ZIUA DE 29 SEPTEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

Ziua de 29 septembrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

1812: S-a născut la Cernăuca, în apropiere de Cernauti, Eudoxiu Hurmuzachi, istoric, politician austriac (mareșal al Ducatului Bucovinei) și patriot român, care a luptat pentru drepturile românilor din Imperiul habsburgic.

A fost membru al Societăţii Academice Române din 1872. 

 

 

 

 

  

 

 

 

 

 

 

A strâns  în cercetările pe care acestea le-a întreprins, documente  de arhivă latine şi germane referitoare la români (din arhivele de la Viena, Pesta, Lemberg, dar şi din cele româneşti), peste 6 000 la număr, care constituie fondul de documente care-i poartă numele – “Colecţia Hurmuzaki” (d.29.01/10.02.1874).

 

 

 

 

 

 1843: S-a nascut la Sankt Petersburg, generalul rus  Mihail Dimitrievici Skobelev  (d. 7 iulie 1882), participant la Razboiul de Independenta a Romaniei  (1877–1878), atacând redutele de la Plevna și Crissina.

A fost  faimos pentru cucerirea Asiei Centrale. Îmbrăcat în uniformă albă și aflat pe un cal alb, era poreclit de către soldații săi ca “Generalul Alb” , și de turci  “Pașa Alb”.În timpul  campaniei în Khiva, adversarii săi turci l-au numit goz zanli sau “ochi sângeroși”. 

 

 

 

 

 
 
 
 
Feldmareșalului britanic Bernard Montgomery a scris despre  Skobelev ca a fost “cel mai capabil comandant unic”din lume și l-a caracterizat drept un lider “abil și inspirat”.

 

 

 

 

 

1888: S-a născut lingvistul şi filologul Iorgu Iordan (29 septembrie/11 septembrie), membru al Academiei Române, întemeietor al Institutului de Filologie Română “Al. Philippide” din Iaşi, al Societăţii române de lingvistică romanică, pe care a condus-o până la sfârşitul vieţii.

 

 

 

 

 

 

A fost preşedinte şi vicepreşedinte al Comisiei Naţionale pentru UNESCO şi a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţilor din Berlin, Budapesta, Montpellier, Roma, Iaşi (m. 20 septembrie 1986).  

 

 

 

1888: A încetat din viaţă poeta Iulia Haşdeu, fiica scriitorului Barbu Petriceicu Haşdeu; (n. 14 noiembrie 1869).

 

 

 

 

   

 Tânăra scriitoare română si poeta de limba franceza, s-a manifestat și în muzica și pictura (urmase cursuri particulare de desen și pictură la Paris). Avea un talent deosebit la limbi străine și era interesată de filosofie. A  scris preponderent poezie, dar și piese de teatru, povești și povestiri.

 A murit de tuberculoza la doar 19 ani și a fost înmormântată la  Cimitirul Bellu din Bucuresti.

 

 

 

 

 

 

 

Foto: Castelul Iulia Haşdeu din Câmpina,Jud.Prahova.

 
 
 
Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, a construit în memoria acesteia un castel la Câmpina, care îi poarta numele. 

 

 

 

 

 

1894 (29 septembrie / 12 octombrie): S-a născut (la Sinaia) principesa Elisabeta de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea copil al regelui Ferdinand şi al reginei Maria.

 

 

 

 

 

Regina Elisabeta  si regele George al Greciei

 

 

 

S-a măritat pe 27 februarie 1921 cu diadohul (principele moștenitor) George al Greciei, devenind peste un an regină. Cuplul nu a avut copii,si  a divorțat în 1935, stabilindu-se în România până în ianuarie 1948, când a fost nevoită să părăsească definitiv țara, la fel ca ceilalți membri ai familiei regale.

Viața în exil și-a petrecut-o în Franța, la Cannes, unde a închiriat un apartament și unde a murit în 1956, la vârsta de 62 de ani.

 

 

 

 

 

 

 

1910: S-a nascut la Vața de Sus, comitatul Hunedoara (Austro-Ungaria),  parintele ieromonah si teologul român Arsenie Boca; (d.28 noiembrie  1989, Sinaia, jud. Prahova).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Părinte ieromonah, teolog şi artist plastic (muralist) ortodox român, Arsenie Boca a fost stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop, unde datorită personalităţii sale veneau mii şi mii de credincioşi, fapt pentru care a fost hărţuit de Securitatea comunista.

A fost unul din martirii gulagului comunist, închis la Securitatea din Braşov, dus la Canal, închis la Jilava, Bucureşti, Timişoara şi la Oradea. A pictat biserica din Drăgănescu (la 25 Km de Bucureşti). Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, din altarul Bisericii Sfântul Elefterie din Bucureşti, a fost pictată de către părintele Arsenie Boca.

Arsenie Boca este considerat de către ucenicii săi cel mai mare duhovnic român al secolului XX.

La mormântul său de la Mănăstirea Prislop din Ţara Haţegului, se perindă zilnic sute de pelerini.

 

 

Video:

http://youtu.be/gmdHgGFDpog

 

 

 

 

 

 

 

 

1918: A fost adoptată declaraţia redactată de Vasile Goldiş, privind hotărîrea naţiunii române din Transilvania, de a se aşeza “printre naţiunile libere“.

 

 

 

 

 

 

 

Vasile Goldiş

 

 

 

Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român, întrunit la Oradea, adoptă în unanimitate o declaraţie redactată de Vasile Goldiş privind hotărîrea naţiunii române din Transilvania, de a se aşeza “printre naţiunile libere” (în temeiul dreptului naţional ca fiecare naţiune să dispună liber de soarta sa),  şi recunoaşterea Comitetului ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei.

In acest scop se constituie, la Arad, un Comitet de acţiune, în frunte cu Vasile Goldiş.

 

 

 

1927: S-a născut Maria Simionescu, antrenoare federală a loturilor de gimnastică ale României şi arbitră internaţională de gimnastică, fostă  vicepreşedintă a Federaţiei Române de Gimnastică,  fondatoare (împreună cu soţul său, Gheorghe Simionescu) a Liceului de Gimnastică din Oneşti, unde a creat şcoala unică cu acest profil în ţară, care a fost ulterior imitată la Deva.

 A reuşit să contribuie direct le obţinerea de către gimnastele române a 234 de medalii; (m. 2012).

 

 

 

 

 

 

1928: A murit Ion D. Berindei, arhitect şi urbanist (printre lucrările sale, de factură neoclasică şi neobarocă se numără Palatul Culturii din Iaşi, Muzeul George Enescu din Bucureşti ş.a.) ; (n. 1871).

 

 

 

 

1929: S-a născut Eugen Preda, publicist şi comentator de radio, primul director general al Radiodifuziunii Române după decembrie 1989 (ianuarie 1990-septembrie 1994).

 

 

 

 

A lucrat la Radiodifuziunea Română din martie 1950 şi a scris cărţi de istorie referitoare la politica şi a economia contemporană lui, precum şi lucrări de evaluare a contextului militar postbelic.

După 1990, s-a concentrat asupra reorganizării Radiodifuziunii Române; (m. 2000).

 

 

 

1929: S-a născut pictorul şi sculptorul Ion (Alin) Gheorghiu, membru titular al Academiei Române din 1999 ; (m. 2001).

 

 

 

 

1929: S-a născut Jean Pârvulescu, scriitor, ziarist şi filosof român emigrat în Franţa în 1950; (m. 2010).

 

 

1939: In România a  fost format un guvern condus de Constantin Argentoianu.

Era descendent al unor vechi şi influente familii boiereşti din Ţara Românească, fiul generalului  Ion Argetoianu, fruntaş al Partidului Conservator.

 Urmează la Paris  cursuri  universitare si  îşi obţine licenţa în drept şi litere şi doctoratul în medicină. La 26 februarie 1898, Argetoianu îşi începe cariera diplomatică fiind admis în Centrala Ministerului Afacerilor Străine şi promovează rapid treptele ierarhice, de la ataşat la secretar şi consilier de legaţie.

A  primit portofoliul Ministerului de Finanţe, iar din 13 iunie, portofoliul Ministerului de Interne, in guvernul condus de la 13 martie 1920 de generalul  Alexandru Averescu. În octombrie 1920, a ordonat ocuparea militară a întreprinderilor şi arestarea fruntaşilor grevei generale.

Dupa atentatul de la Senat din 8 decembrie 1920, comis de Max Goldstein, care, animat de idei comuniste , urmărea să distrugă „elita burgheziei” şi să contribuie la „victoria socialismului”, atentat in care  au murit Dimitrie Greceanu (ministrul Justiţiei), episcopul Radu (de la Oradea), senatorul Spirea Gheorghiu şi a fost rănit grav generalul Constantin Coandă, preşedintele Senatului.

Max Goldstein a fost prins în încercarea de a trece în Bulgaria şi a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă, murind în închisoare după o lungă grevă a foamei, iar pe 12 mai 1921, Argetoianu, in calitate de ministru  de Interne a organizat arestarea delegaţilor socialişti care au votat afilierea fără rezerve la Internaţionala Comunistă, act ce a stârnit şi reacţii critice, deoarece printre întemniţaţi se aflau şi câţiva parlamentari.

 

 

 

 

 

 

Foto: Constantin Argetoianu (n. 3 martie 1871, Craiova – d. 6 februarie 1955, penitenciarul Sighet), jurist, medic, diplomat, om politic.

 

 

 

Dupa ce a fost instituţionalizată prin Constituţia din 27 februarie 1938, dictatura regală, iar pe 30 martie a fost adoptat decretul de dizolvare a partidelor politice, moment   Argetoianu a fost numit consilier regal.

Mai mult, pe 8 aprilie 1938 a fost ales preşedintele Consiliului Superior Economic, care avea rolul de a coordona politica economică a României şi de a elabora un plan de dezvoltare pe cinci ani. După renunţarea lui Nicolae Iorga la fotoliul de preşedinte al Senatului, pe 15 iunie 1939 Argetoianu a fost numit în noua funcţie, pe care o va deţine până la abdicarea regelui Carol al II-lea.

Pe 28 septembrie 1939, Constantin Argetoianu a fost desemnat preşedinte al Consiliului de miniştri si a doua zi  va constitui noul guvern.

In data de 23 noiembrie Argetoianu şi-a depus mandatul, dar a rămas consilier regal şi preşedinte al Senatului.

A participat la Consiliul de Coroană din dimineaţa zilei de 27 iunie 1940, si  s-a pronunţat pentru cedare în faţa ultimatumului sovietic.

„Nu putem face război. Să păstrăm armata pentru alţi duşmani”. La 28 iunie s-a efectuat o remaniere a guvernului Gheorghe Tătărescu, Argetoianu devenind pentru doar o săptămână ministru de Externe.

Principalul său act a fost anunţul că România renunţă la garanţiile date de Marea Britanie şi Franţa la 13 aprilie 1939. La 4 iulie, guvernul Tătărescu a demisionat. În cadrul celor două Consilii de Coroană din 30 august 1940 a avut o poziţie clară:

„Nu discutăm şi nu ne putem opune, ne supunem, suntem cu genunchii pe grumaz”. România Mare era sfâşiată.

In aprilie 1944 a plecat în Elveţia, cu speranţa că va contribui la obţinerea de către România a unor condiţii mai bune de armistiţiu din partea puterilor occidentale. Gestul surprinzător a survenit pe 8 noiembrie 1946, când Argetoianu a revenit în ţara ocupată de trupele sovietice cu speranţa de a-şi relua activitatea politică.

În mai 1947 şi-a fondat un nou partid, Uniunea Naţională Muncă şi Refacere, care însă nu a putut rezista acţiunilor comuniştilor de a acapara întreaga putere în stat şi a înlătura forţele de opoziţie.

În acel an au fost „decapitate” toate formaţiunile politice care ameninţau ordinea comunistă, iar speranţa bătrânului politician a fost spulberată.

În noaptea de 5/6 mai 1950, Constantin Argetoianu a fost arestat de autorităţile comuniste. Cinci ani mai târziu, pe 6 februarie 1955, şi-a găsit sfârşitul la penitenciarul din Sighet, având vârsta de 84 de ani.

 

 

1940: Noile autorităţi române (instalate la începutul lunii) hotărăsc retragerea ţării din „Înţelegerea Balcanică” (alianţă regională de securitate şi cooperare, încheiată la 9 februarie 1934, la Atena, între reprezentanţii României, Iugoslaviei, Greciei şi Turciei si care avea drept scop, menţinerea statu-quo-ului statornicit în Balcani, în urma primului război mondial).

 

 

 

 

1949: S-a născut politicianul român Gheorghe Funar (n. 29 septembrie 1949, Sânnicolau Mare, județul Timiș), senator în legislatura 2004-2008, de profesie economist.

Între 1992-1997 a fost președinte al PUNR, iar din 1992-2004 primar al municipiului Cluj-Napoca.

 

 

 

 

 

 

Din octombrie 1998 până în iunie 2013 a fost secretar general al Partidului România Mare. La congresul PRM din 27 iulie 2013 a fost ales președinte al partidului, funcție pe care a avut-o până în 2015.

A devenit cunoscut pentru atitudinea sa antimaghiară, exprimată prin diverse acțiuni provocatoare, precum montarea unei plăcuțe  pe soclul statuii regelui Matei Corvin, vopsirea diferitelor obiecte publice din oraș în culorile tricolorului românesc (bănci, pubele, stâlpi de circulație etc.), iluminarea în perioada sărbătorilor de iarnă exclusiv cu beculețe roșii, galbene și albastre, schimbarea denumirilor de străzi care evocau memoria unor personalități maghiare, săpături arheologice ostentative în centrul orașului etc.

În noiembrie 2004 a fost ales senator PRM de Cluj, funcție pe care a deținut-o până în noiembrie 2008.

La alegerile legislative din noiembrie 2008 a obținut un numar insuficient de voturi pentru obținerea unui nou mandat de senator iar partidul său s-a situat sub pragul electoral.
A candidat fără succes la alegerile prezidențiale din 1996 și la alegerile prezidențiale din 2014.

S-a remarcat şi prin numeroasele procese pe care le-a intentat împotriva unor intelectuali clujeni, jurnaliști, politicieni, pe care i-a acuzat de insultă și de calomnie.

 

 

 

 

 

 

1966: A decedat la Bucureşti, Marcel Breslaşu (Marcel Bresliska; n.19.09.1903, București), poet român de origine evreiască, cunoscut și ca fabulist, compozitor și traducător.

În timpul regimului comunist a avut funcții de conducere în instituții culturale și academice.

A urmat cursurile  Facultatii de Drept și în paralel  Conservatorul din București, dupa care si-a continuat studiile la Paris, unde a obținut diploma de doctor în drept. În capitala Franței s-a perfecționat în compoziție la Schola Cantorum, unde l-a avut profesor pe Vincent D’Indy.

Întors în România, a practicat o vreme avocatura, în timpul liber dedicându-se scrisului și muzicii. Și-a început cariera literară cu versuri pentru copii, publicate în revista Copilul evreu. În 1934 a scris textul și muzica la un oratoriu profan, inspirat din Biblie, Cântarea cântărilor, care a fost reprezentat în 1938 pe scena Operei din București.

A mai scris poezii lirice și alegorice.

După război, a fost numit șef al departamentului pedagogic al Ministerului Artelor și Stiințelor, profesor și rector al Institutului de teatru „Ion Luca Caragiale”.

Breslașu a fost timp de mai mulți ani secretar al organizației de partid a Uniunii Scriitorilor.

 

 

1971:  A fost dezvelită statuia în bronz a lui George Enescu (operă a sculptorului Ion Jalea). Monumentul este situat în inima  pe peluza din fața Operei Române din Bucureşti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1997 (29/30) : A murit (la Bonn) Iosif Antochi, pedagog român stabilit în Germania, membru de onoare străin al Academiei Române la data de 21 aprilie 1993.

A absolvit Facultatea de Litere din Cernăuţi în anul 1937 şi Facultatea de Drept din Bucureşti în anul 1945. A dat doctoratul la Heidelberg în anul 1941.

Între 1945-1955 a fost asistent şi lector la Catedra de Pedagogie a Institutului Agronomic din Bucureşti, în acelaşi timp fiind inspector general în Direcţia Învăţământului din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii. A fost lector la Institutul Politehnic din Bucureşti şi cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe Pedagogice.

Din 1964 până în 1980 a predat la Institutul de Învăţământ Superior din Piteşti. Din 1974 a predat la Facultatea de Filosofie din Bonn.

A desfăşurat o susţinută activitate publicistică, abordând diferite domenii ale pedagogiei generale, istoriei pedagogiei şi pedagogiei comparate; (n. 23 august 1914 la Pătrăuți, Suceava, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria).

 

 

 

 

 

 

2000: Patriotul roman moldovean Ilie Ilaşcu, întemniţat de regimul  ilegal separatist de la Tiraspol, a primit cetăţenia română.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A  fost eliberat din temniţa separatistilor transnistreni în urma protestelor comunităţii internationale, la 6 mai 2001.

 

 

 

 

 

 

 

2001: A încetat din viaţă scriitorul român Gellu Naum, poet, prozator, dramaturg şi traducător: “Culoarul somnului”, “Focul negru”, “Despre identic şi felurit.

Antologie”, “Critica mizeriei”; (n. 1 august 1915).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2006: A murit compozitorul  de muzică ușoară si operetă, muzicolog si publicist român de origine evreiască Edmond Deda. (n. 23 aprilie 1920, Bucureşti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A studiat la Conservatorul Alberto della Pergola (București) și la The Billy Mayerl School for Modern Syncopation din Londra (1938-39) (pian) , dupa care, intors in tara a fost profesor de jazz la Conservatorul Lira din Brăila (1942-1944).
A inființat și a condus Conservatorul de jazz din România (1941-1948) si a fost profesor de muzică ușoară la Școala populară de artă din BRASOV, dirijor la teatrul Constantin Tănase si  membru al Uniunii Compozitorilor.

 

 

 

 

 

 

 

Compoziţiile lui Edmond Deda au câştigat cinci premii la Festivalul Cerbul de Aur, două premii la Festivalul Mamaia şi mențiuni la Festivalurile de la Split și Sopot.

 

 

 

 

 

 

 2015: A murit textierul  şi scenaristul român George Popovici; (n. 1934).

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/29/o-istorie-a-zilei-de-29-septembrie-video-4/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

8.  Istoria md.;

9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

 

Publicitate