Parlamentul European a votat recent o rezoluție prin care UE condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, la 23 august 1939.
În ceea ce privește România, Parlamentul European condamnă faptul că în 1940, Uniunea Sovietică a anexat teritorii din România și nu le-a returnat niciodată.
În vara anului 1940, prin ultimatumul și dictatele consecutive pactului Hitler-Stalin, România a fost silită să cedeze Uniunii Sovietice: Bucovina de Nord, Ținutul Herței și Basarabia; Ungariei: Transilvania de Nord, iar Bulgariei: Dobrogea de Sud (la sud de linia Ostrov-Vama Veche).
Numai Transilvania de Nord, anexată de Ungaria în urma Diktatului de la Viena la 30 august 1940, s-a întors, după cel de-Al Doilea Război Mondial, în baza Tratatului de la Paris din 10 februarie 1947, la ţara-mamă România.
Foto: Harta României sfâşiate în nefastul an 1940
Notă:
Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, a declarat că Pactul Ribbentrop- Molotov este nul din punct de vedere juridic.
Numai că, deși Putin neagă valabilitatea acestui pact criminal, el este în continuare în vigoare… Ruşii se apără spunând că înţelegerea dintre Hitler şi Stalin a fost denunţată de multă vreme, încă din 24 decembrie 1989.
Doar că au uitat să întoarcă teritoriile românești ocupate de Uniunea Sovietică în urma acestui Pact Criminal între Hitler și Stalin.
De ce până astăzi teritoriile românești nu au fost recuperate din momentul în care celelalte consecințe ale pactului au fost anulate ?
Este o chestiune de timp până ce vom avea soldați ruși la Prut, a susținut fostul Șef de stat Major al Armatei Române și fost consilier de stat la Departamentul Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale a României, generalul Constantin Degeratu, la reuniunea „Newsweek Defense Summit 2019”, eveniment organizat de revista Newsweek România, transmite Romanian Global News.
„… Declarațiile oficialilor români au fost că nu există amenințări militare externe la adresa României. Pericolele identificate au fost interne, respectiv corupția.
Asta în condițiile în care Rusia a catalogat NATO drept o amenințare la adresa securității sale și a anunțat că va acționa pentru eliminarea ei. În 2012, SUA au decis dezangajarea militară din Europa.
După intervenția Rusiei în Georgia s-a dovedit că Parteneriatul strategic al acestei țări cu NATO nu are nicio valoare militară.
Până la articolul 5, Tratatul NATO are patru articole care spun că apărarea națională este apanajul statelor naționale.
Din 2014, Rusia este în proces de trecere de la starea de pace la starea de război. Taie bucățică cu bucățică din drepturile noastre și din teritoriul unor state.
Care a fost reacția noastră? „Nu există amenințări militare externe la adresa României”.
Nu ne băgăm în ciorba Rusiei. Ok, s-ar putea să fim în meniu la felul trei. România a renunțat la apărarea națională și ajută NATO să apere România.
Dușmanul e aici și acționează împotriva noastră. Scopul este destructurarea teritorială a României.
Ne-am bucurat că Putin ne-a scăpat de oligarhii de la Chișinău, dar este, din păcate, o chestiune de timp până ce vom avea soldați ruși la Prut”, a atras atenția gen. Degeratu.
„Trebuie să înceteze războiul româno-român, politic”, a continuat ofițerul român.
„Aceste programe de înzestrare sunt frumoase, dar ele vor mai dura vreo 5 ani. Soluția este dislocarea a două escadrile de F-16 din Germania și Italia în România, dislocarea a cel puțin două divizii de rachete „Patriot”, dar și transferarea unui vas de luptă de dimensiuni mai mari. Avem 3 nave.
Le putem înzestra cu rachete de coastră, cu rază de 300- 500 km, de pe nave americane, care se dezafectează.
Nu încălcăm niciun tratat. Suntem într-o situație tragică, nu dramatică, din punct de vedere al ființei naționale. Putem face asta, dacă convingem aliații că este și în interesul lor”, și-a încheiat pledoaria gen. Degeratu.
Cu această ocazie, au avut loc discuții despre direcțiile strategice de apărarem în condițiile noilor provocări. Deasemenea, s-a discutat și desre oportunitățile oferite de contextul geopolitic actual și de prioritățile de înzestrare a armatei și bugetul apărării naționale a României, informează Newsweek.ro.
Evenimentul a reunit la aceeași masă de dezbateri pe toți actorii implicați în domeniul securității naționale a României: reprezentanți ai NATO, Ministerului Apărării Naționale, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Statul Major al Apărării, reprezentanții Forțelor Terestre, Forțelor Terestre, Forțele Aeriene, reprezentanți ai misiunilor diplomatice ale SUA, Marii Britanii, Poloniei, reprezentanți ai companiilor din domeniul apărării, atât ale Statului român, cât și cele private.
Din expunerile celor prezenți am reținut câteva declarații.
Gabriel-Beniamin Leş, ministrul Apărării Naționale, prezent la dezbaterea organizată de Newsweek România, a declarat la rândul său:
„Ne confruntăm cu provocări de securitate de o complexitate fără precedent.
Asta înseamnă inclusiv atacuri hibride, din partea actorilor non-statali și statelor eșuate. Politica de apărare a României reprezintă o contribuție semnificativă la securitatea întregii regiuni, iar acest lucru înseamnă nevoia de adaptare continuă.
Un obiectiv asumat de România reprezintă dezvoltarea și modernizarea unor capabilități robuste.
O descurajare eficientă pe flancul de est al NATO presupune cheltuirea responsabilă a resurselor”, a mai atras atenșia Leș.
„33,4% din bugetul Apărării a fost alocat înzestrării în 2019.
E o bază solidă pentru accelerarea procesului de modernizare a capabilităților României, iar până în 2022, 18 miliarde de lei sunt alocate exclusiv achiziției de armament.
De asemenea, industria românească de apărare este implicată în producția de transportoare blindate, corveta multifuncțională și camioanele de multinaționale de transport. Facem toate eforturile pentru ca contractul pentru achiziția celor patru corvete multifuncționale să se finalizeze, bineînțeles după parcurgerea tuturor etapelor legale”, a mai punctat oficialul român.
Gen. Nicolae Ciucă, șeful Statului Major al Apărării, a vorbit la Defense Summit despre elementele definitorii ale contextului geopolitic. El a afirmat că „evoluțiile recente, provocările de securitate au o predictibilitate tot mai mică, iar dezvoltarea capacităților de apărare presupune adaptarea continuă”.
Nu trebuie uitat nici faptul că Marea Neagră este o regiune instabilă, iar Rusia rămâne principalul actor politic și militar în regiune.
Anexarea ilegitimă a Crimeei permite Rusiei să-și proiecteze forța dincolo de regiunea Mării Negre.
Pe de altă parte, amenințările tradiționale, convenționale, nu pot fi ignorate.
„Obiectivul pentru perioada următoare este consolidarea capacității de luptă, credibile, interoperabile, flexibile, care să asigure răspuns în spectrul hibrid, să asigure reziliența de care avem nevoie. Vreau să subliniez cât de mult înseamnă parteneriatul nostru cu Statele Unite ale Americii.
Am reușit să asigurăm o prezență coerentă pe flancul estic al NATO, în special prin participarea la exerciții. Nu a fost ușor să asigurăm 2% pentru al treilea an consecutiv. Avem nevoie de o perioadă de la 3 la 5 ani pentru a avea noile capabilități operabile”.
Militarul român a amintit și faptul că timp de 25- 30 de ani, Armata a fost subfinanțată.
„Suntem în postura de a deconta ce nu s-a făcut până acum și doar în sistem inter-instituțional putem asigura o apărare eficientă a României.
Nu este vorba despre cine este lider, ci despre cum găsim soluții de apărare a țării”, a mai subliniat Gen.Nicolae Ciucă.
Iulian Fota, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională (2009-2014), în prezent conf. univ. dr. la Academia Națională de Informații, a oferit la rândul său câteva explicații referitoare la situația politico-militară și de apărare.
Fota a afirmat că „politica noastră de securitate națională riscă să devină o formă fără fond după 30 de ani. Am argumente puternice”, a dezvăluit fostul consilier prezidențial.
„Politicul refuză să recunoască că trăim într-o lume mult mai periculoasă. Nu vor să fie întrebați ce fac pentru asta. La nivel politic nu a stârnit nicio reacție faptul că Rusia a confiscat o treime din Marea Neagră prin exerciții militare.
Am reacționat doar pentru că au reacționat ucrainienii.
Suntem în campanie electorală, dar nu se discută deloc despre politicile de securitate națională.
Este cea mai importantă politică publică. Nu mă refer doar la un partid, ci la toate partidele. Parcă s-au înțeles pe sub NATO”, a atras atenția Fota.
„La reuniunea diplomației românești, nimeni nu a rostit cuvântul Rusia. De ce mai cheltuim 2%? Trebuie să punem punct acestei ipocrizii.
În niciun document oficial nu se precizează de ani de zile care este cea mai mare amenințare la adresa securității naționale a României, ca nu cumva vreo instituție să fie trasă la răspundere.
Cum să-ți faci o agendă, cum să prioritizezi în aceste condiții. Până în 2014 am cârpit domeniul de securitate națională.
Nu s-a făcut o revizuire strategică. Cele mai mari amenințări la securitatea națională a României sunt propriile vulnerabilități.
Politizarea absurdă a domeniului de securitate națională este o realitate. În momentul de față avem un război politico-ideologic împotriva Occidentului și în România”, a mai afirmat Fota.
Leș recunoaște indirect că suntem într-un pericol iminent!
În acest moment al discuției, Gabriel Leș a simțit nevoia să intervină, afirmând că: „E riscant să informăm opinia publică de faptul că suntem într-un pericol iminent, iar aceste chestiuni trebuie comunicate cu foarte mare atenție”.
Leș a mai afirmat, potrivit Newsweek, și că „industria noastră de apărare nu ne poate oferi capabilitățile de care avem nevoie”.
Arnold Dupuy, Aspen Institute Romania, expert al firmei de consultanţă Booz Allen Hamilton şi analist la Departamentul Apărării din SUA, a răspuns prompt acestei provocări:
„Nu văd de ce nu ați cere asta SUA, chiar dacă asta ar putea fi percepută ca o provocare directă la adresa Rusiei. Nu văd de ce nu ați încerca asta”, a acentuat Dupuy.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
CER SI PAMANT ROMANESC 