ZIUA DE 21 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

Ziua de 21 august în istoria noastră 

 

 

 

1700: Constantin Brâncoveanu, domnitorul Ţării Româneşti, a primit de la Ţarul Petru I al Rusiei, crucea de cavaler al ordinului Sf. Andrei.

 

 

 Desi a întreţinut relaţii foarte bune cu Rusia, Brâncoveanu nu a încheiat cu ruşii o alianţă antiotomană, aşa cum făcuse Dimitrie Cantemir al Moldovei,  deşi puternică familie a Cantacuzinilor şi mitropolitul Antim Ivireanul, ar fi dorit o astfel de alianţă, pentru că însemna apărarea de fapt a ortodoxiei,.

Domnul român a avut o politică de expectativă, pentru a nu trezi suspiciuni turcilor.

 

1723: A încetat din viaţă Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (martie-aprilie 1693; noiembrie 1710- iulie 1711), personalitate culturală enciclopedică, ales membru al Academiei din Berlin (1714) la propunerea filosofului Leibniz, autor de lucrări de istorie, orientalistică şi muzicologie; (n.26 octombrie 1673).

 

 

 

 

 

 

 

Lucrarea sa “Descrierea Moldovei” cuprinde prima hartă detaliată a Pricipatului Moldovei, unic document cartografic  timp de un secol, despre ţara pe care a condus-o.

Foto: Harta Moldovei reprodusă după Dimitrie Cantemir

Învăţatul domn moldovean a inventat primul sistem de notare pentru muzica turcească şi  a câştigat o binemeritată recunoaştere  europeană prin lucrarea “Istoria Imperiului Otoman” (1716), tradusă şi tipărită la Londra (1734), Paris (1743), Hamburg (1745).

Ca domnitor al Moldovei (martie-aprile 1693; 1710-1711), programul său politic s-a  bazat pe ideea de independenţă şi unitate a ţărilor române, pe primul plan punând eliberarea Moldovei de asuprirea otomană.

După înfrângerea de la Stănileşti, pe Prut, (1711) s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al ţarului Petru I.

După domnia sa, va începe în Moldova epoca fanariotă.

 

 

 

 

 

 

1813: Ţarul Alexandru l al Rusiei aprobă  proiectul de instituire a Eparhiei Chişinăului şi Hotinului, căreia i-au fost subordonate şi bisericile din aşa numita Ucraina Hănească, sau a stepei Oceakovului, cu oraşele Ananiev, Tiraspol şi Odesa.

 

 

 

 

1818: A fost promulgat Codul de Legi al lui Caragea (”Legiuirea Caragea”), inspirat de Codul Civil austriac din 1811 şi de Codul lui Napoleon, (care, între altele, sporea obligaţiile ţăranilor clăcaşi faţă de stăpânii de moşii).

A fost ultimul act al epocii fanariote din Ţara Românească.

 

 

 

1856: S-a născut publicistul Constantin C. Bacalbaşa  (autor al lucrărilor “Bucureştii de altădată” şi „Capitala sub ocupaţia duşmanului”; (m. 5 februarie 1935).

 

 

 

 

 

 

  1862: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Înaltul Decret domnesc nr. 4629, actul de înființare a corpului de ofițeri sanitari din Armată, în urma căruia lua naştere ramura medicinei militare  specializată în asigurarea sănătății efectivelor de militari români.

Foto: Monumentul Eroilor Sanitari din Bucureşti

21 august este în ţara noastră „Ziua Medicinei Militare”.

 

 

 

1874: S-a născut la Crăieşti, Galaţi,  compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu; (m. 13 aprilie 1944, Vida, Ilfov).

A urmat cursuri la Conservatorul Bucureşti (1893-1897), , perfecţionându-se la Leipziger Konservatorium (1901-1903). Paralel a urmat Şcoala superioară de comerţ din Bucureşti (1893) şi Facultatea de chimie din Bucureşti (1903).

A fost un apreciat autor de muzică simfonică („Poemă romantică”, „Rondoletto pt. orchestră”), muzică de cameră, corală si  vocală, dirijor la corul Episcopiei din Galaţi, la corul şi orchestra Societăţii de gimnastică din Galaţi, fondator (1916) şi dirijor (1916-1919) al Orchestrei simfonice din Galaţi.

A dirijat Orchestra Ministerului Instrucţiunii Publice din Bucureşti (1907), Orchestra Sindicatului Muzical din Bucureşti (1919), precum şi alte formaţii corale şi instrumentale din ţară. 

A publicat studii, articole, memorialistică, polemici în „Gazeta artelor”si culegeri de folclor.
A fost distins cu Menţiune la premiul de compoziţie „George Enescu” (1913).

 

 

 

1875: S-a născut  profesorul şi entomologul român Gheorghe Fințescu; (m. 1948).

 

 

 

 

 

 

1882: S-a născut omul de ştiinţă Augustin Maior, realizatorul primei instalaţii experimentale din lume de telefonie multiplă pe o linie reală, cu 5 căi, la o distanţă de 15 km, în anul 1907, înaintea brevetării sistemului de telefonie multiplă (1911) de către americanul C.O. Squier; (d.3 octombrie 1963).

În luna noiembrie 1905 a fost  angajat prin concurs  inginer la Stația Experimentală a Poștelor din Budapesta unde, în 1906, a reușit să transmită simultan, pe o singură linie telefonică de 15 km, 5 convorbiri fără ca semnalele să interfereze.

 

 

 

 

 

 

 

Fundamentele teoretice ale telefoniei multiple au fost publicate în 1907 în revista „Elektrotechnische Zeitschrift” și apoi, în 1914, în lucrarea „The use of High-Frequency Alternating Currents in Telegraphy, Telephony and for Power Transmission” publicată în revista “The Electrician”.

A înfiinţat, la Sibiu, prima şcoală de telegrafie şi telefonie din Transilvania (1919).

 

 

1885: A murit  Mihail Gheorghiade Obedenaru, medic şi diplomat român de carieră.

S-a preocupat de economia, antropologia şi folclorul popoarelor de origine latină; (n.Bucuresti, in Principatul Muntenia, 1839).

 

 

 

 

 

1896: S-a născut matematicianul român Alexandru Pantazi, fost membru al „Societăţii Române de Ştiinţe”.

A fost membru al „Gazetei Matematice”, iar în anii 1942 şi 1942 a făcut parte din delegaţia de conducere a acestei reviste; (d.  4 noiembrie 1948).

 

 

 

 

 

 

 

1902: S-a născut la Galati, regizorul Paul Călinescu, pionier al cinematografiei româneşti instituţionalizate, autor al primelor filme de actualitati.   

A absolvit Academia comercială din Bucureşti în anul 1930.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Primul  film pe care l-a  regizat a fost “România” (1934).

A scris scenariul filmului “Titanic vals” (1964) – în colaborare cu Tudor Muşatesc; (m. 25 martie 2000, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

1921: S-a născut actorul de revistă Gioni Dimitriu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A jucat în multe filme precum “Dragoste la zero grade” (1964), “Drumul oaselor” (1980) etc.; (m. 16 decembrie 2003).

 

 

 

 

 

1925: S-a născut Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori români, de origine aromâna.

A avut o activitate bogată în teatru, TV, film, unul dintre filmele sale de referinţă fiind “Actorul şi sălbaticii” (1975).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A murit în urma  marelui cutrmur care a zguduit Romania la  4 martie 1977.

 

 

 

 

 

1928: S-a născut la Techirghiol, jud.Constanta, actorul de comedie Jean Constatin ; şi-a câştigat o deosebită popularitate în teatrul de revistă şi prin apariţiile în emisiunile de divertisment TV (din filmografie“B.D. la munte şi la mare”, “Secretul lui Nemesis”, “Punctul zero”) .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In anul 2003, Consiliul Director al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România, i-a acordat o Clachetă de aur şi o medalie jubiliară « Magna cum Laudae », iar UNITER i-a acordat premiul special pentru teatru de revistă. A decedat la 26 mai 2010, la Constanța.

 

 

 

 

1938: La Bled (în Iugoslavia) a avut loc  în zilele de  21 şi 22 august, ultima sesiune a Consiliului permanent al Micii Înţelegeri (Mica Antantă), pact politico-militar regional încheiat între România, Cehoslovacia şi Iugoslavia în perioada 1920-1921, la iniţiativa lui Nicolae Titulescu, cu scopul de a asigura respectarea tratatelor de pace de la sfârşitul primului război mondial, de a menţine statu-quo-ul teritorial şi de a crea un sistem de alianţe defensive.

 

 

 

 

 

 

 

Pactul s-a  destrămat după ocuparea Cehoslovaciei de către Germania nazistă, în martie 1939.

 

 

 

 

1941: S-a născut în Bucuresti, actriţa româna de teatru si film,Ilinca Tomoroveanu, o nepoată a poetului Octavian Goga. A studiat Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti , la clasa profesorului Costache Antoniu, asistent Ion Cojar, pe care l-a absolvit în 1964.

 

 

 

 

 

 

 

 

Încă de pe  băncile facultăţii, a debutat în filmul „Mândrie” (regia Marius Teodorescu).

În ultimul an de studii a inceput sa joace la Teatrul National Bucureşti si îşi face debutul pe scenă în piesa „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu, în regia lui Horea Popescu.

  Din anul 2005 este director adjunct artistic al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale”, unde își continuă și cariera de actor.

În 1990 a devenit membră a UNITER, iar din 1999 este membră în senatul UNITER.

A fost distinsă, în anul 2004, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor.

 

 

 

 

 

 

 

1945: Încurajat de declaraţia guvernelor SUA, Marii Britanii şi URSS, la Conferinţa de la Potsdam despre necesitatea unor „guverne democratice” recunoscute în ţările foste satelit ale Germaniei, regele Mihai I a cerut demisia Cabinetului Groza, pentru a se putea constitui un nou guvern, reprezentativ.  

In urma refuzului primului ministru, suveranul refuză să mai contrasemneze decretele-lege („greva regală”, până la 6 ianuarie 1946).

In absenţa semnăturii regale, acestea deveneau nule din punct de vedere constituţional.

 

 

 

 

 

 1955: Între orele 20:00 şi 22:00, a avut loc prima emisiune experimentală de televiziune din România.

Cu un sfert de oră înaintea începerii emisiunilor, a fost difuzată imaginea de identificare a staţiei, având pe fundal melodia „Bucureşti, Bucureşti, peste vreme să trăieşti, mai voinic mai frumos…”.

 

 

 

 

 

 

 

 

La ora 20:00, primele cuvinte au fost rostite de crainica Cleo Steiber: „Bună seara, dragi spectatori. Aici Staţia experimentală de televiziune Bucureşti. Începem primul nostru program…”.

 

 

 

 

 

 

 

Au fost difuzate jurnalul de actualităţi nr. 31, o prezentare din „Tăunul”, documentarul „Asia sovietică”, desenul animat „Ursuleţii” şi alte filme.

Deoarece staţia dispunea de un singur videoproiector, pe durata schimbării filmelor existau pauze, în care se difuzau diafilme şi muzică.

Emisiile au continuat şi în zilele de 22, 23 şi 24 august 1955, cu alte filme.

Televiziunea Română a început să emită regulat la 31 decembrie 1956 într-un studio improvizat din Floreasca, Str. Moliere nr.2.

Aici s-a transmis prima emisiune de televiziune din România – un film pe peliculă.

În 1957, primul an de emisie, a avut loc prima transmisie exterioară în direct, cu ocazia recitalului dat de cantaretul francez  Yves Montand la Sala Sporturilor din Floreasca.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1959: A intrat în funcţiune, la Institutul de Fizică Atomică, un betatron (betatronul BOB), primul accelerator conceput şi realizat în întregime în România (în 1968 va fi pus în funcţiune, tot la IFA, un accelerator liniar de electroni cu undă progresivă, iar în 1972, un accelerator electrostatic de ioni de tipul Van de Graaff tandem).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1965: În  România  comunistă este adoptată o noua Constituţie si este proclamată Republica Socialistă România.

Marea Adunare Naţională, întrunită în sesiune extraordinară, aprobă schimbarea denumirii statului în Republica Socialistă România (din Republica Populară Română).

La 30.XII.1947 după ce  regele Mihai a fost silit să abdice şi să părăsească ţara,  Adunarea Deputaţilor a adoptat Legea nr. 363, prin care România era proclamată Republică Populară şi adoptă o nouă Constituţie.

 

 

 

 

 

1967: La Madrid se reuneşte, sub conducerea lui Horia Sima, “Congresul Legionar”.

 

 

 

 

 

 Foto: Horia Sima

 

S-au comemorat 40 de ani de la întemeierea Legiunii. Au participat delegaţi ai tuturor grupărilor legionare din alte ţări. Legionarii s-au adunat la Majadahonda, unde s-a săvârşit o slujbă religioasă şi apoi s-a împărţit o insignă comemorativă.

Au vorbit cu acest prilej Horia Sima şi reprezentanţii grupurilor legionare din alte ţări.S-a organizat si un pelerinaj la Valle de los Caidos şi la Alcazarul din Toledo, unde s-au depus coroane de lauri. Tot cu acest prilej s-a dezbătut şi aprobat o „Declaraţie politică a mişcării legionare”, care a fost publicată.

 

 

 

 

1968: La Bucureşti s-a desfăşurat un uriaş miting de protest împotriva ocupării Cehoslovaciei de către trupele a cinci state participante la Tratatul de la Varşovia (URSS, Polonia, RDG, Ungaria şi Bulgaria), la care au participat peste 100.000 de cetăţeni ai Capitalei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

România  condamnă public invazia  sovietică şi trece la înarmarea Gărzilor Patriotice, ca răspuns la posibilele represalii sovietice.

 

 

 

 

 

 

 

1978: A avut loc inaugurarea oficială a Muzeului Colecţiilor de Artă din Bucureşti.

A fost constituit iniţial ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, având ca scop reunirea tuturor colecţiilor de artă particulare devenite publice. 

 

 

 

 

 

 

 

Muzeul a funcţionat până în 1986, fiind redeschis circuitului public la sfârşitul anului 2003 .

 

 

 

 

1980: Intră în producţie, la Slatina, primul laminor românesc de folii de aluminiu (conceput şi realizat integral în ţară).

 

 

 

 

 

1980: S-a născut Razvan Florea, primul înotător din România care a urcat pe podiumul olimpic, după câştigarea medaliei de argint la Campionatele Europene din 2004.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1991: A încetat din viaţă la Bucuresti, Eugen Jebeleanu, academician, poet, publicist şi traducător român.

A absolvit  Facultatea de Drept la Bucureşti si a  debutat în 1927 cu poezii la revista Viaţa literară, condusă de I. Valerian.

În anii ’30, a lucrat ca jurnalist în presa bucureşteană de stânga.

Poet ermetic în perioada interbelică, realist socialist în perioada proletcultistă din timpul regimului comunist.

 

 

 

 

 

 

 

Poemul său, „Surâsul Hiroshimei”, a fost tradus în numeroase limbi şi este recitat ori cântat şi acum în amfiteatrele din America Latină şi Europa.

A fost laureat al premiului de poezie „Etna Taormina” din Italia (1971) şi al premiului Herder din Austria (1973).

A devenit membru corespondent al Academiei Române în 1955 si  membru titular din 1974.

Poemele sale continuă să fie traduse şi publicate, mai ales în SUA şi America Latină, dar şi în Republica Moldova; (n. 24 aprilie 1911, Campina).

 

 

 

 

 

 

2008: A murit la Palma de Majorca, in Spania, Iosif Constantin Drăgan, om de afaceri român stabilit în Italia; (n. 20 iunie 1917, Lugoj).

A absolvit cursurile Universitatii din Bucureşti, de la care a obţinut licenţa în drept, în anul 1938.

După absolvirea serviciului militar  ca artilerist, Institutul Italian de Cultură îi acordă, în anul 1940, o bursă de studiu în Italia.

După ce termină a doua facultate, la Universitatea din Roma, unde a studiat ştiinţe politice şi economie, Drăgan îşi dă doctoratul în jurisprudenţă, tot la Roma, unde il  cunoaste pe Giorgio del Vecchio, filosof al dreptului. Proaspătul doctor în jurisprudenţă Drăgan a tradus în limba română lucrarea lui del Vecchio „Lecţii de filozofia dreptului”.

 

 

 

 

 

 

 

A fost atras de idealurile Gărzii de Fier, şi  a reprezentat în interiorul acesteia un curent de opinie corporatist.

În 1941 a pus bazele unei companii care exporta petrol românesc Italiei fasciste.

După al doilea război mondial, în 1948, a fondat o companie de distribuţie a gazului petrolier lichefiat, Butan Gas. 

În urma venirii la putere a Partidului Comunist Român, i-a fost  interzisă pentru 30 de ani revenirea în România.

Deşi simpatizant al Gărzii de Fier, devine un colaborator semioficial al lui Ceauşescu şi al regimului comunist, ca rezultat având acces la anumite documente inedite despre Ion Antonescu, documente pe care le-a folosit într-o carte în care îl pune într-o lumină favorabilă pe acesta.

În 1967 a pus bazele “Fundaţiei Europene Drăgan”, fundaţie care declară ca scop promovarea „valorilor civilizaţiei româneşti”.

 În semn de recunoaştere a activităţii culturale desfăşurate de Iosif Constantin Drăgan, (ca economist, tracolog, scriitor şi preşedinte al Fundaţiei Europene Drăgan), la 7 octombrie 1980, Universitatea din Timişoara l-a numit profesor asociat.

După Revoluţia Română din 1989 le-a dat suport financiar lui Eugen Barbu şi lui Corneliu Vadim Tudor pentru a-şi lansa revista România Mare .

Împreună cu Vadim Tudor a fost fondatorul în 1990 al „Ligii Mareşal Ion Antonescu”, mai târziu redenumită „Liga Mareşalilor”, în urma schimbărilor din legislaţia română legate de cultul personalităţilor vinovate de crime împotriva umanităţii .

A  două edituri (Nagard în Italia şi Europa Nova în România), o universitate privată (al cărei proprietar este), Universitatea Europeană Drăgan (fondată în 1991 la Lugoj), o staţie TV, una radio (Radio NovaFm), un ziar săptămânal (Redeşteptarea) şi un cotidian local (Renaşterea Bănăţeană) – toate în România.

De asemenea a mai finanţat construirea lângă Orşova a unei statui înalte de 40 de metri a lui Decebal (cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa).

În 1995, la vârsta de 78 de ani, Drăgan s-a căsătorit cu Daniela Veronica Guşă  (aceasta având la momentul respectiv 22 de ani), fiica generalului Ştefan Guşă, fostul şef al Marelui Stat Major al Armatei Române.

  A scris mai multe cărți, în general cu tematică istorică. A editat buletinul istoric „Noi tracii”.

În anul 2005 a ocupat  locul doi în topul celor mai bogați români, conform revistei Capital, cu o avere estimată la 850 de milioane de dolari.

Conform aceleiași reviste, în 2006 a urcat pe primul loc, cu circa 1,3 – 1,6 miliarde de dolari.

 

 

 

 

 

 

 

 2010: A murit fostul lider comunist Gheorghe Apostol, un  reprezentant al oligarhiei staliniste dogmatice din anii ’50 care, după moartea lui Gheorghiu Dej, a fost  principalul contracandidat al lui Nicolae Ceauşescu la conducerea PCR ; (n.16 mai 1913, localitatea Tudor Vladimirescu, judeţul Galaţi).

 

 

 

 

 

 

 

 

Conflictul său cu Ceauşescu nu a avut la bază vreo dispută ideologică, fiind expresia luptei pentru putere din sânul partidului comunist.

Ca urmare a opozitiei  lui Ion Gheorghe Maurer, care ca prim-ministru al României îl prefera pe Ceauşescu, ambiţiile lui Apostol de a ajunge liderul partidului au fost zădărnicite.

Apostol a manifestat ulterior resentimente puternice faţă de Ceauşescu şi Maurer.

La Congresul al X-lea al PCR din anul 1969, Gheorghe Apostol a fost atacat de către Constantin Dăscălescu, care în acel moment deţinea funcţia de secretar al Comitetului judeţean Galaţi, şi a fost eliminat din conducerea partidului.

Ca urmare a avut o perioadă de inactivitate politică, fără să mai deţină vreo funcţie, după care a fost numit ca ambasador în Argentina.

În ultimii ani ai regimului comunist, exclus din toate cercurile puterii comuniste, Apostol a fost iniţiatorul „scrisorii celor şase”. care a fost publicată de către mass-media din Occident în luna martie a anului 1989.

După Revoluţia din 1989, Apostol a dat o serie de interviuri prin care-l acuza pe Nicolae Ceauşescu că ar fi cerut Securităţii să însceneze mai multe accidente de maşină în vederea eliminării sale fizice.

 

 

 

 

 

2011: A decedat filosoful Constantin I. Gulian; studii de etică, teoria culturii, antropologie filosofică, istoria filosofiei universale şi româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955; (n. 1914).

 

 

 

 

 

 

2012: A murit Maria Simionescu, antrenoare federală a loturilor de gimnastică ale României şi arbitră internaţională de gimnastică; a fost vicepreşedinta Federaţiei Române de Gimnastică; fondatoare (împreună cu soţul său, Gheorghe Simionescu) a Liceului de Gimnastică din Oneşti, unde a creat o şcoală unică cu acest profil în ţară, care a fost ulterior duplicată la Deva; a contribuit direct la obţinerea de către gimnastele române a 234 de medalii ; (n. 1927).

 

 

 

 

2012: Curtea Constituţională a României, a invalidat cu majoritate de voturi, referendumul pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar.

Pe 27 august 2012, această Decizie a CC a fost publicată în Monitorul Oficial, astfel încât, preşedintele suspendat de Parlament,Traian Băsescu, dezavuat de imensa majoritate a participanţilor la Referendum, s-a întors la Palatul Cotroceni.

 

 

 

 

2016 : A incetat  din viata, dupa o grea  suferinta, Marin Moraru , unul dintre cei mai iubiţi actori ai teatrului şi cinematografiei romaneşti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S-a născut la data de 31 ianuarie 1937 în oraşul Bucureşti. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L.Caragiale” în anul 1961, la clasa profesor Dina Cocea.

După absolvirea facultăţii, a activat ca actor pe scenele de la Teatrul Tineretului (1961-1964), apoi la Teatrul de Comedie (1965-1968), la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” (1968-1971) şi laTeatrul Naţional „Ion Luca Caragiale” (1971-1974).

După o perioadă în care a predat în calitate de conferenţiar universitar la I.A.T.C. Bucureşti (1974-1980), s-a reîntors în anul 1980 la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”, unde este actor şi în prezent.

Din anul 2002 este societar de onoare al Teatrului Naţional din Bucureşti.

 

 

 

 

 

 

 

 

2017: A murit Petre C. Baciu, fost membru al mişcării legionare, participant la luptele de eliberare a Ardealului de Nord şi la mişcarea de rezistența anticomunistă; (n. 1922).

A efectuat 13 ani de detenţie, trecând prin multe închisori comuniste şi a scris câteva volume de versuri și memorialistică.

 

 

 

 

 

 

Născut la 12 iulie 1922 la Bacău, Petru Baciu a militatîn perioada liceului în Frăţiile de Cruce, alături de viitoare personalităţi precum  marele actor Ernest Maftei. 

 A luptat pe frontul de vest, pentru dezrobirea Ardealului de Nord.

 

 Organizează structurile clandestine de rezistenţă, alcătuite din echipe de acţiune instruite să lupte împotriva comuniştilor atunci când aveau să primească ordin.

Între 1945 şi 1947, Petru Baciu şi Gheorghe Unguraşu au coordonat constituirea depozitului de armament de pe Vârful Uturea Mare, de lângă localitatea Solonţ, unde urmau să se retragă sute de studenţi, pentru a constitui forţe de gherilă, în momentul începerii unui eventual război între Occident şi URSS.

Arestările declanşate de comunişti la 14-15 mai 1948 au zădărnicit aceste planuri, majoritatea legionarilor din Bacău fiind arestaţi în acea noapte.

Scăpaţi de arestări, Petru Baciu şi Gheorghe Unguraşu, alături de alţi susţinători din satele de sub munte, s-au retras în munţi, încercând să apere depozitul de armament de pe Uturea Mare, fără succes însă, din cauza folosirii de către Securitate, drept scuturi vii, a camarazilor deja arestați.

Petru Baciu a fost arestat de Securitate la începutul lui decembrie 1948, în București, împreună cu un grup care urma să treacă ​frontiera clandestin.

 După anchete îndelungate  și deosebit de dure, va trece pe rând, până în 1964, prin cele mai cumplite închisori și lagăre politice ale României comuniste: Jilava, Suceava, Pitești, Aiud, Canalul Dunare-Marea Neagra, Periprava etc.

Eliberarea deținuților politici în 1964, ca urmare a presiunilor internaţionale asupra guvernului comunist de la București, nu a însemnat – pentru mulţi opozanţi ai regimului – sfârșitul calvarului.

În 1976, Petru Baciu a fost din nou arestat, că urmare a intransigenței sale față de regimul comunist și refuzului constant de a colabora cu Securitatea.

Va fi condamnat din nou și va executa încă o pedeapsa grea, până în 1983, cea mai mare parte în Zarca Aiudului.  

Revoluția din 1989 îl găsește pe Petru Baciu pregătit să reia lupta, alături de vechii luptători băcăuani care s-au reorganizat mai întâi în cadrul filialei băcăuane a AFDPR.

În 1992 el va susține înființarea Fundației Buna Vestire, o organizație civică a veteranilor Mișcării Legionare.

Din 1993, va coordona filiala Bacău a reînființatului Partid „Totul pentru Țară”, care din 18 septembrie 2014 funcţionează legal, ca urmare a Hotărârii Curţii de Apel Bucureşti, iar asumarea trecutului legionar nu mai poate fi considerată fascism..

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/21/o-istorie-a-zilei-de-21-august-video-4/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
   

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. worldwideromania.com ;

7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

9.  Istoria md.

10. istoriculzilei.blogspot.ro

11.  www.buciumul.ro/ s-a-stins-un-luptator .

 

Publicitate