CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Branau, un Kosovo pe dos! Cine a pierdut la Trianon?

 

 

Istoria adevarată ! Cine a pierdut la Trianon?  Branau – un Kosovo pe dos! 

 

Motto: 

Să renunţăm la minciuna convențională conform căreia nu vrem să omorâm naționalitățile non-maghiare.
Da, vrem să le exterminăm și trebuie să-i exterminăm!

Kosztenszky Geza Scriitor maghiar.

 

 In replică la mişcările şi manifestările fasciste şi rasiste ungare , este bine ca cititorul român să-şi pună unele întrebări, despre rasism, despre maghiarizare, despre genocid în Europa şi mai ales despre starea “minorităţilor” majoritare înainte de 1900, în spaţiul administrat de Pesta (Offen).

Pentru aceasta cetăţeanul român trebuie sa fie corect informat.

Apoi îşi va raspunde singur la întrebarea din titlu.

I. Cum a evoluat maghiarizarea de la eliberarea Panoniei de sub turci de către austrieci?

Iată evoluţia maghiarizării în teritoriile administrate de Budapesta STRICT după date ungureşti :

 

   1787

    1869

   1890

    1900

Unguri şi maghiarizaţi

    29 %

    44,4 %

   48,5 %

    51,5 %

Români, germani, slavi

   71 %

    55,6 %

   51,5 %

   48,6 %

In 1715 în actuala Budapesta, pe atunci Offen, erau recenzati 55,6% germani şi doar 19,4% unguri şi maghiarizaţi (cam 25% erau slavi şi români), ca în 1891 să mai ramână doar 23,7% germani, în timp ce ungurii şi maghiarizaţii sa atingă aproape 46,1%!

Intre 1880 si 1890 structura etnică a municipiului Deva a evoluat astfel: ungurii si maghiarizaţii au crescut cu 293,9%, romanii au crescut cu 21,2% iar germanii au scăzut cu 67,7%!

II. Branau( Fünfkirchen ) – un Kosovo pe dos.

Lucrurile stau la fel de rău şi în Suabia Turceasca (jud Branau), la care ne vom referi mai jos, aici germanii reprezentau pana in 1910 – 90 (nouazeci)% din populatia judeţului (112.297 germani, restul 19.659 sunt ungurii si maghiarizaţii), că în 1914 să nu mai fie nici o şcoală populară germană, adică întreţinută de comunitate, nu de stat! Efectele legii şcolare a lui Albert Appony!

De remarcat e că intre 1890 si 1910, adică pe un interval de 20 de ani, populaţia germană majoritară, din judeţ creşte cu exact 599 persoane!

Apoi, in1920, dupa statisticile ungureşti mai rămasera în toată Ungaria 551624 germani ca în 1930 sa mai fie 478.630 germani.
In timpul Mariei Tereza, numărul ungurilor şi maghiarizaţilor in câmpia panonică era atât de mic, încât nici nu putea fi vorba de colonizarea lor în Banat sau Transilvania – cum deplângeau istorici unguri; remarca este din 1940 si aparţine lui Hans Walter Ruhrig, ca un răspuns la reproşurile ungare adresate Austriei.

Asa s-a ajuns, istoric, la maghiarizarea forţată a majoritarilor germani, români şi slavi din bazinul Dunarii, până în centrul României. 

In Panonia trebuie amintit ca maghiarizarea a fost TOTALĂ.

 

III.Unde e graniţa etnica româneasca la vest?

        Pentru teza de doctorat “Câmpia Tisei”, Ştefan Manciulea a depus o muncă stăruitoare timp de 15 ani.

Se prezenta în faţa comisiei de la Universitatea Bucureşti, anual, cu comunicări privind teza de doctorat.

Pentru documentare a străbătut pe jos, întreaga zonă a graniţei de vest a României de la Ceremuş la Orşova.

În localităţile din stânga Tisei, cerceta şi studia arhive şi biblioteci, pentru strângerea materialului documentar arheologic, istoric şi statistic referitor la trecutul neamului românesc din Câmpia Tisei.

Deznaţionalizarea şi maghiarizarea elementului românesc din zona de vest a vetrei romanilor, mai ales în secolul XIX şi până la1 Decembrie 1918, a fost o principala preocupare a cercetărilor tânărului doctorand.

Cercetări care s-au concretizat în diferite lucrări ştiinţifice, unele păstrate, altele au fost distruse după anul 1948 de comunişti. Aceste cercetări i-au adus aprecieri unanime.

În acest sens, redăm o notiţă apăruta în publicaţia „Unirea” Nr. 22 din 31 mai 1930 – despre Adunarea generală a societăţii de geografie – “… în 23 Mai s-a ţinut la Bucureşti sub prezidiul d-lui general C. Coandă …

Adunarea generală a Societăţii Regale de Geografie.

În afară de chestiunile curente de ordin administrativ, membrii acestei adunări au putut asculta şi două conferinţe deosebit de interesante, dintre care una a pr. Ştefan Manciulea, harnicul profesor de la Blaj, care a vorbit despre “Elementul Românesc la graniţele de apus ale ţării” – Studiul pr. Ş. Manciulea este un răspuns documentat, la propaganda ungurească care a încercat să convingă Europa, că România, n-ar avea nici un drept istoric asupra părţilor apusene ale ţării.”

IV. Unde sunt şvabii din Suabia Turcească?

 

 

 

 

    In cartea „NAŢIONALISMUL RASIAL UNGURESC – Documente “ (Dr. Johann Weidlein Schondorf , Germania, 1961) partea a II-a „Razboiul de exterminare a germanilor din Ungaria“ autorul citeaza articolul lui Gyulla Illyes (nn-poet, prozator) – “Ancheta despre Şvabi“ din ziarul „Nyugat“ (1933):

„Transdanubia se află în pericol, toată lumeaştie asta aici (în Branau). . .

Ce se întâmplă dacă Transdanubia, intr-o zi, se separa de Ungaria? Poate că mica bucata care rămâne între Dunăre şi Tisa sa mai rămâna maghiară?

Va avea dreptul de a exista, va fi în valoare, pentru a obţine acest lucru între naţiuni?

Transdanubia, (nn-Suabia turcească) este o mare pierdere.

Se pune piciorul pe râul Drava şi se răzbate în acest fel pâna în faţa Pestei, realizând jumatate din calea de a avea graniţa cu judeţul Weisseburg (nn-judet la est de taul Balta – Balaton). …

Împotriva ciumei nu trebuie să ne temem, pentru că acest oraş (nn- Branau capitala Suabiei turcesti, oraş german, încă nemaghiarizat complet in 1933) a fost, probabil, capitala ţării (nn-Suabiei Turceşti) dar niciodată a poporului …

„Temerile acestui scriitor ungar sunt graitoare prin ele insele si nu mai trebuiesc comentate.

Originalul în germană:

„Vernichtungskampf gegen das ungarlandische Deutschtum

Die Schwaben-Enquete in der Zeitschrift ,,Nyugat,” Jg. 1933 Gyula lllyés,1 Pusztulús (Untergang).

 

 

 

 

 

 

 

Transdanubien befindet sich in ausserster Gefahr, das weiss hier (in der Branau) jedermann . . . Was geschieht, wenn Transdanubien eines Tages von Ungarn abgesplittert wird? Kann jenes kleine Stuck, das zwischen Donau und Theiss vielleicht noch erhalten bleibt, noch madjarisch bleiben? Wird das eine Daseinsberechtigung haben, wird es der Muehe wert sein, dieses in der Reihe der Nationen zu erhalten?

Der spaltende Keil 2 ist grossartig wirksam. Er stemmt seinen Fuss an die Drau und dringt auf diese Weise nach Pest vor, die Haelfte des Weges hat er bereits zurueckgelegt und ist schon an der Grenze des Komitats Weissenburg.

Unterwegs wird er von harten, lebenskraeftigen deutschen Inselchen erwartet sie lockern vor ihm den Boden auf.

Vor Pest muss ,er sich nicht fuerchten, denn diese Stadt war vielleicht die Hauptstadt des Landes, niemals aber die des Volkes … ‘”

V. Răspândirea românilor la finele secolului XIX si începutul secolului XX?

S-au luat în considerare hărţile lui Kiepert (Berlin 1882), G.Weigand (Leipzig 1890), G.Valsan (1911), Maier (Munchen,1918), Alexis Nour (Moldova 1915) şi Sabin Manuilă (1930).

 

 

Octavian Căpăţîna, Iunie 2011

 

 

 

 

Publicitate

29/09/2019 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 29 SEPTEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

Ziua de 29 septembrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

1812: S-a născut la Cernăuca, în apropiere de Cernauti, Eudoxiu Hurmuzachi, istoric, politician austriac (mareșal al Ducatului Bucovinei) și patriot român, care a luptat pentru drepturile românilor din Imperiul habsburgic.

A fost membru al Societăţii Academice Române din 1872. 

 

 

 

 

  

 

 

 

 

 

 

A strâns  în cercetările pe care acestea le-a întreprins, documente  de arhivă latine şi germane referitoare la români (din arhivele de la Viena, Pesta, Lemberg, dar şi din cele româneşti), peste 6 000 la număr, care constituie fondul de documente care-i poartă numele – “Colecţia Hurmuzaki” (d.29.01/10.02.1874).

 

 

 

 

 

 1843: S-a nascut la Sankt Petersburg, generalul rus  Mihail Dimitrievici Skobelev  (d. 7 iulie 1882), participant la Razboiul de Independenta a Romaniei  (1877–1878), atacând redutele de la Plevna și Crissina.

A fost  faimos pentru cucerirea Asiei Centrale. Îmbrăcat în uniformă albă și aflat pe un cal alb, era poreclit de către soldații săi ca “Generalul Alb” , și de turci  “Pașa Alb”.În timpul  campaniei în Khiva, adversarii săi turci l-au numit goz zanli sau “ochi sângeroși”. 

 

 

 

 

http://www.pamirs.org/historical%20photos/Russian%20officers/12%20Skobelev%20(2)%20low.jpg

 
 
 
 
Feldmareșalului britanic Bernard Montgomery a scris despre  Skobelev ca a fost “cel mai capabil comandant unic”din lume și l-a caracterizat drept un lider “abil și inspirat”.

 

 

 

 

 

1888: S-a născut lingvistul şi filologul Iorgu Iordan (29 septembrie/11 septembrie), membru al Academiei Române, întemeietor al Institutului de Filologie Română “Al. Philippide” din Iaşi, al Societăţii române de lingvistică romanică, pe care a condus-o până la sfârşitul vieţii.

 

 

 

 

Imagini pentru Iorgu Iordan photos

 

 

A fost preşedinte şi vicepreşedinte al Comisiei Naţionale pentru UNESCO şi a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţilor din Berlin, Budapesta, Montpellier, Roma, Iaşi (m. 20 septembrie 1986).  

 

 

 

1888: A încetat din viaţă poeta Iulia Haşdeu, fiica scriitorului Barbu Petriceicu Haşdeu; (n. 14 noiembrie 1869).

 

 

 

 

   

 Tânăra scriitoare română si poeta de limba franceza, s-a manifestat și în muzica și pictura (urmase cursuri particulare de desen și pictură la Paris). Avea un talent deosebit la limbi străine și era interesată de filosofie. A  scris preponderent poezie, dar și piese de teatru, povești și povestiri.

 A murit de tuberculoza la doar 19 ani și a fost înmormântată la  Cimitirul Bellu din Bucuresti.

 

 

 

 

 

 

 

Foto: Castelul Iulia Haşdeu din Câmpina,Jud.Prahova.

 
 
 
Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, a construit în memoria acesteia un castel la Câmpina, care îi poarta numele. 

 

 

 

 

 

1894 (29 septembrie / 12 octombrie): S-a născut (la Sinaia) principesa Elisabeta de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea copil al regelui Ferdinand şi al reginei Maria.

 

 

 

 

 

Regina Elisabeta  si regele George al Greciei

 

 

 

S-a măritat pe 27 februarie 1921 cu diadohul (principele moștenitor) George al Greciei, devenind peste un an regină. Cuplul nu a avut copii,si  a divorțat în 1935, stabilindu-se în România până în ianuarie 1948, când a fost nevoită să părăsească definitiv țara, la fel ca ceilalți membri ai familiei regale.

Viața în exil și-a petrecut-o în Franța, la Cannes, unde a închiriat un apartament și unde a murit în 1956, la vârsta de 62 de ani.

 

 

 

 

 

 

 

1910: S-a nascut la Vața de Sus, comitatul Hunedoara (Austro-Ungaria),  parintele ieromonah si teologul român Arsenie Boca; (d.28 noiembrie  1989, Sinaia, jud. Prahova).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Părinte ieromonah, teolog şi artist plastic (muralist) ortodox român, Arsenie Boca a fost stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop, unde datorită personalităţii sale veneau mii şi mii de credincioşi, fapt pentru care a fost hărţuit de Securitatea comunista.

A fost unul din martirii gulagului comunist, închis la Securitatea din Braşov, dus la Canal, închis la Jilava, Bucureşti, Timişoara şi la Oradea. A pictat biserica din Drăgănescu (la 25 Km de Bucureşti). Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, din altarul Bisericii Sfântul Elefterie din Bucureşti, a fost pictată de către părintele Arsenie Boca.

Arsenie Boca este considerat de către ucenicii săi cel mai mare duhovnic român al secolului XX.

La mormântul său de la Mănăstirea Prislop din Ţara Haţegului, se perindă zilnic sute de pelerini.

 

 

Video:

 

 

 

 

 

 

 

 

1918: A fost adoptată declaraţia redactată de Vasile Goldiş, privind hotărîrea naţiunii române din Transilvania, de a se aşeza “printre naţiunile libere“.

 

 

 

 

 

 

 

Vasile Goldiş

 

 

 

Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român, întrunit la Oradea, adoptă în unanimitate o declaraţie redactată de Vasile Goldiş privind hotărîrea naţiunii române din Transilvania, de a se aşeza “printre naţiunile libere” (în temeiul dreptului naţional ca fiecare naţiune să dispună liber de soarta sa),  şi recunoaşterea Comitetului ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei.

In acest scop se constituie, la Arad, un Comitet de acţiune, în frunte cu Vasile Goldiş.

 

 

 

1927: S-a născut Maria Simionescu, antrenoare federală a loturilor de gimnastică ale României şi arbitră internaţională de gimnastică, fostă  vicepreşedintă a Federaţiei Române de Gimnastică,  fondatoare (împreună cu soţul său, Gheorghe Simionescu) a Liceului de Gimnastică din Oneşti, unde a creat şcoala unică cu acest profil în ţară, care a fost ulterior imitată la Deva.

 A reuşit să contribuie direct le obţinerea de către gimnastele române a 234 de medalii; (m. 2012).

 

 

 

 

 

 

1928: A murit Ion D. Berindei, arhitect şi urbanist (printre lucrările sale, de factură neoclasică şi neobarocă se numără Palatul Culturii din Iaşi, Muzeul George Enescu din Bucureşti ş.a.) ; (n. 1871).

 

 

 

 

1929: S-a născut Eugen Preda, publicist şi comentator de radio, primul director general al Radiodifuziunii Române după decembrie 1989 (ianuarie 1990-septembrie 1994).

 

 

Imagini pentru eugen preda ziarist  photos

 

 

A lucrat la Radiodifuziunea Română din martie 1950 şi a scris cărţi de istorie referitoare la politica şi a economia contemporană lui, precum şi lucrări de evaluare a contextului militar postbelic.

După 1990, s-a concentrat asupra reorganizării Radiodifuziunii Române; (m. 2000).

 

 

 

1929: S-a născut pictorul şi sculptorul Ion (Alin) Gheorghiu, membru titular al Academiei Române din 1999 ; (m. 2001).

 

 

 

 

1929: S-a născut Jean Pârvulescu, scriitor, ziarist şi filosof român emigrat în Franţa în 1950; (m. 2010).

 

 

1939: In România a  fost format un guvern condus de Constantin Argentoianu.

Era descendent al unor vechi şi influente familii boiereşti din Ţara Românească, fiul generalului  Ion Argetoianu, fruntaş al Partidului Conservator.

 Urmează la Paris  cursuri  universitare si  îşi obţine licenţa în drept şi litere şi doctoratul în medicină. La 26 februarie 1898, Argetoianu îşi începe cariera diplomatică fiind admis în Centrala Ministerului Afacerilor Străine şi promovează rapid treptele ierarhice, de la ataşat la secretar şi consilier de legaţie.

A  primit portofoliul Ministerului de Finanţe, iar din 13 iunie, portofoliul Ministerului de Interne, in guvernul condus de la 13 martie 1920 de generalul  Alexandru Averescu. În octombrie 1920, a ordonat ocuparea militară a întreprinderilor şi arestarea fruntaşilor grevei generale.

Dupa atentatul de la Senat din 8 decembrie 1920, comis de Max Goldstein, care, animat de idei comuniste , urmărea să distrugă „elita burgheziei” şi să contribuie la „victoria socialismului”, atentat in care  au murit Dimitrie Greceanu (ministrul Justiţiei), episcopul Radu (de la Oradea), senatorul Spirea Gheorghiu şi a fost rănit grav generalul Constantin Coandă, preşedintele Senatului.

Max Goldstein a fost prins în încercarea de a trece în Bulgaria şi a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă, murind în închisoare după o lungă grevă a foamei, iar pe 12 mai 1921, Argetoianu, in calitate de ministru  de Interne a organizat arestarea delegaţilor socialişti care au votat afilierea fără rezerve la Internaţionala Comunistă, act ce a stârnit şi reacţii critice, deoarece printre întemniţaţi se aflau şi câţiva parlamentari.

 

 

 

 

 

Imagini pentru Constantin Argetoianu.

 

Foto: Constantin Argetoianu (n. 3 martie 1871, Craiova – d. 6 februarie 1955, penitenciarul Sighet), jurist, medic, diplomat, om politic.

 

 

 

Dupa ce a fost instituţionalizată prin Constituţia din 27 februarie 1938, dictatura regală, iar pe 30 martie a fost adoptat decretul de dizolvare a partidelor politice, moment   Argetoianu a fost numit consilier regal.

Mai mult, pe 8 aprilie 1938 a fost ales preşedintele Consiliului Superior Economic, care avea rolul de a coordona politica economică a României şi de a elabora un plan de dezvoltare pe cinci ani. După renunţarea lui Nicolae Iorga la fotoliul de preşedinte al Senatului, pe 15 iunie 1939 Argetoianu a fost numit în noua funcţie, pe care o va deţine până la abdicarea regelui Carol al II-lea.

Pe 28 septembrie 1939, Constantin Argetoianu a fost desemnat preşedinte al Consiliului de miniştri si a doua zi  va constitui noul guvern.

In data de 23 noiembrie Argetoianu şi-a depus mandatul, dar a rămas consilier regal şi preşedinte al Senatului.

A participat la Consiliul de Coroană din dimineaţa zilei de 27 iunie 1940, si  s-a pronunţat pentru cedare în faţa ultimatumului sovietic.

„Nu putem face război. Să păstrăm armata pentru alţi duşmani”. La 28 iunie s-a efectuat o remaniere a guvernului Gheorghe Tătărescu, Argetoianu devenind pentru doar o săptămână ministru de Externe.

Principalul său act a fost anunţul că România renunţă la garanţiile date de Marea Britanie şi Franţa la 13 aprilie 1939. La 4 iulie, guvernul Tătărescu a demisionat. În cadrul celor două Consilii de Coroană din 30 august 1940 a avut o poziţie clară:

„Nu discutăm şi nu ne putem opune, ne supunem, suntem cu genunchii pe grumaz”. România Mare era sfâşiată.

In aprilie 1944 a plecat în Elveţia, cu speranţa că va contribui la obţinerea de către România a unor condiţii mai bune de armistiţiu din partea puterilor occidentale. Gestul surprinzător a survenit pe 8 noiembrie 1946, când Argetoianu a revenit în ţara ocupată de trupele sovietice cu speranţa de a-şi relua activitatea politică.

În mai 1947 şi-a fondat un nou partid, Uniunea Naţională Muncă şi Refacere, care însă nu a putut rezista acţiunilor comuniştilor de a acapara întreaga putere în stat şi a înlătura forţele de opoziţie.

În acel an au fost „decapitate” toate formaţiunile politice care ameninţau ordinea comunistă, iar speranţa bătrânului politician a fost spulberată.

În noaptea de 5/6 mai 1950, Constantin Argetoianu a fost arestat de autorităţile comuniste. Cinci ani mai târziu, pe 6 februarie 1955, şi-a găsit sfârşitul la penitenciarul din Sighet, având vârsta de 84 de ani.

 

 

1940: Noile autorităţi române (instalate la începutul lunii) hotărăsc retragerea ţării din „Înţelegerea Balcanică” (alianţă regională de securitate şi cooperare, încheiată la 9 februarie 1934, la Atena, între reprezentanţii României, Iugoslaviei, Greciei şi Turciei si care avea drept scop, menţinerea statu-quo-ului statornicit în Balcani, în urma primului război mondial).

 

 

 

 

1949: S-a născut politicianul român Gheorghe Funar (n. 29 septembrie 1949, Sânnicolau Mare, județul Timiș), senator în legislatura 2004-2008, de profesie economist.

Între 1992-1997 a fost președinte al PUNR, iar din 1992-2004 primar al municipiului Cluj-Napoca.

 

 

 

 

 

 

Din octombrie 1998 până în iunie 2013 a fost secretar general al Partidului România Mare. La congresul PRM din 27 iulie 2013 a fost ales președinte al partidului, funcție pe care a avut-o până în 2015.

A devenit cunoscut pentru atitudinea sa antimaghiară, exprimată prin diverse acțiuni provocatoare, precum montarea unei plăcuțe  pe soclul statuii regelui Matei Corvin, vopsirea diferitelor obiecte publice din oraș în culorile tricolorului românesc (bănci, pubele, stâlpi de circulație etc.), iluminarea în perioada sărbătorilor de iarnă exclusiv cu beculețe roșii, galbene și albastre, schimbarea denumirilor de străzi care evocau memoria unor personalități maghiare, săpături arheologice ostentative în centrul orașului etc.

În noiembrie 2004 a fost ales senator PRM de Cluj, funcție pe care a deținut-o până în noiembrie 2008.

La alegerile legislative din noiembrie 2008 a obținut un numar insuficient de voturi pentru obținerea unui nou mandat de senator iar partidul său s-a situat sub pragul electoral.
A candidat fără succes la alegerile prezidențiale din 1996 și la alegerile prezidențiale din 2014.

S-a remarcat şi prin numeroasele procese pe care le-a intentat împotriva unor intelectuali clujeni, jurnaliști, politicieni, pe care i-a acuzat de insultă și de calomnie.

 

 

 

 

 

 

1966: A decedat la Bucureşti, Marcel Breslaşu (Marcel Bresliska; n.19.09.1903, București), poet român de origine evreiască, cunoscut și ca fabulist, compozitor și traducător.

În timpul regimului comunist a avut funcții de conducere în instituții culturale și academice.

A urmat cursurile  Facultatii de Drept și în paralel  Conservatorul din București, dupa care si-a continuat studiile la Paris, unde a obținut diploma de doctor în drept. În capitala Franței s-a perfecționat în compoziție la Schola Cantorum, unde l-a avut profesor pe Vincent D’Indy.

Întors în România, a practicat o vreme avocatura, în timpul liber dedicându-se scrisului și muzicii. Și-a început cariera literară cu versuri pentru copii, publicate în revista Copilul evreu. În 1934 a scris textul și muzica la un oratoriu profan, inspirat din Biblie, Cântarea cântărilor, care a fost reprezentat în 1938 pe scena Operei din București.

A mai scris poezii lirice și alegorice.

După război, a fost numit șef al departamentului pedagogic al Ministerului Artelor și Stiințelor, profesor și rector al Institutului de teatru „Ion Luca Caragiale”.

Breslașu a fost timp de mai mulți ani secretar al organizației de partid a Uniunii Scriitorilor.

 

 

1971:  A fost dezvelită statuia în bronz a lui George Enescu (operă a sculptorului Ion Jalea). Monumentul este situat în inima  pe peluza din fața Operei Române din Bucureşti.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Statuia în bronz a lui George Enescu 1971 opera

 

 

 

 

 

 

 

1997 (29/30) : A murit (la Bonn) Iosif Antochi, pedagog român stabilit în Germania, membru de onoare străin al Academiei Române la data de 21 aprilie 1993.

A absolvit Facultatea de Litere din Cernăuţi în anul 1937 şi Facultatea de Drept din Bucureşti în anul 1945. A dat doctoratul la Heidelberg în anul 1941.

Între 1945-1955 a fost asistent şi lector la Catedra de Pedagogie a Institutului Agronomic din Bucureşti, în acelaşi timp fiind inspector general în Direcţia Învăţământului din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii. A fost lector la Institutul Politehnic din Bucureşti şi cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe Pedagogice.

Din 1964 până în 1980 a predat la Institutul de Învăţământ Superior din Piteşti. Din 1974 a predat la Facultatea de Filosofie din Bonn.

A desfăşurat o susţinută activitate publicistică, abordând diferite domenii ale pedagogiei generale, istoriei pedagogiei şi pedagogiei comparate; (n. 23 august 1914 la Pătrăuți, Suceava, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria).

 

 

 

 

 

 

2000: Patriotul roman moldovean Ilie Ilaşcu, întemniţat de regimul  ilegal separatist de la Tiraspol, a primit cetăţenia română.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A  fost eliberat din temniţa separatistilor transnistreni în urma protestelor comunităţii internationale, la 6 mai 2001.

 

 

 

 

 

 

 

2001: A încetat din viaţă scriitorul român Gellu Naum, poet, prozator, dramaturg şi traducător: “Culoarul somnului”, “Focul negru”, “Despre identic şi felurit.

Antologie”, “Critica mizeriei”; (n. 1 august 1915).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2006: A murit compozitorul  de muzică ușoară si operetă, muzicolog si publicist român de origine evreiască Edmond Deda. (n. 23 aprilie 1920, Bucureşti).

 

 

 

 

 

Imagini pentru edmond deda photos

 

 

 

 

A studiat la Conservatorul Alberto della Pergola (București) și la The Billy Mayerl School for Modern Syncopation din Londra (1938-39) (pian) , dupa care, intors in tara a fost profesor de jazz la Conservatorul Lira din Brăila (1942-1944).
A inființat și a condus Conservatorul de jazz din România (1941-1948) si a fost profesor de muzică ușoară la Școala populară de artă din BRASOV, dirijor la teatrul Constantin Tănase si  membru al Uniunii Compozitorilor.

 

 

 

 

 

 

 

Compoziţiile lui Edmond Deda au câştigat cinci premii la Festivalul Cerbul de Aur, două premii la Festivalul Mamaia şi mențiuni la Festivalurile de la Split și Sopot.

 

 

 

 

 

 

 2015: A murit textierul  şi scenaristul român George Popovici; (n. 1934).

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/29/o-istorie-a-zilei-de-29-septembrie-video-4/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

 

29/09/2019 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

„REVOLUȚIA GAY”- Homosexualii şi un program bolnav de acţiune antiheterosexual

Ceea ce vă prezentăm mai jos este primul episod dintr-un serial intitulat „Homosexualii se prezintă pe ei înșiși”, realizat de ActiveNews.ro,  în care putem citi un fragment din manifestul revoluționar al lui  Michael Swift, publicat în Gay Community News, 15 februarie 1987, retipărit în Congressional Records, 15-21 februarie 1987…

Important: ulterior, activiștii LGBT au susținut că textul este satiric și că nu trebuie luat în serios, justificând afirmația prin prezenta primei propoziții.

Iată însă că, pe pagina în română a wikipedia care tratează „agenda homosexuală”, se  comentează astfel: 

„Pamflet anti-heterosexual sau program de acțiune, textul-manifest, extrem de violent, este imposibil să nu fie luat în serios, cu atât mai mult cu cât militanții anti-homosexuali arată că, dacă eliminăm aspectul metaforic și violența din text, multe din obiectivele menționate sunt pe cale să fie atinse”.

Michael Swift – REVOLUȚIA GAY

„PREZENTUL MANIFEST este extravaganță, nebunie, fantezie tragică și crudă, e erupție a mâniei interioare a asupriților care se visează cu disperare în locul asupritorilor.

Vă vom sodomiza fiii, embleme ale masculinității vostre slabe, ale viselor voastre efemere și ale minciunilor vulgare.

Îi vom seduce chiar în școlile și internatele voastre, în sălile de gimnastică și în vestiare, pe terenurile de sport și la seminarii, la cercurile voastre de tineret și în toaletele teatrelor voastre, în cazarmele voastre și în popasurile camioanelor, la cluburile bărbaților și pe culoarele Parlamentului – oriunde bărbații se adună alături de alți bărbați. Fiii voștri vor deveni slujitorii noștri și vor face ce le spunem noi. Vor fi replămădiți după imaginea noastră. Vor ajunge să ne dorească la nebunie și să ne adore”.

Textul integral al manifestului este AICI. Judecați dvs dacă este satiric sau programatic.

 

29/09/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: