CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

La 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov – Declarația comună a miniștrilor afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România

 

 

 

 

Pactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939)

 

 

 Molotov semnează Pactul Germano-Sovietic de neagresiune (Pactul Ribbentrop-Molotov, Pactul Ribbentrop-Stalin). În spatele lui Ribbentrop e Stalin

Molotov semnează Pactul Germano-Sovietic  (Pactul Ribbentrop-Stalin).  

23 august 1939- Stalin şi Ribbentrop la Kremlin,  în timpul semnării Pactului  

 

 

 

Implementarea divizării Europei de Est în urma Pactului Ribbentrop-Molotov (1939)

Divizarea Europei de Est în urma Pactului Ribbentrop-Molotov 

 

 

Conţinutulpactului Ribbentrop-Molotov (Ribbentrop-Stalin); (http://www.istoria.md).

 

 

 

Guvernul Reih-ului German şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (nota redacţiei: U.R.S.S.), orientate spre îmbunătăţirea păcii dintre Germania şi U.R.S.S., şi pornind de la Acordul de Neutralitate semnat în Aprilie 1926 între Germania şi U.R.S.S., au elaborat prezentul Acord:

Articolul I. Ambele Importante Părţi Contractante se obligă reciproc a evita orice forme de violenţă, orice acţiune violentă, şi orice atac una asupra celeilalte, atât individual cât şi în alianţă cu alte Puteri.

Articolul II. În cazul în care una dintre cele două Importante Părţi Contractante devine parte beligerantă cu o a treia Putere, cealaltă Importantă Părte Contractantă trebuie să se abţină de la oricare forme de ajutor pentru această a treia Putere.

Articolul III. Guvernele celor două Importante Părţi Contractante trebuie pe viitor să menţină contactul reciproc în scopul consultării pentru schimbul de informaţii pe subiecte ce afectează interesele lor comune.

Articolul IV. În cazul în care disputele şi conflictele între Importantele Părţi Contractante vor creşte, acestea vor participa în orice grupări de Puteri, care direct sau indirect ţintesc cealaltă parte.

Articolul V. În cazul apariţiei disputelor sau conflictelor între Importantele Părţi Contractante asupra subiectelor de un fel sau altul, ambele părţi vor aplana aceste dispute sau conflicte exclusiv în cadrul unor schimburi de opinii prieteneşti sau, dacă este necesar, prin crearea comisiilor de arbitraj.

Articolul VI. Prezentul acord este elaborat petru o perioadă de zece ani, cu condiţia că, ulterior una din Importantele Părţi Contractante nu-l va denunţa cu un an înainte de expirarea perioadei de valabilitate, validitatea prezentului Acord automat se prelungeşte cu încă cinci ani.

Articolul VII. Rezentul Acord va fi ratificat în cel mai scurt timp posibil. Ratificarea va fi făcuta la Berlin. Acordul va intra în viguare din momentul semnării.

 Secţia de mai jos nu a fost făcută publică la vremea respectivă). 

 

 

 

Protocolul Aadiţional Secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, versiunea în germanăArticolul referitor la Basarabia din Protocolul Aadiţional Secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, versiunea în rusă

Protocolul Adiţional Secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, versiunea în germană

Articolul referitor la Basarabia din Protocolul Aadiţional Secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, versiunea în rusă

Protocolul Adiţional Secret

 

Articolul I.

În eventualitatea unor rearanjamente politice şi teritoriale în regiunile ce aparţin Statelor Baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), hotarul de nord al Lituaniei va reprezenta hotarul sferelor de influenţă ale Germaniei şi U.R.S.S.

În această privinţă interesul pentru Lituania în regiunea Vilna este recunoscut de ambele părţi.

 

 

”  Harta Poloniei semnată de Stalin şi Ribbentrop, care specifică hotarul Sovieto-German în umra invaziei comune Germano-Poloneze asupra Poloniei

„Tributul Prusac la Moscova”, ziarul satiric polonez„Mucha”, din 8 septembrie 1939 

Articolul II. În eventualitatea unor rearanjamente politice şi teritoriale în regiunile ce aparţin Poloniei, sferele de influenţă ale Germaniei şi ale U.R.S.S. vor fi limitate conform liniei râurilor Narev, Vistula şi San.

Chestiunea privind modul în care interesele ambelor părţi fac dorită păstrarea statului independent Polon şi cum acest stat trebuie demarcat poate fi determinat doar în cursul viitoarelor discuţii politice.

În orice caz, ambele Guverne vor rezolva această întrebare printr-un acord prietenesc.

 

 

                                                    Harta Europei de Est. Modificările hotarelor 1938-1948, consecinţă a Pactului Ribbentrop - Molotov (Ribbentrop-Stalin)

 

Foto: Harta Europei de Est şi modificările hotarelor 1938-1948, consecinţă a Pactului Ribbentrop – Molotov (Ribbentrop-Stalin)

Articolul III. Privitor la Sud-estul Europei, atenţia este atrasă de către partea Sovietică privitor la interesul acesteia în Basarabia. Partea Germană declară dezinteresul politic total în această regiune.

Articolul IV. Prezentul Protocol trebuie tratat de ambele părţi ca unul strict secret.

Moscova, 23 August 1939.

Pentru Guvernul Reih-ului German, v. Ribbentrop

Plenipotenţiarul Guvernului U.S.S.R., V. Molotov

 

 

 

La 80 de ani de la semnarea pactului tâlhăresc dintre Hitler şi Stalin.

 

Miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat vineri o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare, informează MAE într-un comunicat remis publicaţiei CaleaEuropeană.ro.

Declarația integrală:

 

 

”Data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință.

Pactul a conținut protocolul secret care a împărțit Europa de Est în sfere de influență.

De aceea, în această zi, proclamată de Parlamentul European ca Zi Europeană de Comemorare a Victimelor Regimurilor Totalitare, ne amintim de toți cei ale căror morți și vieți distruse au fost o consecință a crimelor comise în numele ideologiei naziste și a celei staliniste.

Durerea și nedreptatea nu vor cădea în uitare niciodată. Noi ne vom aminti. 

Amintind și comemorând ororile din trecut avem cunoștințele și puterea să îi respingem pe cei care urmăresc să reînvie aceste ideologii sau care doresc să exonereze aceste ideologii de crimele și de culpabilitatea lor.

Memoria victimelor ne determină să promovăm justiția istorică prin continuarea cercetărilor științifice și prin ridicarea nivelului de conștientizare publică asupra moștenirii totalitare pe continentul European.  

Dreptatea și adevărul reprezintă baza pentru o reconciliere durabilă și construirea unui viitor comun. Victimele abuzurilor totalitare au dreptul să li se facă dreptate.

Din nefericire, practica investigării crimelor comise de regimurile totalitare și aducerea în justiție a autorilor a fost insuficientă și inconsecventă în diferite țări.

Facem apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare. Acționând într-o manieră concertată, putem combate mai eficace campaniile de dezinformare și tentativele de manipulare a datelor istorice.

Trebuie să construim un front comun împotriva totalitarismului. O poziție clară și fermă a comunității internaționale va continua calea către reconciliere.

Avem convingerea că Europa de astăzi este un loc mai sigur pentru toate popoarele și că este pregătită să reziste cu fermitate împotriva oricărui tip de nedreptate.

Considerăm că europenii nu vor tolera niciodată totalitarismul sau genocidul împotriva vreunui popor.

Țările noastre au renăscut ca națiuni libere și democratice după decenii de guvernare totalitară. Acum treizeci de ani, națiunile noastre au început procesul transformării democratice care ne-a făcut în cele din urmă membri egali și puternici ai Uniunii Europene.

Țările noastre sunt hotărâte să continue să lucreze cu partenerii din Europa și din întreaga lume, astfel încât ororile trecutului să nu se repete”.

24/08/2019 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Sluga Dodon lansează un nou fals propagandistic, finanțat și realizat de agentura rusească din R.Moldova

 

În timp ce România taie finanțarea pentru presa românească – Igor Dodon lansează nou fals propagandistic finanțat și realizat de agentura rusească

 Igor Dodon merge consecvent pe propria agenda. Astăzi a lansat la lansarea unui nou film propagandistic „Operațiunea Iași-Chișinău. Istoria Moldovei”, 

 Oficial s-a anunțat că această „capodoperă” cinematografică antiromânească a fost realizată sub egida președintelui Republicii Moldova, deși sursele de finanțare si sumele de bani cheltuite pentru aceasta acțiune antiromânească nu au fost divulgate.

Filmul „Operațiunea Iași-Chișinău” este parte au unui amplu proiect propagandistic „Istoria Moldovei”, finanțat și realizat de agentura rusească în Moldova.

La premieră au asistat reprezentanții Ambasadei Rusiei la Chișinău, deputați socialiști, propagandiști apropiați actualei puteri.

Lucrurile nu se opresc aici. Potrivit lui Dodon, întreaga societate urmează a fi intoxicată cu acest fals grosolan elaborat de agenții de influență a Rusiei la Chișinău.

Acest fals istoric, urmează a fi la distribuit la Televiziunea Publică și promovat intens pe internet, la fel cum s-a procedat și cu episoadele precedente ale așa numitei „Istoriei Moldovei”.

Amintim că imediat după alegerea lui Igor Dodon în funcția de președinte, propaganda rusească, finanțată din surse obscure, a lansat primul episod al „documentarului” propagandistic ”Istoria Moldovei.

”În spatele acestui documentar se ascund scenariile rusești. Filmul a fost finanțat și realizat de agentura rusească.

De fapt, vorbim aici despre scenarii de lungă durată, promovate de regimul lui Putin, în cazul R.Moldova, dar cu bătaie lungă împotriva României, țară membră NATO. 

Potrivit deputatului Oazu Nantoi, ”regimul lui Putin încearcă să-l folosească pe Igor Dodon,  pentru ca R.Moldova să devină o unealtă împotriva României și a Ucrainei”.

”S-a promis că acest film va fi văzut de toți cetățenii R.Moldova, este un serial. Uitați-vă cine a finanțat filmul și care este grupul de creație – agentura rusească.

Dacă ne uităm la comportamentul lui Igor Dodon în calitate de candidat la funcția de președinte, dacă ne uităm la comportamentul Partidului Socialiștilor, care este o unealtă a lui Igor Dodon, în pofida faptului că el s-a retras din funcția de președinte, ei încearcă să exploateze acel moldovenism de sorginte stalinistă pentru a consolida relațiile mentale cu spațiul rus. De partea sa, Rusia vine cu ideologia de compatrioți”.

 ”Deci, este o linie strategică, nu neapărat se va realiza acest scenariu, dar oricum Rusia, promovând politici anti-românești, încearcă să reanimeze moldovenismul, în versiunea lui stalinistă.

Acest lucru poate fi tratat ironic, dar noi vedem că nu întotdeauna ironia este la locul său, dacă ne amintim de anexarea Crimeei de către ruși, invocând argumente pretins istorice.

Trebuie să fim vigilenți, să estimăm riscurile”, consideră Oazu Nantoi.

Liderul PMP, Eugen Tomac, i-a cerut în urmă două luni premierului Viorica Dăncilă să nu omoare presa de limbă română din Republica Moldova, el afirmând că mass-media de limba română de peste Prut este în moarte clinică din cauza reducerii substanțiale a finanțării acordate de statul român, scrie ziarul timpul.md/.

Pe de altă parte, presa de la Chişinău consemnează că vizita de săptămâna viitoare a consilierului președintelui SUA pentru securitate națională, John Bolton, nu este deloc întâmplătoare.

 Editorialistul Ziarului NAȚIONAL, Nicolae Negru consideră ceasta are loc în contextul întăririi influenței ruse în R. Moldova şi subliniază faptul că „Venirea lui Bolton e mai curând un semnal de ÎNGRIJORARE, decât de satisfacție în legătură cu dezoligrhizarea” acestei ţări.

Nicolae Negru, despre vizita consilierului pentru SECURITATE națională al lui Donald Trump: „Venirea lui Bolton e mai curând un semnal de ÎNGRIJORARE, decât de satisfacție în legătură cu dezoligrhizarea”„Întărirea influenței ruse în R. Moldova, în urma constituirii alianței „ACUM” – PSRM, confirmată și de vizita demonstrativă a ministrului rus al Apărării, Serghei Șoigu, nu poate să nu atragă atenția SUA, în contextul războiului ruso-ucrainean, al preocupărilor legate de securitatea și apărarea Ucrainei”, crede editorialistul .

Potrivit realitatea.md, Șoigu a survolat spațiul românesc pentru a ajunge în Republica Moldova, având în vedere că are interdicție de a trece prin Ucraina.

Președintele – slugă rusească Igor Dodon și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova organizează astăzi mai multe evenimente pentru a marca așa-zisa ”zi de eliberare a Moldovei de fasciști”. Este vorba de marcarea zilei de 24 august 1944, când trupele sovietice au  invadat Chișinăul.

  Dodon, însoțit de un grup de deputați socialiști și simpatizanți ai partidului au depus flori, în dimineața zilei de astăzi, la memorialul ostașilor sovietici din Chișinău.

”Vom păstra mereu în memorie faptele eroice ale ostașilor eliberatori și vom face tot posibilul ca această memorie să fie transmisă următoarelor generații”, a scris  Dodonul, într-o postare pe facebook.

Evenimentele vor continua la memorialul din localitatea Șerpeni de pe malul Nistrului, la care va participa și ministrul Apărării din Rusia, Serghei Șoigu, invitat de către Igor Dodon.

În seara zilei de astăzi va avea loc și un concert organizat la inițiativa președintelui Dodon în Piața Marii Adunării Naționale din Chișinău.

Nicolae Negru este de părere că transformarea R. Moldova într-un „cap de pod al neoimperialismului rus” creează serioase probleme de securitate regională, care nu pot fi ignorate nici de România, partenerul strategic al SUA.

„De remarcat că vizita emisarului american Bolton are loc la câteva zile de la întâlnirea Trump – Iohannis, la Washington, în cadrul căreia erau inevitabile și discuțiile privind evoluțiile din R. Moldova. Venirea lui Bolton e mai curând un semnal de îngrijorare, decât de satisfacție în legătură cu „dezoligrhizarea”.

Reprezentantul lui Trump în probleme de securitate este trimis, de obicei, acolo unde există riscul unor amenințări, unde sunt vizate interesele SUA”, conchide sursa citată.

De menționat că anunțul despre venirea lui John Bolton în R. Moldova a fost făcut de premierul Maia Sandu.

24/08/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 24 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

Ziua de 24 august în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1752 : A început, în Ţara Românească, domnia lui Matei Ghica, fiul lui Grigore al II-lea Ghica.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost cerut în scaunul Țării Românești de boierii țării, după moartea tatălui său în 1752 si a domnit până în iunie 1753.

Trecut pe tronul Moldovei, pentru a-i câștiga pe boieri, îi copleșește cu favoruri, dar stoarce fără scrupule țărănimea pentru a-i plăti pe turci și duce o viață dezmățată.

În timpul domniei lui în Moldova s-a redactat “Cronica Ghiculeștilor”.

În politica externă s-a orientat spre curțile din Viena și Petersburg.

Deși și-a reînnoit domnia cu sume mari de bani, Matei Ghica a devenit totuși suspect Porții otomane pentru legaturile sale cu  Viena și Petersburgul, iar  sultanul Osman al III-lea l-a mazilit și l-a trimis în surghiun în februarie 1756.

 

 

 

 

 

 

1787: A izbucnit un nou război ruso-austro-turc. Teritoriul României devine teatrul operaţiunilor militare.

Austriecii ocupă mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana.

 

 

 

 

 

 

1820: S-a stins din viata scriitorul Ion Budai-Deleanu, istoric şi cărturar iluminist, reprezentant al Scolii Ardelene ; (n. 6 ianuarie 1760 ?).

 

 

 

 

 

Imagini pentru scriitorul Ion Budai-Deleanu,photosImagini pentru scriitorul Ion Budai-Deleanu,photos

 

 

 Este autorul primei epopei în limba română, „poemationul eroi-comic” Țiganiada sau Tabăra țiganilor, ediție definitivă de Jacques Byck, 1800-1812.

  Un alt poem satiric intitulat „Trei viteji”, rămas neterminat,valorifica motive din  „Don Quijote” de Cervantes.

 

 

 

 

 1865: S-a născut Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (d. 1927), rege al României din anul 1914 – până în anul 1927.

 

 

Majestatea Sa Ferdinand I, Rege al României, Principe al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen

    

 

Majestatea Sa Ferdinand I, Rege al României, Principe al Romaniei, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern – Sigmaringen, (n. 24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Sinaia–Castelul Peleș), a fost rege al României din 10 octombrie 1914 pană la moartea sa.

Din 1890 a fost membru de onoare al Academiei Române, iar între 1914 și 1927 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții.

 Prințul Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen a devenit moștenitor al tronului după unchiul său fără copii, Regele Carol I al României în noiembrie 1888, după renunțarea la tron a tatălui și apoi a fratelui său mai în vîrstă.

În 1893, după o idilă cu poeta Elena Văcărescu, domnișoara de onoare a Reginei Elisabeta (relație întreruptă la intervenția Consiliului de Miniștri, care a reamintit Principelui că nici un membru al Familiei Regale nu se poate căsători decît cu Principese de origine străină), Prințul Ferdinand s-a căsătorit cu Prințesa Maria de Edinburgh, care era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii și a Țarului Alexadru al II-lea al Rusiei.

Au avut împreună trei fii și trei fiice, cel mai mare băiat, botezat Carol, urmînd să devină Regele Carol al II-lea al României.

La 15 octombrie 1914, Ferdinand a fost încoronat Rege al României, la 49 de ani, depunînd juramîntul solemn și promițînd că va fi “un bun român“.

În timpul războiului mondial, Regele Ferdinand a hotărît, împreună cu Consiliul de Coroană din 14/27 August 1916 și în special datorită reginei Maria, intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei împotriva ţării sale natale Germania și a Austro-Ungariei.

Cu tot entuziasmul românilor, situația de pe cîmpul de luptă nu a fost favorabilă, o bună parte din teritoriul României fiind ocupat de către trupele Puterilor Centrale.

 Ferdinand și întregul guvern român s-au refugiat, în noiembrie 1916, la Iași. Pentru Rege și familia sa a fost o perioadă extrem de grea, perioadă în care toate planurile păreau să se năruie.

În plus, în 1917, murea de febră tifoidă, la numai 4 ani, Principele Mircea, cel de-al șaselea copil al cuplului regal. Deși familia sa din Germania l-a renegat, la Castelul Hohenzollernilor arborîndu-se steagul de doliu, Ferdinand nu și-a pierdut speranțele.

 Astfel, el a refuzat să ratifice pacea separată între Puterile Centrale și România. În cele din urmă, situația avea să se schimbe.

În cursul anului 1918, anul de naștere al României Mari, Ferdinand s-a întors triumfal la București, în fruntea armatei sale eroice, trecînd pe sub Arcul de Triumf, întîmpinat fiind de populația entuziastă.

 

 

 

 

 

Incoronarea de la Alba Iulia

 

 

 

În 1921, Ferdinand va avea bucuria să trăiască nașterea nepotului său, Mihai, fiul lui Carol și al Elenei.

Cu toate acestea, mariajul dintre Carol și Elena nu avea să reușească, moștenitorul tronului părăsindu-și soția și fiul, fugind la Paris împreună cu amanta sa, Elena Lupescu.

În cele din urmă, cu inima tulburată, Regele îl desemnează ca urmaș la tron pe nepotul său, Mihai, dezmoștenindu-l, în același timp, pe fiul său Carol.

 

 

 

 

Pictură  aflată în incinta Catedralei din Alba Iulia, reprezentîndu-l pe Regele Ferdinand I al României

 

 

 

Regele Ferdinand a decedat în urma unui cancer intestinal și a fost urmat la tron de nepotul său Mihai, sub o regență formată din trei persoane, din care făcea parte și cel de al doilea fiu al sau, Prințul Nicolae. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1868 : A murit Costache Negruzzi, prozator, poet, dramaturg, ziarist, om politic; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867; (n. 1808)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost un  strălucit reprezentant al curentului naţional-popular de la “Dacia Literar㔺i un remarcabil traducător din literaturile germană, engleză şi rusă (considerat unul dintre cei mai buni traducători în versuri din prima jumătate a secolului al XIX-lea).

 

 

 

1872: S-a nascut la Bălăşeşti, judeţul Galaţi, Raicu Ionescu-Rion, militant socialist, critic literar şi publicist român ; ( d. 19 aprilie 1895, Târgovişte).

Adept al mişcării socialiste, al şcolii critice de la Contemporanul, al ideilor despre literatură ale lui Constantin Dobrogeanu Gherea, susţine arta care are un contact nemijlocit cu realitatea, intrând în polemică cu adepţii esteticii junimiste.

 

 

 

 

1884: A decedat  Carol Davila, medic român de origine franceză, ctitor al invatamantului medical romanesc; (n. 1828).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1884: S-a născut omul politic Mircea Cancicov, membru al Academiei Române, fost ministru de finanţe al României în mai multe guverne între anii 1936-1939; (m. 1959).

 

 

 

 

 

1885: S-a născut la Bacau, Ion S. Gheorghiu, inginer energetician, creatorul şcolii româneşti de maşini electrice, membru titular al Academiei Romane din 1952 si vicepreşedinte al acestui for (1959-1963.

A realizat proiectele de electrificare a unor căi ferate (Ploieşti-Braşov, Târgovişte-Bucureşti).

A fost  unul dintre cei care au realizat hidrocentrala Dobreşti, contribuind şi la aducerea gazului metan din Câmpia Transilvaniei la Bucureşti ; ( d.6 noiembrie 1968, Bucuresti).

 

 

 

 

 

1902: S-a nascut la Barlad, Martin Bercovici,  inginer energetician român de origine evreiască, membru titular al Academiei Române din anul 1963, ales şi membru de onoare post-mortem al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

A condus proiectul de electrificare a Capitalei pana in anul 1940, cand toti locuitorii Bucurestiului au avut posibilitatea sa utilizeze energia electrica; (d. 19 ianuarie 1971, Bucuresti).

 

 

 

1909: A murit (la Viena) prozatorul Iuliu Traian Mera, de profesie medic, fost  membru şi apoi preşedinte al societăţii „România Jună” din Viena, animator al mişcării artistice de amatori din zona Aradului, Convorbiri literare, Tribuna, Telegraful român, ş.a. Cunoscător a şapte limbi, cutreieră Europa, notându-şi impresiile, care vor fi editate mai târziu în volum.

Face studii la Viena (1886) si devine medic balneolog la Karlsbad.

Colaborează la: Familia, Convorbiri literare, Tribuna, Telegraful român, ş.a. Cunoscător a şapte limbi, cutreieră Europa, notându-şi impresiile, care vor fi editate mai târziu în volum.

A devenit membru si apoi presedinte al Societatii „Romania Juna” din Viena in anii cind se sarbatorea victoria „Junimii” si aparea celebrul Almanah (1883). 

 

 

 

 

Iuliu Traian Mera

 

A fost membru al Comitetului Central al Partidului Naţional Român care a elaborat „Memorandumul”, fiind inculpat în celebrul proces de la Cluj.

Si-a donat averea „pentru scopuri culturale româneşti”; (n. 13 octombrie  1861, comuna Siria, judetul Arad).

 

 

 

 

 

1917: A încetat din viaţă la Chişinău, poetul Alexei Mateevici, unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Printre cele mai îndrăgite creaţii ale sale se  numară ”Cântec de leagăn” şi “Limba noastră”,  considerată cea mai frumoasă odă închinată limbii române; (n. 27 martie 1888, Căinari,în Basarabia).

 

 

 

 

 1918 ( 24august/ 6 septembrie) : Se constituie, la Paris, Consiliul Naţional Român Provizoriu, care proclamă, la 20 septembrie /3 octombrie 1918, formarea Consiliului Naţional al Unităţii Române, organ reprezentativ al poporului român, având în conducere pe Take Ionescu (preşedinte), Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu şi Ioan T. Florescu (vicepreşedinţi).

Consiliul va fi recunoscut ulterior de guvernele Franţei, SUA, Marii Britanii şi Italiei drept exponent al intereselor poporului român

A fost constituit, la Paris, Consiliul Naţional al Unităţii Româneşti, avându-l ca preşedinte pe Take Ionescu.

Este publicat ziarul “La Roumanie”.

 

 

 

 

1927: S-a născut la Moinesti, B. Elvin (Bernstein Elvin), critic literar şi prozator fost director al revistei „Lettre Internationale” (ediţia română); (m. 2011).

 

 

 

 

B. Elvin

 

 

L-a avut ca profesor de limba română în liceu pe marele scriitor Mihail Sebastian. A debutat ca publicist in revista Caiete culturale, iar ca literat, in ziarul Ecoul (1944), cu un medalion G.B. Shaw, semnat cu pseudonimul Paul Scorteanu.

Dupa absolvirea liceului, a urmat cursurile de Estetica ale Facultatii de Filosofie din cadrul Universitatii din Bucuresti.

Ca student si absolvent a colaborat la revistele: Contemporanul, Gazeta literara, Luceafarul, Viata româneasca.

 

 

1932: A murit în București,fiind înmormântat la cimitirul Ghencea, compozitorul Gheorghe Cucu, cunoscut mai ales datorită muzicii corale şi prelucrărilor de folclor .

 

 

 

Imagini pentru compozitorul Gheorghe Cucu,photos

 

Gheorghe Cucu (n. 11 februarie 1882, Puiești, județul Tutova) a fost un compozitor, dirijor și folclorist român şi un clasic al muzicii corale românești.

De la el au rămas peste 100 de piese muzicale, unele tipărite. Prin folosirea creatoare a cântecului popular în lucrările sale corale, a contribuit la dezvoltarea școlii muzicale naționale românești.

Autor al unor lucrări de bază în acest sens, caracterizate prin conținut realist și umor, prin intonație populară și măiestrie a compunerii („Frumosul vine pe apă”, 1931; „Haz de necaz”).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A armonizat colinde și a scris muzică bisericească.

A fost dirijorul corului Mitropoliei bucureștene, la care a rămas în anii 1916 – 1919. A obținut premiul al doilea “George Enescu” pentru “coruri religioase” (1919), Premiul Societății Compozitorilor pentru culegeri de folclor (1925), Medalia de aur a expoziției din 1906.

A funcționat ca profesor provizoriu la Catedra de Teorie și Solfegii la Conservatorul din București (1920), profesor la Seminarul “Nifon” din București (1920–1932), profesor de Armonie la Academia de Muzică Religioasă din Capitală (1928 – 1932).

 

 

 

 

 

1937: S-a născut, la Bucuresti, Eugen Mihăescu, pictor, grafician şi om politic, stabilit în 1967 în Elveţia şi, ulterior (1981) în SUA, fost ambasador al României la UNESCO (2001-2004).

  Tatăl său, Nicolae Mihăescu, a fost asistentul lui Tudor Vianu. Şi-a făcut studiile universitare la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din  Bucureşti.

În 1961 a devenit membru al Uniunii Artiştilor Plastici. Între 1960 şi 1963 a fost directorul artistic al revistei „Secolul 20”, a cărei concepţie grafică îi aparţine şi, ulterior, al revistei Luceafărul (1964-1966).

În 1963 a expus la Bienala de la Sao-Paolo, iar peste doi ani şi-a deschis prima expoziţie personală la Galeriile Fondului Plastic din Bucureşti. 

 

 

 

 

Imagini pentru eugen mihaescu photos

 

 

După stabilirea în Elveţia, la Lausanne (1967), a devenit directorul artistic al Editurii Rencontre şi a publicat desene în Le Monde şi Le Figaro litéraire.

În 1981 s-a stabilit la New York şi a devenit colaborator permanent în paginile editoriale ale cotidianului The New York Times.

 

Între 1981 si 1982, a fost profesor la Institutul Pratt din New York, unde a predat cursul de Teoria ideii în artă.

Din 1993 a fost membru titular al Academiei Române.

În 1996 a fost desemnat consilier şi ambasador itinerant al Preşedintelui României. În perioada 2001-2004, a fost ambasador, Delegat permanent al României pe lângă UNESCO, la Paris.

A fost membru în Consiliul Executiv al organizaţiei internaţionale.

În aceeaşi perioadă, a continuat colaborarea cu ziarul francez Le Monde, publicând desene în pagina editorială.

A fost ales senator, în Parlamentul României, pe listele Partidului România Mare şi vice-preşedinte al Comisiei pentru politică externă a Senatului, în legislatura 2004-2008.

În perioada 2005-2007 a reprezentat România în Parlamentul European, unde a fost membru al grupului naţionalist, de dreapta  Identitate, Tradiţie, Suveranitate (ITS).

La sfârşitul anului 2012, Eugen Mihăescu îl atacă pe Corneliu Vadim Tudor, preşedintele Partidului România Mare, într-un pamflet intitulat „Rinocerul”, publicat în Cotidianul şi părăseşte acest partid politic.

 

 

 

 

 

1938: A încetat din viaţă Nicolae Costin Maximilian, muzicolog şi profesor de muzică, fondatorul revistei “Muzica” din Bucureşti (1916); (n. 11 august 1888).

 

 

 

1942: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) matematicianul Constantin Bănică, autorul unor  importante contribuţii la analiza complexă şi geometria algebrică.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1991; (m. 1991).

 

 

 1942: S-a născut actriţa de naţionalitate maghiară din Transilvania, Ana Széles; stabilită, din 1989, la Budapesta.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A absolvit Academia de Teatru şi Film din Târgu Mureş, iar din 1965 a activat la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj.

A fost căsătorită cu actorul  Florin Piersic, până la divorţul din 1985.

 

 

 

 

 

1944: Bucureştiul este bombardat de  aviaţia  nazistă.

 

 

 

Ateneul Român după bombardamentul german

 

Atacul s-a soldat cu distrugerea Teatrului Naţional, avarierea Ateneului Roman, a Palatului Regal şi a Bisericii Kretulescu aflată în vecinătate şi  cu zeci de victime printre locuitorii Bucureştiului.

Concomitent, trupele germane din nordul Capitalei lansează un atac, pentru ocuparea Bucureştiului; în timp ce atacurile aeriene se succedau rapid, lovind mai ales centrul oraşului, trupele atacatoare au fost oprite la podul Băneasa.

 

 

 

 

 

1944: Printr-o declaraţie oficială de război a Guvernului român, difuzată prin radio şi publicată în presa din 25 august, este confirmată starea de beligeranţă a ţării noastre cu Germania.

 

 

 

 

1951: A fost semnat la Moscova, primul acord româno – sovietic pe termen lung, înrobitor pentru România.

 

 

 

1960: A murit (la New York) Vespasian Pella, jurist şi diplomat, raportor (1925) la Conferinţa interparlamentară de la Washington, preşedintele grupului român la Conferinţele balcanice, delegat al României la Conferinţa pentru dezarmare.

A adus importante contribuţii la crearea instituţiilor de drept internaţional si este autorul unor lucrări de drept şi procedură penală de referinta.

 

 

 

 

 

Vespasian Pella a fost directorul publicaţiei Revista de Drept penal şi ştiinţă penitenciară, alături de Iulian Teodorescu, iar începând cu nr.8-9/1936, alături de Ioan Ionescu-Dolj.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1941; (n. 4/17 ianuarie  1897, Bucuresti).

 

 

 

1987: A murit Boris Cazacu, lingvist şi filolog, specialist în dialectologie, membru corespondent al Academiei Române din 1963; (n. 1919).

 

 

 

 1988: A murit compozitorul Anton Dogaru; (n. 1945).

 

 

 

2000: S-a deschis  Biroul  ataşatului juridic al FBI la Bucureşti, la Centrul Cultural American. La deschidere a participat ambasadorul SUA la Bucureşti, James Rosapepe, împreună cu ministrul român de Interne, Constantin Dudu Ionescu şi directorul asistent al Biroului Federal de Investigaţii al SUA, David Alba.

 

 

 

2006: A murit Ervin Acél, dirijor de origine română stabilit în Germania; (n. 1935).

 

 

 

 

2006: A murit într-un tragic accident auto regizorul Cristian Nemescu  (n. 31 martie 1979).

 

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

Ultimul său film, “California Dreamin’ (nesfârşit)”, a primit premiul  “Un certain regard”, la a 60-a ediţie a Festivalului de la Cannes (2007).

 

 

 

 

 

2008: Are loc  Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de vară de la Beijing, China.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

România  a obţinut  un total de 8 medalii (4 de aur, 1 de argint, 3 de bronz).

 

 

 

 

 2010: A decedat actriţa Elena Sereda; (n. 11 februarie 1926).

 

 

 

 

 

 

 

 

A absolvit a Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, la clasa Maestrului Ion Manolescu.

Pe langa activitatea teatrala, artista a jucat a jucat in numeroase filme, printre care: „Ciulinii Baraganului”, in regia lui Louis Daquin, „Diminetile unui baiat cuminte” de Andrei Blaier, „De trei ori Bucuresti” de Horea Popescu, „Toamna bobocilor” de Mircea Moldovan si „Ecaterina Teodoroiu” de Dinu Cocea.

 

 

 

 

 2018: A murit actorul Rudi (Rudy) Rosenfeld. Şi-a dedicat o mare parte din viață ţn slujba Teatrului Evreiesc de Stat și teatrului de limbă idiş.

 

 

 

 

Imagini pentru actorul Rudi (Rudy) Rosenfeld,photos

 

 

 

Rudy Rosenfeld s-a născut la Cernăuți, pe data de 4 august 1941. S-a dedicat deopotrivă teatrului și filmului, performând în numeroase spectacole și producții cinematografice de renume.

A debutat la vârsta de 18 ani la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti , cu rolul Efimcic, din spectacolul „Tinerețea părinților“, de Boris Gorbatov .

A interpretat și numeroase roluri în filme precum „Actorul și sălbaticii“ (1975), „Bătălia din umbră“ (1988), „Marea sfidare“ (1990), „Golem“ (2001) sau „Nunta mută“ (2008).

A fost distins cu Ordinul Naţional „Pentru Merit“ în grad de Ofiţer, de către Președintele României.  

Este înmormântat  la Cimitirul Evreiesc Filantropia, din București .

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/24/o-istorie-a-zilei-de-24-august-video-3/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. istoriculzilei.blogspot.ro

     

24/08/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat: