CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 11 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 11 august, în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

106 e.n.: O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum (astăzi Moigrad), atesta că  la acea dată s-a constituit provincia romană imperială Dacia.

 

 

 

 

 

 

 

 

  Porolissum a fost un oraș roman din Dacia,stabilit ca tabără militară în anul 106 d.C., în timpul războaielor daco-romane ale lui Traian. Asezarea s-a dezvoltat rapid prin intermediul comerțului cu băștinașii daci, și a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis în anul 124 d.C.

Situl este unul dintre cele mai mari și mai bine păstrate din România. Se găsește pe Măgura Pomăt de pe teritoriul satului Moigrad-Porolissum, respectiv a comunei Mirșid, județul Sălaj.

 

 

 

 

 

1456: A decedat răpus de ciumă la Zemun, lîngă Belgrad, Ioan de Hunedoara (Iancu de Hunedoara).

 

 

 

 

 

 

Ioan (Ion) Huniade

 

Ioan de Hunedoara, numit uneori Ioan (Ion) Huniade, Iancu de Hunedoara sau Ioan Corvin (n. ca. 1387 – d. 1456), a fost ban al Severinului din 1438, voievod al Transilvaniei între 1441-1456 și regent al Ungariei între 1446-1452,  tatăl regelui  ungar Matei (Mathia) Corvin.

Iancu (supranumit Szibinyáni Jank sau Jankó sau Jánk), s-a născut în jurul anului 1407, într-o familie înnobilată în 1409  pentru merite deosebite, de împăratul Sigismund de Luxemburg, în calitatea acestuia de rege al Ungariei.

Tatăl lui Iancu a fost Voicu, bunicul se numea Şerb, iar mama lui  Erzsébet Morzsinai (Elisabeta de Marginea).

Conform obiceiului nobilimii maghiare, Voicu a luat numele de Hunyadi (de Hunedoara), cand a primit în 1409 de la Sigismund de Luxemburg domeniul şi castelul Hunedoarei, drept răsplată pentru faptele sale de arme în luptele cu turcii.

 

 

 

 

 

Blazonul lui  Iancu de Hunedoara

 

 

Apărător al creştinătăţii in lupta antiotomana, Iancu de Hunedoara, a fost învins la Varna (1444) şi Kossovopolje (1448), dar a reuşit să-l învingă pe Mehmed al II-lea Cuceritorul, la Belgrad (1456).

În 11 august 1456 Iancu de Hunedoara a murit răpus de ciumă la Zemun, langă Belgrad si a fost  înmormîntat la Alba Iulia, în Catedrala Sfîntul Mihail. Pe piatra sa funerară stă înscris “s-a stins lumina lumii”.

Drept omagiu, papa Calixt al III-lea a elogiat victoria obţinută de Ioan de Hunedoara descriind-o ca fiind “cel mai fericit moment al vieţii sale”.

 

 

 

                 

 

Pecetea lui Iancu de Hunedoara

 

 

1522: A murit Martin Siebenbürger, sas transilvănean, primar al Vienei. (n. cca. 1475, Sibiu).

În anul 1503 a fost ales Procurator Nationis Hungaricae la Universitatea din Viena, iar apoi a fost ales de trei ori (în 1505, 1510 şi 1516) în demnitatea de decan al Facultăţii de Drept din Viena. Concomitent, din anul 1512, a îndeplinit funcţia de jude orăşenesc al Vienei.

 

 

 

 

1690: Victoria de la Tohanu Vechi – Zărnești, a coaliţiei otomano-tătaro-muntene conduse de Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești (1688–1714), împotriva armatelor habsburgice comandate de generalul Heissler și impunerea pe tronul Ardealului a lui Imre Thököly.

 Constantin Brancoveanu a intrat a treia oară în Transilvania, cu o armată de 16 000 soldați, ardeleni, munteni și turco-tătari, și a învins la 11 august armatele  austriece și ale contelui maghiar Mihaly Teleki.

După aceasta mare victorie, Imre Thököly a fost ales principe al Transilvaniei de către Dieta Transilvaniei  întrunită la Cristian, lângă Braşov, dar nu și-a putut menține poziția din cauza presiunii militare și politice austriece, care l-a susținut pe principele Mihai Apafi al II-lea.  

În 1691 Thököly a părăsit definitiv Transilvania și s-a refugiat în Imperiul Otoman.

 

 

 

 

 

1839: S-a înfiinţat, la Paris, “Societatea pentru învăţătura poporului român”, organizatie  de mai multi studenţi români, printre care Ion Ghica, Alexandru G. Golescu-Negru şi Dumitru Brătianu, cu scopul ridicării culturale a poporului român şi dezvoltarea conştiinţei naţionale româneşti.

 

 

 

 

1900: S-a născut filosoful francez de origine română Ştefan Lupaşcu (Lupasco).

A cercetat modul în care filosofia şi ştiinţa îşi reconciliază reciproc ambiţiile, având la bază principiul existenţei universale şi ireductibile a contradicţiei.

A devenit  membru post-mortem al Academiei Române in 1991; (m. 1988)

 

 

 

 

 

1905: S-a nascut Erwin Chargaff, biochimist evreu, nascut la Cernauti (in Bucovina, pe atunci teritoriu austro- ungar), una din personalitatile stiintifice  care a contribuit decisiv la descifrarea structurii ADN-ului.

Erwin Chargaff  a emigrat în Statele Unite  si a fost profesor de biochimie la Facultatea de Medicina Universitatea Columbia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A descoperit două reguli care au ajutat la descoperirea structurii dublu helix a ADN-ului.

A decedat la 20 iunie 2002.

 

 

 

 

 

1903: S-a născut actorul Nicolae Gărdescu, interpretul rolului Baronul von Münchhausen din serialul TV “Căpitanul Val-Vârtej”; (d. 25 iunie 1982).

 

 

 

 

 

 

 

 

 A fost actor la „Teatrul Armatei” din Bucuresti,  azi „Nottara” si tatal actritei de film Irina Gardescu.

 

 

 

 

1926: S-a născut la Timişoara, dirijorul şi compozitorul Cornel Trăilescu.

 

 

 

 

 

 

 

 A absolvit Conservatorul  de Muzică din Timişoara, secţia de pian şi pedagogie, si Conservatorul din Bucureşti, secţia compozitie si dirijorat.

Din 1960 activeaza ca dirijor al Operei Nationale din Bucuresti, iar din 2001 dirijor principal.
Invitat permanent al Operei din Belgrad, Iugoslavia din 1976.

Repertoriu: opere: Beethoven: Fidelio; Bizet: Carmen; Délibes: Lakmé; Donizetti: Lucia di Lammermoor; Gluck: Orfeu; Massenet: Manon; Mozart: Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Rapirea din Serai etc.

Repertoriul sau cuprinde de asemenea numeroase lucrari simfonice.
A compus muzica de  opere (Motanul incaltat, Dragoste si jertfa, Balcescu) si  balet  (Primavara, Nastasia, Alba ca Zapada si cei sapte pitici) si a intreprins numeroase turnee: Rusia, Polonia, Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Frania, Grecia, Franta, Spania, Israel, Cuba, Portugalia, Italia, Iugoslavia, Austria. 

 

 

 

 

1929: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Modest Morariu, poet, eseist, prozator, traducător (a tradus din Albert Camus, Stendhal, André Malraux, Marcel Brion ş.a) şi critic plastic („Spectacol de pantomimă”, „Ovăzul sălbatic”).

A fost redactor-şef al Editurii „Meridiane” (d.15 aprilie 1988).

 

 

 

1930: S-a născut Teodor Mazilu, renumit dramaturg, prozator şi poet; (m. 1980).

 

 

 

 

 

 

A scris: proză scurtă (“Insectar de buzunar” – 1956; „Galeria palavragiilor” – 1957; „Vara pe verandã” – 1966; „Pãlãria de pe noptierã” – 1972; „Înmormântare pe teren accidentat” – 1973; „Iubiri contemporane” – 1975 ; „Elegie la pomana porcului” – 1976 ; „Doamna Voltaire” – 1979); romane (“Bariera” -1959; „Aceste zile şi aceste nopţi” – 1962; „O singurã noapte eternã” -1975; „Într-o casã străinã”, vol. I – 1975.); teatru ( “Proştii sub clar de lunã”, „Somnoroasa aventurã”, „O sãrbãtoare princiarã”, „Don Juan moare ca toţi ceilalţi”, „Inundaţia”, „Treziţi-vă în fiecare dimineaţã!”, „Aceşti nebuni făţarnici”, „Frumos e în septembrie la Veneţia”, „Împăiaţi-vã iubiţii!”, „Mobilã şi durere” ş.a. – cuprinse în volumele: Teatru, 1971; „Frumos e în septembrie la Veneţia” – 1973; „Mobilã şi durere” -1981); eseuri („Ipocrizia disperãrii” – 1972); versuri („Cântece de alchimist”– 1972); publicistică („Fotbalul n-a fost creat de diavol” – 1972; „Este corida o luptã cu moartea” – 1973).

 

 

 

 

 

1942: S-a născut dirijorul Ovidiu Bălan; personalitate de prestigiu a muzicii clasice româneşti din ultimele 5 decenii.

 

 

 

 

 

1949: S-a născut în localitatea Veseuş din jud. Alba, cunoscuta interpreta română de muzică populară Veta Biriș.

 

 

Imagini pentru veta biriş

 

 

 

 

 

 

 1952: S-a născut Harry Tavitian, compozitor, pianist şi interpret de muzică de jazz

 

 

 

 

 

 

1961: A încetat din viaţă Ion Barbu (Dan Barbilian), poet şi matematician: “După melci”, “Joc secund”, “Ochean”; (n.18 martie 1895 , Câmpulung Muscel).

 

 

 

 

 

Portret Ion Barbu

 

 

 

 

A fost unul dintre cei mai importanți poeți români interbelici, reprezentant al modernismului literar românesc.

 

 

 

1978: A fost dată în folosinţă linia de telecabină Buşteni-cabana Babele, pe un traseu de 4.350 metri şi o diferenţă de nivel de 1.237 metri (cel mai lung din ţară şi al treilea din Europa).

 

 

 

1990: România hotărăşte să respecte embargoul total impus (la 6 august 1990) de Consiliul de Securitate al ONU împotriva Irakului, ca urmare a invaziei acestuia în Kuweit (embargoul va afecta grav interesele economice ale ţării noastre, provocând pagube de miliarde de dolari şi blocarea creanţelor României asupra Irakului.

 

 

 

 

 

 

1999: Se produce ultima eclipsă totală de Soare din secolul XX, vizibilă în România.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bucureștiul, singura capitală europeană situată pe linia centrală a benzii de totalitate, s-a aflat în zona de maximum la 14:07, ora locală.

 

 

 

 

 

 

 

 

2008: A fost inaugurată oficial  în apropierea oraşului Zărneşti, din judeţul Braşov, de către Asociaţia „Milioane de Prieteni” şi Asociaţia Mondială pentru Protecţia Animalelor (WSPA), prima rezervaţie de urşi din România.

 

 

 

Imagini pentru rezervaţia de urşi de la zărneşti photosImagine similară

 

 

2009: A decedat la Madrid, producătorul de televiziune Valeriu Lazarov; (n. 20 decembrie 1935, Barlad).

 

 

 

 

 

Din 1968 s-a stabilit în străinătate, iniţial în Spania (până în 1979) şi apoi până în 1989 în Italia,(unde lucrează pentru Silvio Berlusconi, la Canale 5).

Intre anii 1989 şi 1994 a condus postul spaniol Tele 5.

In 1995 îşi înfiinţează propria companie de producţie, Prime Time Communications .

 

 

 

 

 

 2018: A decedat Alexandra Titu (Alexandra Ionescu), critic de artă, curator dedicat artei contemporane, scriitoare și profesoară (mentor pentru numeroase generații de artiști și teoreticieni ai artelor); (n. 1948).

 

 

 

 

Imagini pentru Alexandra Titu (Alexandra Ionescu), critic de artă,photos

 

 Alexandra Titu (Alexandra Ionescu), născută la 8 august 1948, în comuna Periam, județul Timiș, a urmat  studii de filologie la Timișoara (1966-1969) și de istoria artei la București (1969 – 1973) A obţinut şi  o bursă de studii în Italia, obținută în 1982 .

A publicat numeroase cronici, eseuri și analize în “Contemporanul”, “Arta”, “Amfiteatru”, “România Liberă“, “Cronica”, “Revue Rumaine”, “Revue Rumaine d’Histoire de l’Art”, “Tribuna României“, “Curierul Românesc”, “Cotidianul”, “Contrapunct”, “Dilema”, “Artelier”, “Vitraliu”, “Dimineaţa”, “Raţiunea mistică”.

A predat la Timișoara și București, şi a deschis, alături de soțul ei, criticul Constantin Prut  numeroase expoziții la București și Timișoara, dar, cu consecvență, și la Iași, Bacău și Focșani.

S-a dedicat cercetării, inventarierii și teoretizarii artei experimentale din România, căreia i-a dedicat, între 1991-1996 , expoziții de mare anvergură la București și Cluj, cu cataloage și o lucrare de sinteză publicată în 2003 la editura Meridiane.

 

 

 

 CALENDAR CREŞTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Nifon, patriarhul Constantinopolului

 

 

 

 

Imagini pentru Sfantul Nifon, patriarhul Constantinopolului photos

 

 

 

Sfantul Nifon este primul sfânt canonizat pe pamânt românesc şi cel care a alcătuit Rugăciunea de Dezlegare, care se citeşte la Slujba inmormântării în bisericile noastre.

 

Sfantul Nifon s-a nascut in tinutul Peloponez din sudul Greciei, (in perioada 1434-1440) si a  primit la botez numele Nicolae.

A fost  tuns in calugărie de vestitul pustnic Antonie, moment in care primeşte numele Nifon.

In anul 1483 este chemat la slujirea arhiereasca, în scaunul de Mitropolit al Tesalonicului, iar dupănumai trei ani, ajunge patriarh al Constantinopolului in locul lui Simeon, trecut la cele vesnice.

Sultanul Baiazid al II-lea l-a indepărtat din scaun în anul 1488, iar Sfantul Nifon ajunge in Manastirea Sfantului Ioan Prodromul (Botezatorul), din insula aflată în fata oraşului Sozopolis (Bulgaria de azi).

Aici a ridicat un schit şi a petrecut pâna în anul 1496 ,când a fost chemat din nou la conducerea Patriarhiei Ecumenice.

Dupa numai doi ani si cateva luni, va fi din nou exilat de turci, de această dată  în Adrianopol.

Aici il va cunoaste pe domnitorul Radu cel Mare al Ţării Româneşti (1495-1508), care îl va aduce în 1504 în Ţara Românească  pentru a conduce şi reorganiza Biserica Ortodoxă de aici.

O însoţire nelegiuită la Curtea Domneasca a lui Radu cel Mare, între sora acestuia şi un boier moldovean căsătorit, a făcut ca Sfantul Nifon să se retragă la Mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte, apoi la Mănăstirea Dionisiu, unde işi va da duhul, în ziua de 11 august 1508.

Când Neagoe Basarab a ajuns domnitor, a adus moaştele Sfantului Nifon în Ţara Românească, spre curăţirea şi ştergerea greşelii lui Radu Vodă.

Gavriil Protul, un cărturar grec, sec. XV XVI, care a trăit un timp şi în Ţara Românească şi a fost  nota în lucrarea despre viaţa Sfantului Nifon:

„Au dus, apoi, sicriul si l-au pus deasupra mormantului lui Radu Voda, rugandu-se toata noaptea, impreuna cu Neagoe Voda, sfintiei sale pentru iertarea păcatului lui Radu Vodă, care fără dreptate a lepadat pre Sfântul de la sine şi l-a gonit din ţară.

Si – mare minune! – spre sfârsitul utreniei, vrând Dumnezeu sa arate aievea iertarea pacatului lui Radu Voda si al altora, care făcusera nevoie şi scârba sfântului, a vazut singur Neagoe Vodă descoperire ca aceasta de la Dumnezeu: s-au rupt scoabele cele de fier si acoperamantul mormantului lui Radu Voda si degraba s-au desfacut marmurile, iar dinlauntrul s-a ivit trupul lui Radu groaznic si întunecat, plin de puroi si de putoare.

S-a deschis si sicriul sfantului Nifon si a izvorat de la sfantul izvor de apa, care a spalat tot trupul lui Radu Voda, aratandu-l luminat.

Apoi toate încuietorile şi pietrele singure s-au închis şi s-au arătat lui Neagoe si a facut mare mulţumire“.

Aratandu-i-se domnitorului in chip minunat aceasta impacare, a poruncit ca moastele sfantului Nifon sa fie asezate intr-un sicriu de argint, poleit cu aur si pietre scumpe si inapoiate Manastirii Dionisiu.

Monahii acestei manastiri in semn de multumire, i-au daruit lui Neagoe Basarab capul si mana dreapta a Sfantului Nifon.

Moaştele au fost depuse in Manastirea Curtea de Arges, iar in anul 1949 au fost mutate in Biserica „Sf. Dumitru“, Catedrala Mitropoliei Craiovei, unde se afla si in prezent.

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/11/o-istorie-a-zilei-de-11-august-video-4/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. istoriculzilei.blogspot.ro

11/08/2019 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un comentariu »


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: