897 se reia publicarea ziarului cu acelaşi nume (cu subtitlul: „ziar fondat în anul 1855 de Mihail Kogălniceanu”), care apare până în 1899 şi mai apoi în 1907.

 

 

1856: S-a născut Ion Bianu, filolog român, fondatorul Bibliotecii Academiei (d.13 februarie 1935).

 

1858 (1/13 octombrie): S-a înfiinţat, la Bucureşti, “Casa de Ajutorare şi Prevedere a Lucrătorilor Tipografi”, organizaţie de ajutor reciproc, constituită din muncitori şi patroni, primul preşedinte al ei fiind C. A. Rosetti.

1860: A fost înfiinţat la Iaşi (în urma unui decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza),  „Conservatorul de muzică şi declamaţiune”,  al cărui prim director  a fost muzicianul Francisc Serafim Caudella.

 

1864: A fost înfiinţat in temeiul decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu denumirea de “Şcoală de Ponţi şi Şosele, de Mine şi Arhitectură”,  Învăţământul de Arhitectură.

In aprilie 1891, Comitetul de Conducere al Societăţii Arhitecţilor Români, a luat hotărârea să constituie, sub auspiciile sale, o şcoală particulară de arhitectură.

Aprobată în august 1892 şi condusă de Ion Socolescu, Şcoala de Arhitectură a Societăţii Arhitecţilor Români a funcţionat cu regularitate timp de 5 ani; această şcoală particulară a fost oficializată ca învăţământ de stat, sub denumirea de Şcoala Naţională de Arhitectură, secţie a Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, prin reforma învăţământului iniţiată de ministrul Spiru Haret, în decembrie 1897.

Prin Hotărârea CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri al RPR cu privire la construcţia şi reconstrucţia oraşelor şi organizarea activităţii din domeniul arhitecturii din 14 noiembrie 1952, Facultatea a devenit cunoscută sub denumirea de Institutul de Arhitectură.

Prin Decretul nr. 147/1953 Institutului i s-a conferit numele lui Ion Mincu. Sub această titulatură instituţia a funcţionat până în anul 2000 când, în urma hotărârii Senatului universitar, denumirea a fost modificată în Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, care este şi în prezent titulatura oficială.

 

1864: S-a născut Gheorghe Ghibănescu, istoric, genealogist şi filolog; paleograf şi slavist, unul dintre editorii asidui de documente medievale; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1936).

 

1872: S-a creat, la Bucureşti, la o adunare convocată ad-hoc la Ateneu, „Asociaţia generală a lucrătorilor din România”, prima organizaţie profesională care cuprindea muncitori din toate ramurile de producţie.

Aceasta a editat (începând din 5/17 noiembrie 1872 până în 1873) gazeta săptămânală „Lucrătorul român”.

 

1875 (1/13): Scriitorul român moldovean  Ion Creangă (n. 1 martie 1837 – d. 31 decembrie 1889), a debutat în revista “Convorbiri literare” cu basmul “Soacra cu trei nurori”.

Foto: Ion Creangă

 

Este considerat  unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice “Amintiri din copilărie”.  

1875: Încep lucrările de construire în Bucureşti a Catedralei romano-catolice, cu hramul Sf.Iosif (terminată în 1883).

Sfîntul Iosif” este catedrală metropolitană și arhiepiscopală. Ctitorul ei este Episcopul Ignatius Paoli, din Congregația Călugărilor Pasioniști, primul Arhiepiscop al Arhidiecezei de București.

Banii pentru construirea Catedralei au provenit de la credincioșii din București, de la diverse personalități înstărite, dar și de la binefăcători din străinătate, cunoscuți sau prieteni ai Episcopului Paoli.

Imagini pentru Bucureşti a Catedralei romano-catolice, cu hramul Sf.Iosif photos

 

Piatra folosită la construcție a fost adusă din carierele de la Rusciuc (Bulgaria), iar cărămizile au fost achiziționate din București și localitățile învecinate.

Lucrările de construcție au început în zona absidei altarului, cu ample amenajări pentru consolidarea terenului și ridicarea nivelului acestuia.

Banii pentru construirea Catedralei au provenit de la credincioșii din București, de la diverse personalități înstărite, dar și de la binefăcători din străinătate, cunoscuți sau prieteni ai Episcopului Paoli.

Fondurile insuficiente și izbucnirea Războiului de Independență din 1877 au făcut ca lucrările să înainteze foarte greu, în etape, până în anul 1883. În toamna târzie a acestui an construcția a fost încheiată.

Lucrările au fost conduse de către călugărul pasionist olandez Alfons Zegers, arhitect prin formație. El fusese chemat la București de la mănăstirea pasioniștilor din Dublin (Irlanda), de către Episcopul Paoli. Începând cu anul 1880, lucrările în regie proprie au fost conduse de priceputul arhitect Carol Berisch.

 

1878: S-a născut Vasile Demetrius (pseudonimul lui Vasile Dumitrescu), poet, prozator şi traducător român (d.15.02.1942).

Este autorul a numeroase traduceri din Maupassant, Balzac, Merejkovski, Blasco Ibáñez, Stendhal etc. si  tatăl scriitoarei Lucia Demetrius

 

 

1882: Inginerul H. Ilade a inaugurat în Bucureşti prima „fabrică de curenţi electrici” din România, instalată pe Calea Victoriei.

O lună mai târziu, funcţiona şi cea de-a doua uzină, la Gara de Nord.

Uzina din centru deservea Palatul Regal şi Teatrul Naţional.

Sistemul introdus de Ilade – utilizarea lămpilor cu arc, la tensiuni ridicate – nu a dat rezultate mulţumitoare.

În 1885, inginerul american de origine română Francisc Jelle, asistentul lui Thomas Edison, a venit în ţara noastră, unde a construit o uzină mai performantă.

1890: S-a născut Constantin C. Nottara, compozitor, violonist şi critic muzical român,  fiul actorului Constantin I. Nottara;  (d.19 ianuarie 1951).

1892: A murit George Sion poet, memorialist şi traducător român; (n. (n. 1822, la Mamorniţa, azi în Ucraina) .

 

 

1899: A murit Anton Bacalbaşa, ziarist, prozator şi traducător român, creatorul personajului literar Moş Teacă ; (n.21.02.1865).

 

 

 

 

 

A întemeiat  împreună cu Ion Luca Caragiale, revista  „Adevărul literar”.

A editat prima serie/1893 a revistei umoristice „Moftul român”). NOTĂ: Dicţionarul cronologic-Literatura română dă moarteasa  la data de 2 octombrie 1899.

1905 : S-a născut compozitorul  român  Gheorghe Danga; (d. 5.09.1959).

A dirijat mari ansambluri corale (1800 persoane, 1948) din Capitală şi din alte centre din ţară. A colaborat în concerte vocal-simfonice cu coral Radio alături de dirijorii George Georgescu, Alfred Alessandrescu, Constantin Silvestri, Theodor Rogalski etc. (Simfonia IX-a de Beethoven, Marea Missă în do minor de W.A. Mozart, Simfonia psalmilor de I. Stravinski, Balada de Mihail Jora, etc.).

De asemenea a aranjat, prelucrat şi orchestrat o serie de cântece de masă de compozitori români şi străini pentru formaţiile Radiodifuziunii Române.

A cules şi a prelucrat folclor românesc, albanez, tătăresc, macedonean etc.  A fost distins cu Ordinul Muncii, clasa III-a (1954) şi cu titlul de Altist Emerit (1957)

 

1917: La Chişinău apărea „Ardealul (Transilvania)„, „gazetă săptămînală pentru românii transilvăneni aflaţi în Rusia„.

La început s-a tipărit săptămânal (1 octombrie 1917 – 21 ianuarie 1918) apoi zilnic (24 ianuarie – 20 noiembrie 1918).

În perioada 24 ianuarie – 20 noiembrie 1918 se editează cu titlul „România nouă” avînd ca redactor şi director pe Onisifor Ghibu şi prim-redactor pe Ion Matei.

1918: Are loc  cel de-Al Doilea Congres al Medicilor Veterinari din Basarabia.

 

 

1919: S-a născut dr.Nicolae Cajal, medic, membru al Academiei Române, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române şi preşedinte al Fundaţiei „M.H. Elias”.

A fost fiul profesorului dr. Marcu Cajal, unul din primii specialiști în pediatrie din România.

S-a format ca specialist microbiolog și virusolog sub conducerea savantului Ștefan S. Nicolau, întemeietorul școlii românești de virusologie, lucrând, din 1944, în cadrul laboratoarelor Catedrei de Bacteriologie, iar din 1945, şi în laboratoarele Catedrei de Inframicrobiologie (Virusologie) ale Facultății de Medicină București.

În anul 1946, a devenit doctor în medicină și farmacie, începând din acel an lucrând la Universitatea de Medicină și Farmacie din București, mai întâi ca preparator, apoi asistent, șef de lucrări, conferențiar și profesor.

 

 

 

 

 

Imagini pentru dr.Nicolae Cajal, medic,photos

Începând cu anul 1949, încă de la înfiinţare, lucrează la Institutului de Virusologie al Academiei Române.

În anul 1959, a devenit doctor în științe medicale iar la 21 martie 1963, a devenit Membru corespondent al Academiei Române.

În anul 1966, a devenit șeful catedrei de Virusologie a Universității de Medicină și Farmacie din București şi, din acelaşi an, a fost expert al Organizației Mondiale a Sănătății.

Ca cercetător în domeniul virusologiei, a argumentat și a dezvoltat concepția pluralității virusului hepatic, demonstrând existența mai multor tipuri de virusuri decât A și D, a studiat nivelul imunizării după vaccinul Sabin prin dozarea de anticorpi, a inițiat și perfecționat vaccinul antigripal și antirujeolos, studiind efectul acestora în cazul administrării pe cale nazală sau conjunctivală.

În perioada 1967 — 1994, a fost director al Institutului de Virusologie al Academiei Române, între anii 1971-1990 a fost secretar al Biroului Secţiei de ştiinţe medicale a Academiei Române, iar din anul 1977, a deținut funcția de director al Serviciilor medicale din Federația Comunităților Evreiești din România.

În perioada 1986-1994, a fost membru al prezidiului Federației Comunităților Evreiești din România, iar din anul 1987, a fost redactor responsabil la ”Revue Roumaine de Virusologie”.

La 22 ianuarie 1990 a fost ales membru titular al Academiei Române, iar în perioada 2 februarie 1990 — 1 februarie 1994 a fost vicepreședinte al Academiei Române.

În plan politic, în perioada 9 februarie – 11 mai 1990, a reprezentat Federaţia Comunităţilor Evreieşti în Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională. În perioada 9 iunie 1990 – 14 octombrie 1992, a fost senator independent de București, pe listele FSN.

Începând cu anul 1991, a fost membru în Biroul Executiv al Comisiei Naționale UNESCO pentru România și președintele subsecției de Științe, iar în 1992, a fost ales președinte al Fundației ”ELIAS” a Academiei Române.

Doi ani mai târziu devine președintele Secției de științe medicale a Academiei Române și, în același an, director onorific al Centrului European pentru comunicare socială și relații interetnice din Academie.

La 13 iunie 1994, a fost ales președintele Federației Comunităților Evreiești din România, funcție pe care avea să o deţină până la finalul vieţii.

Începând cu anul 1995, a fost președinte al Forumului „B’NAI B’RITH Dr. Moses Rosen” – România, iar din anul 1998, a fost președintele Academiei de Medicină.

A publicat peste 400 de lucrări și studii în domeniul virusologiei, apărute în țară și străinătate.

A fost membru al Societății Regale de Medicină din Londra, al Societății Internaționale de Patologie Comparată, al Societății Franceze de Microbiologie şi al Academiei de Științe din New York, a fost vicepreşedinte şi apoi preşedinte al Asociaţiei Europene pentru studiul poliomelitei, preşedinte al Societăţii Europene pentru studiul şi combaterea virozelor şi vicepreşedinte al Societăţii de Patologie infectioasă.

A fost membru în colegiul de redacţie a numeroase reviste de specialitate – „Acta Virologica”, „Voprosi virusologhii”, a fost autor şi coautor a 14 monografii, manuale şi tratate de specialitate, unele din ele cu premii academice, a fost autor a numeroase cărţi şi filme de popularizare a ştiinţei.

A participat cu lucrări originale la numeroase congrese şi misiuni ştiinţifice de specialitate în ţări din Europa, Africa, America, Asia, ca reprezentant al Academiei Române, Ministerului Sănătăţii, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, etc.

A fost distins cu numeroase premii, titluri şi distincţii, câteva dintre acestea fiind titlul de Doctor Honoris Causa al Universităților din Oradea (1994), Timișoara (1995), Cluj (1995), Iași (1996) şi diploma ”Meritul Cultural” oferită de Academia Română, în anul 2003.

Academicianul Nicolae Cajal a decedat la 7 martie 2004, în urma unei afecțiuni digestive mai vechi, la Spitalul Elias din București. A fost înmormântat la Cimitirul Evreiesc Filantropia din Bucureşti.

La 30 octombrie 2015, un monument dedicat academicianului, profesorului și doctorului Nicolae Cajal, realizat de sculptorul Dragoș Cătălin Munteanu, a fost dezvelit în fața Institutului de Virusologie.

 

 

 

 

1920: A fost înfiinţată Legaţia română din Budapesta, Ungaria, unde a fost numit consul, Traian Stârcea.

1920: A fost înfiinţată Legaţia României la Viena. Consul a fost numit Nicolae B. Cantacuzino.

1921: S-a născut Angelo Niculescu, fotbalist şi antrenor român.

1924:  Biserica Ortodoxă Română a adoptat Calendarul Gregorian.

Calendarul gregorian a fost introdus în uzul BOR de primatul ei, Mitropolitul Miron Cristea, fiind primit de aproape întreaga comunitate ortodoxă

Astfel, în Vechiul Regat data de 1 aprilie 1919 a devenit data de 14 aprilie 1919. În Transilvania calendarul gregorian fusese introdus în anul 1590, iar în Bucovina în anul 1773.

În Grecia acest calendar a fost adoptat în 1924.

Această măsură nu a fost adoptată de toate  bisericile ortodoxe răsăritene. În loc de aceasta, în mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit care tăia 13 zile ale acelui an și adopta o nouă regulă pentru anii bisecți care făcea ca să nu fie nici o diferență între cele două calendare până în anul 2800.

Bisericile ortodoxe din Grecia, Bulgaria, România, Polonia și altele din zona est-mediteraniană (Constantinopol, Alexandria, Antiohia și Cipru) au adoptat calendarul iulian revizuit.

Aceste biserici, care folosesc noul calendar, vor sărbători Crăciunul împreună cu bisericile occidentale pe data de 25 decembrie a calendarului gregorian până în anul 2800.

Bisericile ortodoxe din Rusia, Serbia, Ierusalim și câțiva episcopi din Grecia nu au acceptat c,alendarul iulian revizuit și vor continua să sărbătorească Nașterea lui Cristos pe data de 25 decembrie a calendarului iulian – 7 ianuarie în calendarul gregorian, până în anul 2100.

Toate celelalte biserici răsăritene, care nu sunt ortodoxe, (bisericile coptă, etiopiană, nestoriană, siriacă și armenească), vor continua să folosescă propriile lor calendare.

Toate bisericile răsăritene continuă să sărbătorească Paștele iulian, cu excepția Bisericii Ortodoxe Finlandeze, care a adoptat paștele gregorian.

 

 

1929: S-a născut la Mangalia, Gheorghe Vitanidis, regizor român (d. 25.11.1994).

 


 

In 1953 a absolvit Institutul National de Arta Teatrala si Cinematografica si a debutat in 1958, ca asistent de regie al lui Louis Daquin, cu filmul ,,Ciulinii Baraganului”.

Pana in 1987 a regizat 19 filme. A fost profesor la IATC intre 1961-1989.

De etnie greaca, Vitanidis a fondat in 1990 Uniunea Elena din Romania.

 

 

 1932: A  fost transmisă pentru prima oară emisiunea radiofonică de umor ”Ora Veselă”; într-o duminică, la ora 14:00, s-a auzit „mica jucărie muzicală”:

„Alo, alo, aici e Radio/ Stroe şi Vasilache/ Lache, lache, lache!…”; mai apoi semnalul permanent a fost binecunoscutul: „Ora veselă, doamnelor,/ Ora veselă, domnilor,/ Ore vesele pleacă-n zbor/Către inimile tuturor!”

Emisiunea a purtat şi alte nume de-a lungul timpului: „Radio-Magazin”, „Satiră şi umor”, „Comici vestiţi la microfon”, „Unda veselă”…;

Maestrul Ion Vova (1917-2011) a fost animatorul emisiunii vreme de 55 de ani.

1935: A decedat generalul român Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de independenţă (1877) şi al celui de reîntregire naţională (1916-1918).

 

Foto: Grigore Crăiniceanu (n. 19 iulie 1852, Bucureşti – d. 1 octombrie 1935, Bucureşti).

A fost membru corespondent şi membru titular al Academiei Române. 

Între 1 noiembrie 1909 şi 28 decembrie 1910, generalul Grigore Crăiniceanu a fost Ministru de Război în guvernul Ion I. C. Brătianu, succedându-i ministrului interimar de război, Toma Stelian.

De numele său se leagă editarea “Revistei armatei” (1883) şi a “Cercului publicaţiunilor militare” (1889).

1946: S-a născut la Piatra Neamţ, actriţa română Coca Bloos.

 

 

Imagini pentru Coca Bloos, actriţă

 

A trecut pe la Facultatea de Filosofie din Cluj (1969) şi apoi a făcut jurnalism până să devină angajata unui teatru. 

Se afirmă pe scena Teatrului din Piatra Neamţ, cu primul mare succes: „Danaidele”  în regia lui Silviu Purcărete a cărui actriţă fetiş rămâne pentru o vreme. Din 1987 joacă la Teatrul Mic din Bucureşti.

1948: A avut loc, la Cluj, în prezenţa a 36 de preoţi uniţi (iniţial fuseseră programaţi 38 – replică în timp la numărul celor 38 de protopopi care au participat la Sinodul uniat din 7 octombrie 1698, în frunte cu episcopul Atanasie Anghel), o adunare care a adoptat, în numele celor 430 de preoţi uniţi „favorabili” trecerii la ortodoxie, o „Proclamaţie de revenire” a Bisericii Române Unite în sânul Bisericii Ortodoxe Române.

La data de 7 octombrie Episcopatul Bisericii Române Unite adresează o scrisoare-protest şi un memoriu autorităţilor comuniste.

În data de 21 octombrie, la Alba-Iulia, delegaţiile din toate parohiile uniaţilor fac act de supunere faţă de Patriarhia Ortodoxa.

De fapt, Biserica Unită (greco-catolică) a fost desfiinţată din ordinul autorităţilor comuniste, numeroşi preoţi şi înalţi ierarhi greco-catolici (episcopii Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Ioan Bălan şi Vasile Aftenie) au fost arestaţi, în perioada 27-29 octombrie, mulţi dintre ei murind în temniţele comuniste.

NOTĂ: La 1 decembrie 1948  Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis Decretul 358/1948, prin care se stabilea încetarea practicării cultului greco-catolic şi exproprierea bunurilor acestuia. Dupa caderea regimului comunist, prin Decretul-lege din 31.XII.1989, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a abrogat Decretul 358/1948, situaţia juridică a lăcaşelor de cult greco-catolice urmând a fi reglementată ulterior.

1953: S-a născut la Bucureşti, avocatul şi omul politic român,fost ministru, Valeriu Stoica.

1956: S-a născut la Bucureşti, scriitorul şi jurnalistul Cristian Tudor Popescu.

Inainte de a fi devenit un ziarist recunoscut,  a fost apreciat ca  autor de proză stiintifico- fantastica.

S-a facut remarcat dupa 1989 ca jurnalist la ziarul Adevărul siprin dese apariţii in emisiuni televizate.

În 2005 a plecat de la Adevărul, impreună cu o parte dinredactiefondand ziarul  Gândul, al carui director a devenit.

 

În martie 2003, după decesul ziaristului Dumitru Tinu, este ales   preşedinte al Clubului Român de Presă, demisionând din această funcţie în noiembrie 2006, pe motiv că „ziariştii au devenit, în prea mare măsură, nişte mercenari”.

În februarie 2007, Cristian Tudor Popescu a candidat la aceeaşi funcţie pentru încă un an şi a fost votat cu 113 voturi pentru, 16 împotrivă şi 8 abţineri.

1966: Consiliul de Stat al RSR, a emis Decretul 770 (completat prin Legea 6/1973), iniţiat de Nicolae Ceauşescu, prin care se interzicea întreruperea cursului sarcinii (avortul).

 

 

A fost o măsură abuzivă care a determinat numeroase decese şi înrăutăţirea sănătăţii multor femei, ca urmare a unor intervenţii avortive în condiţii de clandestinitate.

1968: S-a născut în Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud, maratonista română Anuţa Cătuna.

 

Imagini pentru Anuţa Cătuna,

 Este o fostă  alergătoare de cursă lungă  care a reprezentat  România  la Jocurile Olimpice de vară la două ediţiiconsecutive, începând cu anul 1996.

A câștigat ediția 1996 a New York Marathon City.

 

 

 

   1968: A decedat actorul de teatru și film Gheorghe Storin, pe numele său real, Gheorghe Hagi Stoica.

 

Gheorghe Storin

Profesor de artă dramatică (1947 – 1952) la Institutul de artă teatrală și cinematografică „I.L. Caragiale”.

Născut în 1883, a studiat arta dramatică la Conservatorul din București cu C.I. Nottara. A jucat la  Teatrul național din București, încă din 1902, precum și în „Compania Alexandru Davila”, în Compania Bulandra-Storin-Manolescu-Maximilian, şi la Teatrul Bulandra, pe scena Teatrului Maria Filotti, la Teatrul Nostru (condus de Dina Cocea) sau la Teatrul Savoy.

A fost profesor de artă dramatică (1947 – 1952) la Institutul de artă teatrală și cinematografică „I.L. Caragiale”.

Storin a creat un vast repertoriu de roluri în piese clasice și contemporane românești și străine: Castriș din „Patima roșie” de M. Sorbu, rolul titular din „Michelangelo” de Alexandru Kirițescu, Vulpașin din „Domnișoara Nastastia” de G.M. Zamfirescu, Don Salluste din „Ruy Blas” de Hugo, Scarpia din „Tosca” de V. Sardou, Nikita din „Puterea întunericului” de Tolstoi, Satin și Actorul din „Azilul de noapte” de Gorki”.

 

Filmografie:

Trenul fantomă (1933)

Televiziune (1931)

Pe valurile fericirii (1920)

Amorurile unei prințese (1913).

 

 

 

 

 

1993: A murit Teofil Vâlcu, actor român, director al Teatrului Naţional din Iaşi in perioada 1972-1979; (n. 30 decembrie 1931, satul Hănești, județul Botoșani).

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos teofil Vâlcu

 

 

 

 

  A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”

 

 

 

 

2003: S-a inaugurat, la Cluj, cel mai mare acvariu din Transilvania la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2004: Poşta Română a inaugurat Muzeul Naţional Filatelic, situat în incinta Muzeului Naţional de Istorie a României. Muzeul ocupă o suprafaţă de peste 600 mp, cuprinde trei săli de expunere, oferind iubitorilor de filatelie şi tuturor pasionaţilor de cultură piese din tezaurul Poştei Române.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2005:  Pugilista română Mihaela Cijevschi (cat. 54 kg) a devenit prima campioană mondială din istoria boxului feminin românesc, titlu cucerit la Campionatele Mondiale de la Podolsk, în  Rusia.

 

 

 

 

 

Ziua când prima româncă a luat aurul mondial la box: remember cu Mihaela Cijevschi Lăcătuș

 

 

 

 

Pugilista pregătită de Adrian Lăcătuș, cu care avea să se și căsătorească în 2006, a reușit să câștige prima medalie de aur din istoria ţării noastre.

Mihaela Cijevschi  nu a fost învinsă pe plan intern, iar bilanțul său total este fascinant: 168 de meciuri disputate, 162 câştigate.

Cea mai importantă medalie a câștigat-o la data de 1 octombrie 2005. A obținut aurul mondial la categoria 54 de kilograme, în Rusia unde, în finală, a învins-o la puncte pe sportivă elveţiană Dina Burger, cu cu scorul 28-22.

La un an după ce cucerise titlul european, Mihaela a triumfat și la competiția mondială. În drumul spre primul loc pe podium, sportiva le-a mai învins pe australianca Shannon O’Connel, pe poloneza Karolina Michalczuk, și pe nord-coreeana Pak Kyong Ok.

În 2012, ea a fost prima pugilistă care ne-a reprezentat la o ediție a Jocurilor Olimpice, iar în 2020 va fi prezentă la Tokyo în calitate de antrenor.

Ea pregătește lotul național alături de soțul său.  

 

 

 

 

 

 

 

2011: Intra în vigoare Noul Cod Civil (Legea 287 din 17 iulie 2009) şi Legea pentru punerea în aplicare a acestuia.

Ziua de 1 octombrie este :

Ziua scafandrului român – La 1 octombrie 1976 s-a înfiinţat Centrul de scafandri Constanţa, prima unitate româna de scafandri militari.

 

  Primii scafandri români au fost atestaţi între anii 1978 şi 1980, ca specialişti în utilizarea echipamentelor de scufundare şi a celor hiperbarice.

Ulterior, beneficiind de tehnologie franceză, Centrul 39 Scafandri a pus bazele activităţii cu scafandri de intervenţie şi lucru la mare adîncime.

De-a lungul timpului, scafandrii romani au dus la bun sfîrşit misiuni îndrăzneţe, multe dintre ele în premieră naţională, cum sînt investigarea platoului continental submarin, intervenţii în zone calamitate, în ţară şi în străinătate, executarea unor lucrări de instalare a platformelor de foraj marin, montarea conductelor submarine, asistenţa de specialitate pe timpul construirii reactorului nr. 1, de la Cernavodă.

 

 

 

La 1 octombrie în fiecare an se  celebrează Ziua internațională a muzicii.

Propunerea pentru a dedica o zi muzicii a fost făcută de renumitul violonist și muzicolog Yehudi Menuhin și de Boris Yarustowski, președintele și vicepreședintele Consiliului Internațional al Muzicii al UNESCO (fondat în 1949), care au semnat o scrisoare, în acest sens, la 30 noiembrie 1974, adresată tuturor membrilor acestuia.

Prima zi internațională a muzicii organizată de către Consiliul Internațional al Muzicii (International Music Council — IMC) a avut loc pe 1 octombrie 1975, potrivit Rezoluției celei de-a 15-a Adunare Generală de la Lausanne, din 1973.

În scrisoarea semnată de cei doi protagoniști ai muzicii, sunt făcute o serie de recomandări pentru a atinge obiectivele acestei zile între acestea, numărându-se: organizarea de întâlniri cu artiști, competiții și teste muzicale; organizarea de expoziții de instrumente muzicale, de înregistrări, fotografii, picturi, sculpturi, caricaturi și afișe pe teme muzicale; întâlniri cu compozitori, interpreți și muzicologi de renume pentru a vorbi despre importanța muzicii, de locul ei în viața modernă, de idealurile UNESCO și de activitățile Comitetului Internațional al Muzicii; întâlniri cu delegații de muzicieni din alte comitete naționale, precum și compozitori și interpreți de pe diferite continente; transmiterea de concerte, discuții și dezbateri cu participarea personalităților importante care apreciază muzica (pictori, scriitori, chiar și politicieni) pe canale de televiziune; publicarea de articole în presă pentru a atrage atenția publicului către această zi; organizarea de concerte în locuri publice ca și în parcuri și piețele principale, potrivit www.imc-cim.org.

 

„Muzica este adevărata limbă universală”, scria Karl Julius Weber în lucrarea sa „Democritos”.

Filosoful și scriitorul român Emil Cioran spunea despre muzică: „Extazul muzical este o revenire la identitate, la originar, la rădăcinile primare ale existenței. În el rămâne numai ritmul pur al existenței, curentul imanent și organic al vieții. Aud viața. De aici încep toate revelațiile”.

Rețeaua IMC este prezentă în 150 de țări de pe toate continentele, prin consiliile naționale de muzică și prin organizațiile internaționale, regionale și naționale de muzică, precum și prin organizațiile specializate în domeniul artelor și culturii.

Membrii de onoare IMC sunt aleși dintre profesioniști, educatori, interpreți și compozitori din întreaga lume.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/01/o-istorie-a-zilei-de-1-octombrie-video/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

 

 

 

 

01/10/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: