CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Stalin se gândea la un al doilea tratat Brest-Litovsk. Basarabia și Bucovina oferite lui Hitler de dictatorul sovietic în schimbul stopării invadării URSS

 

 

 

Imagini pentru stalin si hitler photos

 

            Stalin                                   Hitler

 

 

 

 

Stalin i-a oferit Basarabia și Bucovina lui Hitler, în schimbul încetării invaziei germane în URSS.

 

 

 

 În data de 3 martie 1918 , tânăra republică bolşevică aflată sub conducerea lui Lenin, semna cu puterile centrale Tratatul de la Brest-Litovsk, care  punea capăt luptelor de pe frontul de est.

Rusia a pierdut atunci, în avntajul Germaniei, o mare parte din teritoriile sale occidentale  (Polonia, ţările baltice şi Finlanda), şi peste 30% din populaţia sa.

Tratatul de la Brest-Litovsk a avut efect numai pentru opt luni, fiind denuntat de guvernul bolsevic în noiembrie 1918, după infrângerea Germaniei şi a aliatilor ei la sfarsitul primului război mondial.

Înfrângerea Germaniei în primul razboi mondial, (marcat de armistitiul cu tarile Antantei de la Compiègne, de pe 11 noiembrie), a facut posibilă declararea independenţei reale a Finlandei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, si Poloniei. 

In aprilie 1922, în Tratatul de la Rapallo, Germania accepta anularea Tratatului de la Brest-Litovsk, cele doua ţări semnatare fiind de acord sa renunţe reciproc la orice pretenţie financiară sau teritorială.

Iată că după două decenii, la puțin timp după invadarea URSS la 22 iunie  1941 de către armatele lui Hitler, Biroul Politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice se pregătea să încheie cu Germania un nou tratat asemănător cu cel de la Brest-Litovsk.

Stalin era dispus, potrivit istoricului Dmitri Volkogonov care a avut acces la cele mai secrete documente ale bolșevicilor, să urmeze exemplul maestrului său, Lenin, care a cedat nemţilor în 1918 întinse teritorii care aparţineau Rusiei. 

El i-a ordonat lui Beria să-l contacteze pe ambasadorul bulgar Stamenov, care era agent al NKVD, și, prin intermediul lui să stabilească legătura cu Berlinul și să-i propună lui Hitler următoarea înțelegere:

„În schimbul încetării acțiunilor militare, Uniunea Sovietică va ceda Ucraina, Bielorusia, statele baltice, Karelia, Basarabia și Bucovina”.

Deci, Biroul Politic, care devenise încă de pe timpul lui Lenin un super-guvern, iar sub Stalin ajunsese un organism de yes-meni cărora le revenea doar sarcina de a sanctifica acțiunile dictatorului, propunea renunțarea la zeci de milioane de cetățeni sovietici.
Însă, pentru Biroul Politic nicio metodă nu era exagerată, nicio măsură nu era inacceptabilă, dacă ea putea salva regimul bolșevic.

Este suficient de amintit că atunci când s-a simțit puternic amenințat de naziști, Stalin a făcut apel la sprijinul Bisericii Ruse, pe care o distrusese aproape în întregime.

Puterea lui Stalin era atât de mare și nelimitată, încât adesea nici nu se mai obosea să-și camufleze acțiunile sub paravanul  Biroului Politic.

În afară de Stalin, numai Molotov a mai știut de negocierile cu Ribbentrop din 23, 28 august și 28 septembrie 1939, care au culminat cu cinica măcelărire a mai multor țări, între care și România, scrie http://www.timpul.md.

Publicitate

12/09/2019 Posted by | ISTORIE | , , , , , , | Lasă un comentariu

19 AUGUST 1939 – ZIUA ÎN CARE STALIN A DECIS SĂ ÎNCEAPĂ AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL, HOTĂRÂND ATACAREA PRIN SURPRIDERE A GERMANIEI ŞI ROMÂNIEI

 Foto: Stalin şi Hitler

Nenumărate cărţi şi documentare au analizat de-a lungul timpului aspectele existenţei sub nazism, dar despre comunismul sovietic se vorbeşte prea puţin.

Graţie acestei conspiraţii a tăcerii, Holodomorul rămâne o enigmă, deşi a însemnat uciderea prin înfometare a 7 milioane de oameni, iar gulagul a rămas doar o idee, niciodată pe de-a întregul asimilată.

Dacă până la izbucnirea războiului, Stânga a simpatizat, în diferite grade, cu fascismul, naţional-socialismul şi comunismul, după conflict, magnitudinea distrugerii şi milioanele de morţi au impus o reconsiderare.

Fascismul şi nazismul nu mai erau frecventabile. În schimb, comunismul devenise cu atât mai atrăgător: salvase lumea de Hitler!

Pentru a nu pierde nimic din aură, Stânga a încercat să dea vina pe dreapta şi s-a chinuit să convingă lumea că egalitarista şi democratica Uniune Sovietică a fost atacată pe la spate de „extrema dreaptă” nazistă.

Întreaga răspundere a fost aruncată pe umerii lui Adolf Hitler.

Stalin a scăpat nepedepsit, ba chiar, a fost, cumva, compătimit, fiind asemuit unei victime: liderul sovietic a fost trădat de Hitler, un nebun care şi-a propus să se lupte cu întreaga planetă.

Desigur, povestea trădării hitleriste e credibilă, dar cât este ea de adevărată?

Deloc.

Pactul Ribbentrop – Molotov a fost, în realitate, pactul Hitler- Stalin.

 

 

 

Imagini pentru pact ribbentrop- molotov photos

 

Foto: 23 august 1939 – Semnarea pactului sovieto- nazist.

Stalin este cel care a iniţiat înţelegerea cu Hitler, sovieticul Molotov fiind cel care i-a propus omologului său german, Ribbentrop  să semneze pactul de neagresiune.

În urma sa, Stalin şi-a permis să anexeze ţările baltice, Basarabia şi Bucovina şi a atacat Finlanda de la care a smuls Karelia.

Dar planurile sale erau mult mai ambiţioase.

Fost ofiţer al Direcţiei Generale de Informaţii a Ministerului Apărării din Uniunea Sovietică, Victor Suvorov a avut acces la nenumărate arhive ale statului sovietic.

Pe baza lor, a scris câteva cârţi: Spărgătorul de Gheaţă, Ultima Republică, Ziua „M”.

Teza principală a lui Suvorov este că Stalin a iniţiat pactul cu Hitler pentru a pregăti războiul mondial. L-a înarmat şi susţinut pe liderul nazist pentru ca acesta să intre în război cu întregul Occident, iar el să intervină ulterior, „eliberator”.

Scopul lui Stalin părea de neimaginat: victoria totală a comunismului.

În timp ce Hitler s-ar fi luptat cu Vestul, Uniunea Sovietică urma să declanşeze în vara lui 1941 un atac prin surprindere asupra Germaniei şi aliaţilor săi.

Mobilizarea sovietică ar fi fost atât de mare, încât nici o armată de pe lume nu i-ar mai fi făcut faţă. Nici Germania nazistă, nici Franţa sau Anglia, ori poate chiar îndepărtata Americă, nu ar mai fi putut să se opună Armatei Roşii.

Pentru trădarea sa, Victor Suvorov a fost condamnat la moarte, în contumacie, dar cărţile lui rămân.

Redăm concluzia din Ziua „M”.

L-a crezut Stalin pe Hitler?

Victor Suvorov

Putem să repetăm că Stalin l-a crezut pe Hitler – dar cei care s-au aflat în apropierea lui în acei ani nu confirmă această legendă.

Nici amiralul N.G. Kuzneţov, nici mareşalul G.K. Jukov.

Iar Nikita Hruşciov mărturiseşte că Stalin, după semnarea pactului de neagresiune încheiat cu Germania, a strigat bucuros că l-a înşelat pe Hitler.

Pactul a fost o capcană pentru Hitler. Închipuiţi-vă că un infractor a falsificat toată noaptea o poliţă, dimineaţa urmând să o înmâneze.

Este posibil ca însuşi infractorul să creadă că poliţa este autentică?

Pactul Molotov – Ribbentrop a fost născocit de Stalin pentru a începe al doilea război mondial cu mâinile lui Hitler, pentru a ruina şi slăbi Europa, inclusiv Germania.

Putea Stalin să creadă în acest pact, dacă scopul iniţial al acestuia era să-l înşele pe Hitler?

Dacă nu sunteţi convinşi, să ne adresăm statisticii.

La 21 iunie 1939 Stalin avea 94 de divizii de infanterie şi vânători de munte. Exact peste doi ani, la 21 iunie 1941, avea 198 de divizii de infanterie şi vânători de munte.

În afară de acestea, se făcuseră pregătirile şi se dăduse ordinul de formare a încă 60 de divizii de infanterie, care trebuiau să apară după atacurile prin surprindere şi declararea Zilei „M”.

În aceşti doi ani numărul diviziilor motorizate şi de infanterie motorizată a crescut de la 1 la 31. Numărul diviziilor de tancuri a crescut de la 0 la 61.

Încă o serie de zeci de divizii de tancuri se afla în stadiul de formare, care trebuia să se încheie dupădeclarea Zilei „M”.

Numărul diviziilor de aviaţie s-a mărit în doi ani de la 0 la 79, al corpurilor de infanterie de la 25 la 62, al regimentelor de artilerie (fără a lua în calcul pe cele antiaeriene) de la 144 la 900.

Mai erau încă vreo câteva sute de regimente care se pregăteau de desfăşurare după primele atacuri ale Armatei Roşii.

Numărul corpurilor mecanizate (de tancuri) a crescut de la 4 la 29, al brigăzilor de desant aerian de la 6 la 16, al corpurilor de desant aerian de la 0 la 5, iar alte 5 urmau să fie rapid desfăşurate în Ziua M şi în următoarele zile.

Numărul armatelor din partea europeană a Uniunii Sovietice s-a mărit în doi ani de la 0 la 26.

Vreme de cincizeci de ani, comuniştii au încercat să ne convingă că Stalin a avut încredere în Hitler.

Statistica nu confirmă acest lucru. Lucrurile stau invers.

Hitler l-a crezut pe Stalin şi a semnat pactul care a dus Germania într-o situaţie dificilă, de război împotriva întregii Europe şi a întregii lumi.

Pactul a pus Germania în situaţia de vinovat unic al războiului.

La 19 august 1939, Stalin a început mobilizarea secretă a Armatei Roşii, după care al doilea război mondial a devenit inevitabil.

Însă Hitler nu a dat atenţie evenimentelor ce se petreceau în Uniunea Sovietică.

Mai înainte Stalin a început mobilizarea industriei, transportului, aparatului de stat, a resurselor umane. Hitler nu a luat asemenea măsuri în Germania.

Hitler l-a crezut prea mult pe Stalin. Avându-l pe Stalin în spate, Hitler lupta fără griji împotriva Franţei şi Angliei, aruncând împotriva acestora toate tancurile, întreaga aviaţie de luptă, cei mai buni generali şi cea mai mare parte a artileriei.

În vara lui 1940, Germania a lăsat la frontiera estică numai 10 divizii, fără nici un tanc şi fără acoperire din partea aviaţiei.

Era un risc mortal, dar Hitler nu conştientiza acest lucru. În vremea aceasta, Stalin pregătea toporul.

Hitler a intuit prea târziu. Lovitura lui Hitler n-a mai putut salva Germania.

Stalin nu numai că avea mai multe tancuri, tunuri şi avioane, mai mulţi soldaţi şi ofiţeri, dar îşi trecuse deja industria în regim de război şi putea produce armament în orice cantitate.

Stalin era un infractor de drept comun. La începutul secolului, sub conducerea lui Stalin şi cu participarea lui personală a fost jefuită banca din Tiflis, jaf care a uimit întreaga Europă.

Pregătirea atacării Germaniei a fost lucrată de Stalin la fel de minuţios ca şi vestitul jaf.

Dar Stalin n-a reuşit să încheie mobilizarea în secret. Hitler a atacat în momentul în care Armata Roşie şi întreaga Uniune Sovietică se aflau în situaţia cea mai nefavorabilă respingerii unui atac: ele însele pregăteau unul.

S-a petrecut ceea ce se putea petrece în piaţa din faţa băncii: dacă unul din paznici şi-ar fi dat seama ce se petrece, trăgea el primul…

Hitler a atacat primul şi de aceea pregătirea stalinistă de război a fost dată peste cap, transformându-se într-o catastrofă.

Ca rezultat al războiului, Stalin a obţinut numai Polonia, Germania de Est, Ungaria, Iugoslavia, România, Bulgaria, Cehoslovacia, China, jumătate din Coreea, jumătate din Vietnam.

Oare Stalin socotea să obţină un rezultat atât de modest?

* * *

Să tragem concluziile…

 

Începerea mobilizării secrete însemna practic intrarea în cel de-al doilea război mondial.

Stalin a înţeles acest lucru şi a dat conştient ordinul de începere a mobilizării secrete din 19 august 1939. Din acea  zi, oricum ar fi evoluat evenimentele, războiul nu mai putea fi oprit.

De aceea, 19 AUGUST 1939 ESTE ZIUA CÂND STALIN A ÎNCEPUT AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL.

Mobilizarea secretă trebuia să se încheie prin atacarea Germaniei şi a României, la 6 iulie 1941.

Concomitent, în întreaga Uniune Sovietică trebuia decretată Ziua „M”, ziua când mobilizarea se transforma din secretă în deschisă şi totală.

Mobilizarea secretă a fost orientată în sensul agresiunii.

Pentru apărarea ţării nu s-a făcut nimic. Mobilizarea secretă a fost atât de colosală, încât nu s-a izbutit ascunderea existenţei sale.

Lui Hitler i-a rămas o singură şansă: să se salveze printr-o lovitură preventivă.

Hitler l-a preîntâmpinat pe Stalin cu două săptămâni.

Iată de ce Ziua „M” n-a mai venit.

Sursa:  L-a crezut Stalin pe Hitler?, Ziua „M” – Victor Suvorov, Ed. Hexagon, pp. 281-284, Cap. 25

12/09/2019 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

ZIUA DE 12 SEPTEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 12 septembrie în istoria românilor

 

 

 

 

 

 

1591: Aron Tiranul a devenit  pentru întaia dată domn al Moldovei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aron Vodă (Aron Tiranul, Aron Emanoil), domn al Moldovei (gravură de epocă)

 

 

 

 

 

La 12 septembrie 1591, Aron Tiranul a fost numit pentru întîia oară de către sultan, domn al Moldovei.
Faptul este menționat într-o scrisoare trimisă dogelui Veneției de către ambasadorul său la Poarta Otomană.
În scrisoare se menționează că a fost ales pe scaunul Moldovei după o mare concurență fiind favoritul regelui Angliei.

A  fost domnitor al Moldovei: 12 septembrie 1591 – iunie 1592 și 18 septembrie 1592 – 24 aprilie 1595. Boierii l-au numit “cel Cumplit”.

Aron Tiranul a fost fiul nelegitim al lui Alexandru Lăpuşneanu, deci, descendent al ilustrei dinastii princiare a Muşatinilor.

A ajuns la domnie din rândaș, cumpărând tronul cu 1 milion de galbeni.

Ca să-și plătească datoriile, a scos dări noi. Cronicile spun că Aron Tiranul “prăda” țara, că agenții care strângeau dările erau însoțiți de turci și că la urmă a dat ordin ca să se ia de la tot omul câte un bou, iar pentru cei care nu aveau, se lua de la alții. De aceea, țara se răscoală, iar Aron o potolește cu cruzime.

În acel moment Poarta îl mazilește (1592),dar, datorită rugăminților creditorilor săi, este numit din nou domn.

Săturat de jafurile turcilor, îndemnat și de Papă ca să rupă relațiile cu aceștia, Aron a fost convins de Mihai Viteazul să se alăture alianței creștine la 5 noiembrie 1594.
La această Ligă Sfântă în centrul căreia se afla împăratul german Rudolf al II-lea, aderase și principele Transilvaniei, Sigismund Bathory.

Mișcarea împotriva turcilor a început în aceeași zi și la Iași și la București, pe 13 noiembrie 1594.

A curățat țara de otomani și a atacat cetățile de la Dunăre, luând și Dobrogea în 1595.

Cu toate că Aron Vodă făcea parte din coaliția anti-otomană și și-a îndeplinit sarcinile în acest sens, Sigismund Bathory neîncrezător, pune la cale un complot împotriva lui.
Pentru aceasta s-a  folosit și de Răzvan, fostul hatman al lui Aron Vodă, care acum era șeful gărzii ungurești.

Aron a fost prins de oștile transilvănene și închis cu toată familia la Vințu de Jos, Alba în mai 1595, unde a și murit  în iunie 1597.

Este îngropat în biserica lui Mihai Viteazul din Alba Iulia. Locul pe tron a fost luat de Răzvan, care ca domnitor și-a luat și numele de Ștefan.

Supranumele de „Tiranul”, cu care apare în istoriografia noastră actuală, i-a fost fixat definitiv de către principele-cărturar al neamului românesc, Dimitrie Cantemir.

Desfranarea sa, la care se adăuga fiscalitatea excesivă promovată de el, au făcut ca imaginea acestui domn  în epocă şi peste timp să aibă mult de suferit.

Astfel că, deşi are şi merite incontestabile (legate îndeosebi de lupta antiotomană), Aron Vodă a ramas in istorie drept un voievod cu o personalitate şi o domnie negativă.

 

 

 

 

 

 1659: Oastea Ţării Românesti (Muntenia),condusa de domnitorul Mihnea al III-lea (1658-1659), îi alunga pe turci din cetăţile Giurgiu si Braila.

Incepe răscoala antiotomană.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acţiunea antiotomană a fost declanşată la 12 septembrie 1659, prin uciderea gărzii turceşti de la curte, apoi a turcilor din Târgovişte şi în cele din urmă din ţară, numărul acestora ajungând la câteva mii.

In următoarele  săptămâni au fost atacate raialele Giurgiu, Brăila şi Turnu, iar dincolo de Dunăre, Rusciuk, Nicopole şi Măcin.

La 12 octombrie 1659 prin tratatul încheiat de principele Rákóczi la Bran, cu Constantin Şerban, acesta din urmă îi ceda lui Mihnea drepturile de stăpânire asupra ţării Româneşti, în schimbul unui ajutor pentru redobândirea scaunului Moldovei.

la 15 octombrie 1659, Gheorghe Rakoczi al II-lea a trecut în Țara Românească lângă Rucăr unde s-a întâlnit cu Mihnea la III-lea, stabilind planul viitoarei acţiuni antiotomane. Rákóczi trebuia să atace Lugojul şi Caransebeşul, Consantin Şerban după ce va fi ocupat tronul Moldovei urma să oprească intervenţiile tătarilor, iar Mihnea al III-lea să-i atace pe turci la sud de Dunăre.

Doar că acţionând separat, cei trei au fost învinşi pe rând, mai întâi Constantin Şerban, în Moldova cam în acelaşi timp când era înfrânt Rakoczi în Ardeal. Mihnea deşi i-a biruit pe turci la Frăteşti, la 23 noiembrie 1659, a fost nevoit să părăsească asediul Giurgiului şi atacat de turci şi tătari a fost înfrânt la începutul lui decembrie 1659 în apropiere de Călugăreni. Astfel că Mihnea a fugit în Transilvania ajungând la Râşnov la 3 decembrie 1659.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Gheorghe Rakoczi al II-lea photos

 

Gheorghe Rákóczi al II-lea ; n. 30 ianuarie 1621 – d. 6 iunie 1660

 

 

 

 

Întâlnirea cu Gheorghe Rákóczi al II-lea la începutul lui decembrie 1659 nu a avut niciun rezultat şi Mihnea a trecut prin secuime îndreptându-se spre Satu Mare.

Aici, la 5 aprilie 1660, după o masă îmbelşugată oferită de celălalt pribeag, Constantin Serban, Mihnea a murit.

Se presupune că voievodul ar fi fost otrăvit si a murit in data de 6 aprilie, S.V. 26 martie 1660).

 

 

 

1802: Poarta Otomană a emis hatişeriful (ordinul) prin care au fost confirmate privilegiile acordate prin firmanurile din 1774, 1783, 1791, de garantare a inviolabilităţii frontierelor Principatelor, de asigurare a stabilităţii domniilor pământene, fixate la şapte ani, de stabilire a cuantumului haraciului (tributului).

 

 

 

 1856: S-a născut la Buzau,  juristul Victor Râmniceanu (Romniceanu); rol important în modernizarea justiţiei române.

A contribuit la dezvoltarea  jurisprudenţei românesti si a fost membru de onoare al Academiei Române din 1923; (m. 1933).

 

 

1869: S-a născut chimistul Gheorghe Gh. Longinescu autorul unor contribuţii importante în domeniul chimiei analitice şi fizice,fost  membru de onoare al Academiei Române din 1936; (m. 1939).

Impreună cu matematicianul Gh. Ţiţeica a întemeiat revista „Natura”.

 

 

 1869: A murit Constantin (Costache) Stamati, poet şi traducător ( Lamartine, Hugo, Vigny, Jukovski, Puşkin), membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 si  colaborator la revista „Albina Românească” şi „Dacia Literară”; (n. 1786).

 

 

 

 

 

1882: S-a nascut Ion Agârbiceanu, preot si scriitor român, membru al Academiei Române; (d. 1963).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1883: Se naşte in Bucuresti, CONSTANTIN IONESCU-MIHĂIEŞTI, medic, membru al Academiei Române, microbiolog şi imunolog, organizator, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, al Institutului de seruri şi vaccinuri din Bucureşti; (m. 14 aprilie 1962).

A studiat medicina in tara si a primit o bursa de un an in S.U.A. Aici a lucrat la la Universitatea John Hopkins din Baltimore si la Universitatea Columbia din New York, a facut un stagiu la Harvard Medical School din Boston, in 1923.

In timpul stagiului din Statele Unite a publicat o lucrare asupra fenomenului Twort d’Herelle. Impreuna cu D. Combiescu a publicat o lucare asupra imunitatii in infectia carbunoasa, in care emitea ipoteza fenomenului de recombinare a virusurilor.

A studiat limfogranulomatoza veneriena (boala Nicholas-Favre).

In 1925 a plecat la Londra, pentru un stagiu la Institutul Lister. La intoarcere a fost repartizat la Institutul Ion Cantacuzino din Bucuresti.

A lucrat cu renumitul profesor până la decesul acestuia, in 1936, si i-a urmat la conducerea institutului. Sub conducerea sa au fost ridicate inca doua corpuri de cladire si s-a preparat vaccinul polio inactivat, s-au luat masurile de preparare in masa a vaccinului polio viu atenuat.

Studiile sale indomeniul microbiologiei au dus la observatii importante. Impreuna cu A. Tupa a sesizat fenomenul recombinarii virusurilor. Cei doi cercetatori au izolat în timpul cunoscutei epidemii de poliomielită din 1927–1929 tulpini „blande” de virus polio. Suşele de virus neagresive s-au potenţat prin amestecarea lor.

Din 1930 a predat la catedra de bacteriologie a Institutului de Medicina si Farmacie din Bucuresti, ramasa vacanta dupa moartea lui Victor Babes.

A fost membru titular al Academiei Romane din 1945, vicepresedinte al Societatii Romane de hematologie, infiintata in 1932 de I. Cantacuzino.

A fost membru fondator al Asociaţiei Romane pentru Strangerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (ALRUS).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1887: S-a născut la Sulina, jud.Tulcea, George Georgescu,  supranumit “seniorul baghetei românesti”, fost director al Operei Române din Bucuresti, membru corespondent al Academiei Române si  director al Orchestrei Filarmonice din Bucureşti  ; (d. 1 septembrie 1964).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1888: S-a nascut la Baia Mare, Józsi Jenõ Tersánszky, scriitor, dramaturg maghiar, o personalitate proeminentă a prozei maghiare din secolul 20; (d. Budapesta, 12 iunie 1969).

 

 

 

 

1895: S-a născut Eftimie Vasilescu, operator, regizor şi producător; pionier al filmului românesc documentar şi de ficţiune; format la Serviciul cinematografic al Armatei la începutul anilor ’20, debutează ca operator de actualităţi; în 1923 înfiinţează laboratorul cinematografic şi firma „Româniafilm”; (m. 1986).

 

 

 

 

1897: A apărut primul număr al „Revistei Sanitare Militare”, buletin oficial al Societăţii ştiinţifice a ofiţerilor corpului sanitar militar român,  organ al Direcţiei Medicale a Ministerului Apărării Naţionale şi al Societăţii de medicină şi farmacie militară cu apariţie lunară.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1910: S-a născut (la Bacău) Alexandru Şafran, teolog, filosof, istoric.

In 1940, Congresul Comunităţilor Evreieşti l-a ales şef-rabin al Cultului Mozaic din România (cel mai tânăr rabin din lume), fiind, totodată  şi singurul reprezentant al populaţiei evreieşti în Parlamentul României.

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Alexandru Şafran

 

 

 

 

 

In 1947 regimul comunist l-a expulzat din ţară şi s-a stabilit Elvetia, unde a fost  şef-rabin al Comunităţii Evreieşti din Geneva din 1948 pana in 1997).

A fost  autor a numeroase lucrări în toate domeniile spiritualităţii evreieşti si membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997; (m. 2006, Geneva).

 

 

 

 

 1916 (12/25 septembrie): În timpul primului război mondial, Bucureştiul a fost bombardat de aviaţia germană.

Bombardamentele germane ( în această zi s-au înregistrat 7 atacuri aeriene consecutive) produc un adevărat masacru: 485 de morţi şi 1 000 de răniţi.

 La 4/17.VIII.1916 se semnase la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei.

În data de 14/27 august 1916 România a declarat război Austro-Ungariei, dată ce va marca începutul războiul de eliberare şi întregire naţională (1916 – 1919).

 

i (1916), în timpul Primului Război Mondial, Bucureştiul a fost bombardat de aviaţia germană. La 4/17.VIII.1916 se semna, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (în prima conflagraţie mondială). În data de 14/27.VIII.1916 România declara război Austro-Ungariei, dată ce a marcat începutul războiul de eliberare şi întregire naţională (1916-1919) (12/25)

 

 

 

 

1919: Este emis Decretul – lege privind infiintarea Universitatii Regele Ferdinand din Cluj. Primul rector a fost Sextil Puscariu.

Universitatea maghiara din Cluj se refugiase la Szeged, in Ungaria.

  Vasile Pârvan a inaugurat în 3 noiembrie 1919 cursurile universității, iar la 1 februarie 1920 regele Ferdinand al României a proclamat în mod solemn crearea acestei universități, cu patru facultăţi: Ştiinţe, Medicină, Litere şi Filosofie, Drept, iar savantul Vasile Pârvan a ţinut prelegerea „Datoria vieţii noastre”.

In aceiasi zi,  Consiliul Dirigent al Transilvaniei a emis un Decret-lege  privind  reforma agrara si introducerea votului universal.

 

 

 

 

 

 

1940: S-a născut actriţa american Linda Gray, cunoscuta publicului larg  datorita rolului jucat in popularul serial de televiziune “Dallas”.

 

 

 

 

 

 

 

Linda Gray, interpreta lui Sue Ellen din serialul american de succes „Dallas”, are origini româneşti, mama ei, pe numele sau real Maria Kujnir-Herescu, fiind născută la Bucureşti în data de 23 noiembrie 1923.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru nadia grey

 

 

 

 

 

S-a căsătorit la doar 16 ani cu un englez, Gray, de la care a şi păstrat numele, dar a divorţat de acesta şapte ani mai târziu, măritându-se ulterior (în 1946), cu prinţul Constantin Cantacuzino, pilot celebru în epocă.

Din relaţia cu englezul Gray, Maria a avut şi singurul ei copil, pe Linda (născută în 1941), actriţa celebră de mai târziu, din “Dallas”.

Pe marile ecrane si-a luat numele de Nadia Gray si a făcut senzaţie după ce s-a mutat în Franţa şi a fost distribuită de marele regizor Federico Fellini în capodopera “La Dolce Vita” (1960), în care apare într-o scenă memorabilă: face striptease, dar unul cu clasă şi de neuitat.

 

 

 

 

 

 

1944: La Moscova, a fost semnată Convenţia de armistiţiu dintre guvernul român şi guvernele Naţiunilor Unite, in conditiile dictate de URSS, prin care se consfinţea starea de fapt a ieşirii României din războiul cu Aliatii occidentali si URSS şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.

Reprezentantii Guvernului si Inaltului Comandament Roman la Moscova au fost :   Ministrul de Stat si Ministru de Justitie L. Patrascanu, Ministrul Subsecretar de Stat al Afacerilor Interne, Adjutantul Majestatii Sale Regelui Romaniei, General D. Damaceanu, Principele B. Stirbey si d-l G. Popp, avand depline puteri.r

Reprezentantul Inaltului Comandament Aliat (Sovietic) a fost Maresal al Uniunii Sovietice R. Ya. Malinowski, deplin imputernicit pentru aceasta de catre Guvernele Uniunii Sovietice, Regatului Unit si Statelor Unite ale Americii.

Dupa lovitura de stat de la 23 august si pana la 12 septembrie 1944, in  absența unui armistițiu semnat, trupele sovietice au tratat în continuare pe români drept inamici, un număr de 114.000- 160.000 de soldați români fiind luați prizonieri de război de către sovietici fără luptă, ca urmare a ordinului de încetare a focului dat de regeAcestia au fost trimiși pe jos în lagăre din Uniunea Sovietică; aproximativ o treime dintre ei murind pe drum.

 

 

 

 

 

 

 

 

La articolul 16, Convenţia prevedea scoaterea din circulaţie a tuturor publicaţiilor fasciste şi legionare, pretext pentru regimul comunist de a scoate din circuitul public privat texte importante referitoare la unitatea statului român, la tradiţiile româneşti, ori la românii din alte ţări.

Pe lista autorilor interzişi figurau mari nume ale culturii noastre nationale cum ar fi : Gheorghe Şincai, Nicoale Iorga, Mihai Eminescu, Mircea Eliade si chiar marele dramaturg  de origine evreiasca, Mihail Sebastian.

 

 

 

 

 

 

1980: S-a născut vedeta de  televiziune română, Nicoleta Luciu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1994: Trupe din tarile membre ale Aliantei Nord-Atlantice si din statele est-europene, inclusiv Romania, au efectuat manevre militare comune in Polonia, in cadrul Programului Parteneriatului pentru Pace.

 

 

 

1990: Premiera spectacolului „O trilogie antică”, montat la Teatrul Național din București de către regizorul Andrei Șerban.

 

 

 

 

 

 

2007: IPS Daniel (numele de mirean Dan Ilie Ciobotea, n.22 iulie 1951, satul Dobresti, comuna Bara, jud. Timis), a fost validat în funcţia de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/12/o-istorie-a-zilei-de-12-septembrie-video/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

12/09/2019 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat: