CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

REZOLUȚIA CONFERINȚEI ȘTIINȚIFICE „PACTUL MOLOTOV- RIBBENTROP  – VERDE PENTRU DECLANȘAREA CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL”

 

 

 

 

Pactul Ribentrop Molotov

 

 

 

 

REZOLUȚIA CONFERINȚEI ȘTIINȚIFICE „PACTUL MOLOTOV- RIBBENTROP  – VERDE PENTRU DECLANȘAREA CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL”

 

Noi, participanții la Conferință – istorici, oameni de știință și cultură, profesori, cercetători în domeniul istoriei  – constatăm că la baza declanșării celui de – Al Doilea Război Mondial, cea mai mare și sângeroasă conflagraţie militară din istoria omenirii, a stat semnarea la Moscova, la 23 august 1939, a Tratatului de neagresiune sovieto-german şi a Protocolului adiţional secret, documente prin care cele două puteri totalitare ale timpului – Germania nazistă și Uniunea Sovietică comunistă – și-au împărţit sferele de influență și stăpânire în Europa Centrală și de Sud-Est.

Cârdăşia secretă sovieto-nazistă a vizat şi România. Punând în aplicare prevederile Protocolului adițional secret, URSS, în bună înţelegere cu Germania hitleristă, la 28 iunie 1940, a ocupat Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, instaurând în aceste teritorii românești modelul sovietic–comunist de administrare, caracterizat prin violarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, prin politici represive excesive îndreptate împotriva populaţiei băștinașe.

În toiul operațiilor militare din vara anului 1944, URSS a reanexat teritoriile românești, ocupate în iunie 1940, amplificând politicile represive manifestate prin suprimarea activității partidelor politice, sovietizarea vieții publice, naționalizarea bunurilor și averii statului și a cetățenilor, persecutarea valorilor naționale, rusificarea și deznaționalizarea populației băștinașe, persecutarea clerului și a credincioșilor, suprimarea tuturor valorilor democratice, violarea drepturilor și libertăților populației locale, înfometarea și deportarea ei în regiunile îndepărtate ale Uniunii Sovietice, cu condiții extreme de viață.

Vorbind la modul general, în ziua de 24 august 1944, basarabenii au fost privați de drepturile și libertățile fundamentale, populației dintre Prut și Nistru impunându-i-se modelul inuman sovietic de organizare socială și politică.

De fapt, această zi a pus începutul unui adevărat dezastru politic, economic, social și uman pentru întreaga populație dintre Prut și Nistru.

În plan național, evenimentele din vara anului 1944 au condus la dezmembrarea, scindarea neamului românesc și a bisericii naționale, la schimbarea regimului politic din întregul spațiu românesc.

În deceniile postbelice de stăpânire sovietică a Basarabiei, ziua de 24 august 1944, zi în care trupele sovietice au cucerit oraşul Chişinău și sovieticii au preluat controlul asupra întregului teritoriu dintre Prut și Nistru, era considerată de propaganda comunistă „zi a eliberării Moldovei de sub cotropitorii fascişti germano-români”, poziție la care s-au raliat și autoritățile comuniste ale RSS Moldovenești.

Constatăm cu regret că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – partid ce activează într-un stat ce și-a proclamat independența la 27 august 1991, în urma căderii comunismului și destrămării Uniunii Sovietice – reanimează practicile sovietice, organizând manifestări propagandistice de omagiere și elogiere a forței militare, agresiunii și represiunii.

Ba mai mult, acțiunile necugetate ale Președinției și ale Partidului Socialiștilor sunt parte componentă a unui amplu program propagandistic al Federației Ruse și fac parte din războiul hibrid purtat de fosta metropolă împotriva Republicii Moldova.

Conform scenariului de la Kremlin, la 24 august a.c., concomitent, în Parcul Victoria de pe Poklonnaya Gora din Moscova și în Piața Marii Adunări Naționalevor fi executate salve de tun și focuri de artificii în legătură cu „eliberarea” Chișinăului.

Prin acțiunile organizate în aceste zile de unele partide politice și instituții ale statului, în mod deosebit de Președinție, pe de o parte, se urmărește ponegrirea memoriei miilor de basarabeni care au devenit victime ale regimului sovietic de ocupație, pe de altă parte, se dorește elogierea și proslăvirea administrației militare sovietice, instaurate în Basarabia după operațiile militare din vara anului 1944, regimului politic totalitar ce a adus populației nenumărate suferințe și nenorociri.

În calitatea noastră de istorici, oameni de știință și cultură, profesori, cercetători în domeniul istoriei considerăm că nu există niciun temei juridic și istoric, nemaivorbind de cel moral, ca în aceste zile la Chișinăusă se organizeze manifestări propagandistice zgomotoase.

La baza convingerii noastre stau documentele istorice, mărturiile martorilor oculari, precum și rezultatele cercetărilor științifice, efectuate de oamenii de știință din țară și de peste hotare, prezentate în parte și în cadrul conferinței noastre științifice.

Îndemnăm (nu pentru prima oară!) autoritățile Republicii Moldova se abandoneze optica sovietică asupra semnificației zilei de 24 august 1944, să condamne ferm violările masive ale drepturilor omului comise de regimul comunist totalitar sovietic și să aducă omagiu victimelor acestui regim odios, să se abțină de la organizarea show-urilor propagandistice și să se ralieze la valorile civilizației europene, care pun preț pe valorile democratice, pe libertățile și drepturile omului.

Amintim că ziua de 23 august – data semnării Pactului Molotov-Ribbentrop – conform deciziei Parlamentului European, este declarată zi a comemorării victimelor stalinismului și nazismului, acțiune întreprinsă de noi în cadrul Conferinței științifice organizate.

Adoptată în unanimitate de participanții la Conferința științifică „Pactul Molotov-Ribbentrop – verde pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial”.

 

Chișinău, 21 august 2019

 

 

22/08/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 22 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

Ziua de 22 august în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

1233: Primul Ban de Severin, Luca, este menționat  intr-un document din timpul regelui Andrei al II-lea al Ungariei (1205–1235). 

Banatul Severinului a fost o formaţiune politică, militară şi administrativă cu rolul de marcă în cadrul sistemului defensiv antiotoman al regalităţii maghiare medievale.

A cuprins teritorii din vestul Olteniei şi din estul Banatului. Era condus de un ban, cu reşedinţa la Severin. Banatul Severinului a fost disputat între Ţara Românească şi Ungaria.

  Titlul de „Ban”, acordat neîntrerupt pe parcursul a 300 de ani în istoria Severinului atâtor personaje importante din istoria europeeană, nu este o simplă titulatură onorifică ci subliniază rolul militar şi politic de excepţie în apărarea graniţelor dunărene.

Pe lângă autoritate, titlu de cavaler al Ordinului Dragonului, titlul de Ban de Severin a oferit şi o serie de avantaje materiale, în primul rând prin sumele cu care demnitatea era remunerată.

După Luca se cunoaşte numele altui ban maghiar de Severin, Ştefan. Numit de Regele Bela al IV-lea (1235–1270), funcţia sa va fi preluată de Ioan.

Conceput ca o Marcă de graniţă a regatului maghiar, Banatul de Severin avea drept scop apărarea, consolidarea şi extinderea autorităţii coroanei maghiare la sud de Dunăre.

La maxima lui întindere a cuprins teritorii din vestul Olteniei şi din estul Banatului. Era condus de un ban, cu reşedinţa în Cetatea Severinului.

Banatul Severinului a fost disputat politic între Ţara Românească şi Ungaria, iar religios între catolici si ortodocşi.

 

 

 

 

 

Sursa: http://historymaps.ro/?tag=banatul-de-severin

 

 

Mircea cel Bătrân a purtat şi el titlul de Ban de Severin.

În 1408, Sigismund îl numeşte Ban de Severin pe renumitul Filippo Buondelmonti degli Scolari, cunoscut cu numele de Pipo di Ozora, cavaler ca şi Vlad Ţepeş al Ordinului Dragonului.

În 1429 Sigismund cere ajutorul Ordinului cavalerilor Teutoni. Sub conducerea lui Nicolae Radwitz, care este înobilat baron şi Ban de Severin, cavalerii teutoni preiau apărarea cetăţii şi a Banatului de Severin.

În timpul domniei lui Ladislau al VII-lea (1444-1457), şi a lui Matei Corvin (1458-1490), urmează o perioadă în care printre Banii Cetăţii Severinului sunt nobili maghiarizaţi şi catolicizaţi de origină română: Mihail de Cerna care a avut o continuitate de opt ani în funcţie, între 1446 şi 1454, fiind dublat în 1449 de vărul său Vasile de Cerna, iar între 1452 şi 1454 de un alt nobil român bănăţean, Petru Danciu de Caransebeş.

La fel, Ştefan şi Mihail de Mâtnic în 1459 şi respectiv 1467 vor contiuna şirul Banilor de Severin.

Alţi Bani severineni de origine româna sunt: Ladislau Ficior de Haţeg şi Gheorghe Mare, care pentru buna guvernare a Severinului este numit ulterior, Ban de Belgrad.

După bătălia de la Mohács, din 1526, Banatul Severinului a fost divizat. Partea răsăriteană (începând de la Vârciorova) a trecut sub jurisdicţia domnitorilor munteni, iar în partea apuseană (începând de la Orşova, inclusiv) s-a constituit, treptat, Banatul de Lugoj – Caransebeş.

 

 

 

 

1456: Vlad Ţepeş, fiul lui Vlad Drăculea , l-a înfrânt şi ucis pe Vladislav al II-lea, ceea ce a dus la începutul domniei sale în Țara Românească.

 

 

 

 

 

 

 

 

Vlad Ţepeş (n. noiembrie/decembrie 1431 – d. decembrie 1476), a domnit în Ţara Românească în anii 1448, 1456 – 1462 şi 1476.

 

 

 

 

 

 

1531: In bătălia de la Obertin, domnul moldovean Petru Rareș a fost înfrânt de poloni.

Trupele poloneze comandate de  hatmanul Jan Tarnowski (Ioan Tarnovschi) au recucerit Pocuția, de la moldoveni.

 

 

1785: Promulgarea patentei lui Joseph al II-lea , împărat al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană 1765-1790,(şi rege al Ungariei şi Boemiei, 1780-1790) de „desfiinţare a iobăgiei în Transilvania”, prin care li se recunoştea ţăranilor dreptul de strămutare şi se interzicea alungarea lor de pe moşie fără un motiv legal.

 

 

 

1820: S-a născut la Bârlad, omul politic român Manolache Costache Epureanu.

S-a implicat în luptele pentru Unire, în calitate de membru al Divanului Ad-hoc din Moldova (1857) şi al Adunării Elective a Principatului (1858).

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Manolache Costache Epureanu photos

 

 

 

 

Cariera sa a luat o nouă întorsătură după alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.

Între 27 aprilie 1859 şi 3 aprilie 1860, Manolache Costache a fost prim ministru în Moldova, calitate în care a făcut primii paşi către înlăturarea privilegiilor fiscale, a coordonat secularizarea averilor mănăstirilor neînchinate (chinoviilor), a luat măsuri de modernizare a armatei (înfiinţarea unui batalion de geniu) şi a încercat înfiinţarea unor instituţii de credit (bancă naţională şi credit funciar).

Între 14 iulie 1860 şi 14 aprilie 1861 a devenit singurul prim ministru moldovean al Ţării Româneşti.

 A deţinut funcţia de prim-ministru în anii 1869, 1870 (guvernul „Cloşca cu puii de aur”) şi 1876. În ultima sa guvernare, Epureanu, împreună cu Mihail Kogălniceanu, ministru de externe, a acţionat în vederea realizării Independenţei pe cale diplomatică prin cunoscutul memoriu adresat puterilor europene.

Lui i se datorează reorganizarea cluburilor conservatoare şi înfiinţarea, de fapt, a Partidului Conservator, în februarie 1880.

 A decedat in  data de 7 septembrie 1880, la Schleangenbad, în Germania.

 

 

 

 

 

 1834: Aradul a primit în mod solemn titlul de Oraş Liber Regesc din partea împăratului Francisc I (atunci Aradul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar).

Autonomia administrativ-fiscală obţinută prin ridicarea la rangul de Oraş Liber Regesc, a fost încununarea unui întreg secol de eforturi politice şi financiare depuse de comunitatea arădeană, care aspira la „eliberarea economică” şi a generat un avânt economic deosebit, care în următoarele decenii a adus prosperitate şi a făcut din Arad un  important centru economic al Transilvaniei.

 

 

 

 

 

1850: A încetat din viaţă poetul romantic bănăţean,  Nikolaus Lenau, autorul poemelor dramatice: “Savonarola” şi “Faust”; (n. 13 august 1802).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1862: S-a născut (la Kecskemet, Ungaria) Pósta Béla, arheolog (al epocii migraţiunii popoarelor) şi istoric al artei şi culturii.

A fost unul dintre primii cercetători ai epocii feudale timpurii din Transilvania; (m. 1919, la Cluj).

 

 

 

 

 

1890: A încetat din viaţă la Mircești, județul Iași, poetul, prozatorul și dramaturgul român Vasile Alecsandri, redactor şi proprietar al revistei “România literară”, membru fondator şi membru de onoare al Academiei Române, luptator pentru unirea principatelor române.

 A publicat prima culegere de poezie populară românească; (n. 21 iulie 1821, Bacău, Moldova).

 
 

Ca scriitor, a debutat în 1840, cu nuvela Bucheti, publicată în “Dacia literară“, și cu pieseta “Farmazonul din Hîrlău“.

După cîteva încercări în limba franceză, ca poet de limba română apare pentru prima dată în 1843 în ”Calendar pentru poporul românesc”.

Creația sa literară e reprezentată de cîteva cicluri mai mult sau mai puțin unitare sub aspectul tematicii, al principalelor caracteristici stilistice și al epocii în care au fost scrise. Primele sunt cele inspirate din poezia populară, “Doinele“.

Al doilea grup de poezii, “Lăcramioare“, apărute pentru prima dată în volumul din 1853, cuprinde partea cea mai mare a poeziei erotice a lui Alecsandri, Jurnalul poetic al dragostei pentru Elena Negri, ”Lăcrămioarele” demonstrează mai curînd muzicalitatea versului alecsandrinian, decît aderența lui la lirica de confesiune; expresia e de aceea adeseori stîngace.

Ciclurile de poezii intitulate “Suvenire” (1853) și “Margăritarele” (1863) au mult mai puțină unitate decît cele precedente. Deceniul al șaptelea al secolului al XlX-lea reprezintă un moment de cotitură în viața și creația lui Alecsandri.

Pastelurile, Legendele și Ostașii noștri lărgesc și aprofundează, în același timp, inspirația folclorică, ce va rămîne una din constantele creației sale.

Pastelurile, poezii descriptive, apărute, în marea lor majoritate, mai întîi în Convorbiri literare reconstituie în cheie poetică succesiunea anotimpurilor într-un peisaj românesc.

 

 

 

1892: S-a născut la Turnu Severin, pedagogul si astronomul român Victor Daimaca,singurul astronom român descoperitor de comete; ( d. 20 mai 1969, Bucureşti).

A obținut apoi licența în matematici la Facultatea de Științe a Univerității din București având ca profesori renumiți matematicieni și astronomi, printre care Dimitrie Pompeiu, Gheorghe Țițeica, Anton Davidoglu, Nicolae Coculescu.

A lucrat o vreme ca funcționar la București însă dorința de a regăsi cerul înstelat l-a determinat să ocupe o catedră de matematică în Târgu Jiu.

Între anii 1929 – 1950 a fost profesor de matematică predând mai întâi la Școala de meserii din Vădeni și ulterior la Școala Normală de băieți din Târgu Jiu.

Din anul 1949 a lucrat la Institutul Astronomic din București.

Numele său este legat de descoperirea a două comete, ambele omologate de Uniunea Astronomică Internaţională şi singurele care poartă numele unui român:

 – cometa 1943c Daimaca, o cometă de mărimea 8 pe care a descoperit-o în 3 septembrie 1943 în constelaţia Lynx, pe linia α Geminorum – ε Ursa Mare , doar cu ajutorul unui binoclu ce mărea de 15 ori şi
– cometa 1943 W1 VanGelt-Peltier-Daimaca, cometă pe care Victor Daimaca a descoperit-o în data de 16 decembrie 1943 în regiunea sudică a constelaţiei Aquarius, concomitent cu alţi doi astronomi, sud-africanul Van Gelt şi americanul Peltier.

 

 

 

 

 

 

 

 

Pentru prima cometă descoperită, a primi din partea Societăţii astronomice a Pacificului din San Francisco (SUA), o medalie de bronz.

 La  30 iulie 1945 – cometa Kopf (ce a fost ulterior descoperită de un german, aceasta  purtând numele acestuia, deoarece telegrama lui Daimaca nu a ajuns în timp util la Copenhaga).

In onoarea sa, două străzi din Sectorul 1, Bucureşti, poartă numele lui Victor Daimaca.  

 

 

 

 

 

1897: S-a născut la Arminciu, în Grecia,(într-o familie de aromâni), biograful şi eseistul Sterie Diamandi.

A ilustrat prin câteva lucrări de succes, o specie a literaturii de frontieră la modă în perioada interbelică: biografia; (m. 11 iunie 1981, Bucuresti).

 

 

 

 

Printre cele mai cunoscute scrieri ale sale se numara : „Galeria oamenilor politici”, 1935 (Regele Ferdinand, Ionel Brătianu, Take Ionescu, Vintilă Brătianu, Ion G. Duca, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Constantin Stere, Ion Mihalache, A. C. Cuza, Constantin Argetoianu, M. Manoilescu); Eroii revoluţiei ruse”, 1937; „Galeria dictatorilor”, 1938; „Oameni şi fapte din istoria aromânilor”, 1940; „Iisus Mântuitorul” (vol. 1), „Activitatea şi învăţătura” (vol. 2); „Patimile, moartea si Învierea” (vol. 3), 1943;
„Arca lui Noe”, volum de eseuri.

 

 

 

 

1904: S-a născut sculptorul român Gheorghe D. Anghel, autorul bustului lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român din Bucuresti; (m. 7 aprilie 1966).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1914: Împăratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, îi cere telegrafic regelui Carol I al României (1866-1914) intrarea ţării noastre în război de partea Puterilor Centrale.

Regele Carol I îi răspunde că nu poate satisface cererea din cauza opiniei publice româneşti.

 

 

 

 

 

 

1917: Bătălia de la Varniţa şi Muncelu. Ofensiva armatei germano-austro-ungare este oprită de armata română cu preţul unor grele pierderi. În cursul acestei bătălii cade eroic, la datorie, Ecaterina Teodoroiu, „Eroina de la Jiu” (n. 14.01.1894, satul Vădeni, azi Târgu Jiu).

 Nascuta  Cătălina Toderiu, s-a remarcat în luptele de pe Jiu.

In timpul bataliei de  la Varnița și Muncelu, ofensivă a armatei germano-austro-ungare este oprită de Armata Română cu pierderi grele.

În cursul acestei bătălii, Ecaterina Teodoroiu a căzut eroic, în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent.

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost împușcată în piept. Ultimele ei cuvinte au fost: „Înainte băieți, sunteți cu mine!”

A fost înmormântată în satul Poieni, comuna Fitionești, județul Vrancea.

Osemintele sale au fost strămutate în iunie 1921 la Tg. Jiu în mormântul monument din centrul orașului.

 

 

 

 

1917:  S-a născut la Bacau, criticul şi istoricul literar Alexandru Piru, autorul lucrării “Istoria literaturii române de la început până azi”; (m. 6 noiembrie 1993).

Alexandru Piru  a fost   profesor de literatură la Facultatea de Litere a Universității din București si unul dintre asistenții lui George Călinescu, alături de Dinu Pillat și Adrian Marino, pînă la „radierea” (îndepărtarea) acestuia din Facultate, și a îngrijit re-editarea monumentalei „Istorii a literaturii române de la origini și pînă în prezent”, semnând prefața ediției a doua, publicată în 1982 de Editura Minerva.

Este de asemenea autorul unor importante lucrari de istorie a   literaturii române :”Istoria literaturii române de la origini până la 1830″ (publicată în 1977), Istoria literaturii române (publicată postum în 1994) și nu în ultimul rând foarte utila Istorie a literaturii române vechi, considerată a fi a doua ca valoare după cea interbelică a lui Nicolae Cartojan.

 

 

 

 Imagini pentru Alexandru Piru,photos

 

 

 

 

 

Alexandru Piru este și autorul unei retrospective a deceniului literar cinci, intitulată Panorama deceniului literar românesc 1940-1950 (apărută în 1968). În anul 2006 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 1934: Marele diplomat Nicolae Titulescu, a fost numit şef al delegaţiei române, la cea de-a 15-a sesiune extraordinară a Societăţii Naţiunilor.

 

 

 

 

 

1941: Generalul Ion Antonescu a fost avansat la gradul de mareșal.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1963: S-a nascut scriitorul si jurnalistul  român Bogdan Teodorescu.

 

 

 

 

 

 

 

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

 

 

 

 

1968: Marea Adunare Naţională a adoptat “Declaraţia cu privire la principiile de baza ale politicii externe a României”, transmisa parlamentelor si guvernelor din toate tarile lumii si Organizaţiei Naţiunilor Unite, declaratie  care sublinia coordonatele politicii de independenta ale tarii.

 

 

 

 

1969: Decret de reînființare a Academiei de Știinte Medicale din Romania.

 

 

 

 

 

 

 

 

1972 : A încetat din viaţă fizicianul Ştefan Procopiu, cercetător cu contribuţii importante în domeniile electromagneticii şi termodinamicii, Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din Iaşi, membru titular al Academiei Române; (n.19 ianuarie 1890).

  A ajuns pe căi proprii la noţiunea de magneton înaintea fizicianului danez Niels Bohr şi independent de acesta (1912).

 

 

 

 

 

 

 

A  descoperit “Efectul Procopiu” de de polarizare a luminii. (n. 19 ianuarie 1890).

A fost desemnat în două rînduri în comisia de recomandări la Premiul Nobel .

 

 

 

 

 

1981: A încetat din viaţă la Bucuresti, poetul avangardist Saşa Pană (pseudonimul lui Alexandru Binder); (n. 8 august 1902, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

A debutat literar in 1926 cu volumul de poezii simboliste „Rabojul unui muritor. Strofe banale”.

Scoate trei ani mai tarziu revista de avangarda „Unu” si infiinteaza o editura cu acelasi nume, unde va tipari volumele proprii si carti ale unor scriitori precum Tristan Tzara, Stephan Roll, Ilarie Voronca si Vasile Dobrian.

Publica in 1930 volumul „Diagrame”, urmat de „Echinox arbitrar” in 1931 si de „Viata romantata a lui Dumnezeu” in 1932. Sasa Pana este autorul a numeroase oprere in proza de mici dimensiuni, situate la frontiera dintre povestire, reportaj, poem in proza si articol cu caracter de manifest.

Publica mai multe volume de proza cu caracter umoristic. Ii apare in 1966 prima antologie din opera sa poetica, „Poeme si poezii” si un volum de memorialistica de aproape 700 de pagini intitulat „Nascut in ’02: Memorii, file de jurnal, evocari” in 1973.

Sasa Pana a realizat si traduceri valoroase din operele lui Jean Cassou, Loys Masson si Paul Eluard. Din opera scriitorului Sasa Pana fac parte volumele de poezii: Cuvantul talisman (1933), Calatorie cu funicularul (1934), Iarba fiarelor (1937), Pentru libertate (1945), volumele in proza si publicistica: Sadismul adevarului (1936), A fost odata… si nu va mai fi! Nuvele de Sasa Pana (1949), Misiunea trebuie implinita (1950), piese de teatru: Asa intrece, inteleg si eu! (1949) si Teatru mic (1950).

 

 

1985: A fost inaugurat, la Bucureşti, Muzeul Ceramicii şi Sticlei.

Muzeul Ceramicii si Sticlei a fost adapostit in palatul de ceremonii al domnitorului Barbu Stirbei, pe Calea Victoriei, la numarul 107. In prezent, palatul se afla intr-o stare avansata de degradare. 

Tematica muzeului reliefeaza virtutile artistice ale prelucrarii lutului si face  o trecere prin toate etapele prelucrarii acestui material: vesela de uz casnic, sticlarie si portelanuri.

In anul 1988, in acest muzeu a avut  loc si prima editie a Salonului anual de sticlarie si ceramica.

 

 

 

 

 

1985: A încetat din viaţă marele actor român Octavian Cotescu.

 

 

 

 

 

 

 

A facut parte din generaţia de aur a teatrului românesc si a jucat  în numeroase filme precum “Secretul lui Bachus”, “Buletin de Bucureşti”, “Eu, tu şi Ovidiu”; (n. 14 februarie 1931).

 

 

 

 

1995: S-a născut la Timişoara, gimnasta Diana Bulimar. Este o gimnastă artistică română de talie mondială, participantă la Jocurile Olimpice de vară din anul 2012, medaliată cu aur în proba pe echipe la Campionatele Europene de Gimnastică de la Sofia, în anul 2014.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1999: A decedat Tudor Popescu, dramaturg, scenarist şi publicist român (“Satana cel Bun şi drept”, “O dragoste nebună, nebună, nebună”);(n. 8 septembrie 1930).

 

 

 

 

 

 

 

2000: A murit Hary Maiorovici, compozitor român, membru de onoare al Academiei Internaţionale de Cultură din Roma.

A compus muzica pentru mai mult de 100 de filme, fiind distins cu 17 premii internaţionale; (n.6 septembrie 1918).

 

 

 

 

 

2002: A murit în Neuchâtel, Elveția,  Horia Liman (Lehman), scriitor şi publicist elveţian de origine română; a fost distins cu premiul internaţional ‘‘Friedrich Schiller ’‘, în anul 1993, pentru două din romanele sale în limba franceză ‘‘ L’ echeance ”şi ‘‘ Les Bottes ”; (n. 12 septembrie 1912, la București, România,).

  A făcut parte din cercul „Sburătorul” si a fost redactor-șef al revistei „Contemporanul” (1946-1957).

A redactat si o „Antologie a poeților români din Occident”.  

 

 

 

 2002: A avut loc inaugurarea oficială a Casei Fotbalului Românesc, eveniment la care a participat preşedintele şi preşedintele de onoare al FIFA, Joseph Blatter, respectiv Joao Havelange şi preşedintele UEFA, Lennart Johansson.

 

 

 

2010: A încetat din viaţă boxerul Gheorghe Fiat, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice din 1952, de la Helsinki; (n. 1929).

 

 

 

 

 

2011: Unicul papirus din România şi cel mai vechi  existent până acum în Europa, a fost predat oficial de specialiştii ruşi muzeografilor de la Mangalia.

Papirusul, descoperit în 1959 la Mangalia, fusese trimis la Moscova pentru restaurare şi conservare şi nu s-a mai ştiut nimic despre el timp de o jumătate de secol.

 

 

 

 

 

 

 

Acest papirus scris în limba greacă, este singurul descoperit în România şi singurul din Europa care s-a conservat în întregime. Mai există în Grecia bucăţi dintr-un papirus descoperit în 1962 la Derveni, care datează tot din secolul al IV-lea î.Hr.

Acesta însă  nu a supravieţuit în întregime de-a lungul secolelor. Din păcate, în ciuda eforturilor de conservare, papirusul descoperit la Mangalia în mormântul unui nobilul scit nu mai este în aceeaşi condiţie în care era în 1959.

 

 

ANIVERSĂRI

 

 

„Ziua Municipiului Arad”  comemorează ziua de 22 august 1834 , zi în care Aradul a primit în mod solemn Titlul de Oraş Liber Regesc din partea împăratului Francisc I (atunci Aradul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar).

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

Autonomia administrativ-fiscală obţinută prin ridicarea la rangul de Oraş Liber Regesc a fost încununarea unui întreg secol de eforturi politice şi financiare depuse de comunitatea arădeană, care aspira la „eliberarea economică” şi a generat un avânt economic deosebit, care în următoarele decenii a adus prosperitate generală şi a făcut din Arad unul dintre cele mai importante centre economice şi culturale  din Transilvania

Această dată a fost declarată zi festivă aniversară prin Hotărârea nr. 296 din 21 august 2004 a Consiliului Local al Municipiului Arad.  

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/22/o-istorie-a-zilei-de-22-august-video-3/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. istoriculzilei.blogspot.ro

 

22/08/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Pactul Ribbentrop – Molotov este în continuare în vigoare

 

 

Pactul Ribentrop Molotov Basarabia

 

PACTUL TÂLHĂRESC RIBBENTROP MOLOTOV ESTE ÎN VIGOARE.

DE CE BASARABIA NU A AVUT SOARTA BALTICILOR ?

Vă puteţi delecta mai jos cu o fotografie din 22 septembrie 1939, când generalul nazist Heinz Guderian se bucura la Brest-Litovsk, în timpul unei parade militare comune sovieto-naziste,alături de generalul sovietic Semion Krivoşein, de împărţirea Poloniei între Germania lui Hitler şi URSS.

Heinz Guderian si Semion Krivosein

Îndrăznesc să spun că Pactul Ribbentrop Molotov este în continuare în vigoare. Ruşii se apără spunând că înţelegerea dintre Hitler şi Stalin a fost denunţată de multă vreme, din 24 decembrie 1989. Doar că foarte puţini au citit documentul acestei denunţări.Puteţi citi aici hotărârea Sovietului Deputaţilor Poporului în care este condamnat Pactul Ribbentrop Molotov. Această hotărâre spune în sesenţă la punctul 2 că URSS a fost silită să facă această înţelegere cu Germania nazistă de contextul internaţional (deputaţii sovietici au suferit o mică amnezie cu privire la negocierile purtate de Stalin cu Franţa şi Marea Britanie în paralel cu cele purtate cu Germania nazistă, Stalin putea alege să se alieze cu Londra şi Parisul).Punctul 3 al hotărârii spune că protocolul secret este împotriva bunelor practici ale relaţiilor internaţionale (se mai aruncă şi un semn de întrebare asupra originalităţii protocolului secret, asta după ce zeci de ani Moscova a negat că a existat un astfel de protocol).La punctul 4 deputaţii sovietici spun că Pactul Ribbentrop Molotov a fost anulat de atacul Germaniei naziste din 22 iunie 1941. (Deja decizia asta nu zice nimic nou!)

Punctul 5 este cel mai interesant.

La început spune că Pactul Ribbentrop Molotov nu este conform cu principiile leniniste de politică externă (vă amintiţi planul lui Lenin de atacare a României pe două fronturi dinspre Ungaria şi Ucraina?) „Trasarea sferelor de influenţă ale Germaniei şi URSS a fost împotriva independenţei şi suveranităţii unor terţe ţări” spune documentul de la Moscova şi continuă spunând că la momentul semnării Pactului Ribbentrop Molotov relaţii dintre URSS şi Estonia, Lituania, Letonia, Finlanda şi Polonia erau reglementate printr-o serie de tratate care garantau independenţa şi suveranitatea teritorială a acestor state.

Aţi observat detaliul? Nimic despre Basarabia, nimic despre România. Printre rânduri eu citesc aşa: Basarabia nu este pe aceeaşi poziţie cu Estonia, Lituania, Letonia, Polonia şi Finlanda.

Din punctul de vedere al faptelor lucrurile sunt clare: Estonia, Lituania şi Letonia sunt în NATO şi UE, Republica Moldova este blocată de un conflict îngheţat.

Condamnarea Pactului Ribbentrop Molotov a fost făcută din vârful buzelor şi în nici un caz nu se referă la Basarabia.

(Mai e un detaliu care nu îmi dă pace: am impresia că există o legătură între faptul că pe 24 decembrie 1989 se adopta acest text pervers la Moscova, iar pe 25 decembrie 1989 Nicolae Ceauşescu era împuşcat la Târgovişte).

Vă puteţi delecta mai jos cu o fotografie din 22 septembrie 1939, când generalul nazist Heinz Guderian se bucura la Brest-Litovsk alături de generalul sovietic Semion Krivoşein, de împărţirea Poloniei.

 

GEORGE DAMIAN

http://basarabialiterara.com.md/?p=38728

 

 

Citiţi şi: 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/04/30/fratia-de-arme-sovieto-nazista-parade-militare-comune-naziste-in-polonia-cotropita-galerie-foto-si-video/

 

 

 

22/08/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: