CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 10 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 10 august în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1500: Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457–1504), a dăruit Mănăstirii Putna, marea dveră a Răstignirii, o broderie monumentală de o valoare inestimabilă.

 

 

 

 

 

 

 

 

În colţurile lucrării apar portretele votive ale lui Ștefan și al  soţiei sale, Maria Voichiţa, fiica lui Radu cel Frumos, domnitorul Munteniei.

 

 

 

 

 

1534: A început înălțarea bisericii “Sf. Dumitru” din Suceava, ctitorie a domnitorului Petru Rareș. 

 

 

 

 

 

 

Biserica a fost terminată în 30 august 1535.

 

 

 

 

 

 

1844: S-a născut în localitatea Bălăria (azi Valea Plopilor), județul Giurgiu, preotul Ștefan Călinescu, profesor de seminar și autor de manuale didactice.

 

 

 

 

10-august-1844-s-a-nascut

Foto: Seminarul „Central”

 

 

A studiat la Seminarul „Central”(1863-1870) si a  urmat  cursurile Facultății de Litere și Filozofie din București.

A activat ca profesor de Religie la Gimnaziul „Mihai Viteazul” (1871-1876), apoi profesor pentru discipline teologice și Limbi clasice atât la Seminarul „Central” (1876-1904), cât și la Seminarul „Nifon” (1874-1915), ambele din București.

A slujit ca preot la Biserica „Sfânta Ecaterina” din București.

A editat manuale de Dogmatică și Simbolică, Morală, Istorie bisericească, Vechiul Testament, Noul Testament și Gramatică pentru clasele primare și de seminar; a fost redactor colaborator la o serie de publicații bisericești: „Ortodoxul’, „Viitorul”, „Vocea Clerului”, „Consolatorul” și „Voința Bisericii”.

A trecut la Domnul pe data de 6 martie 1921 în București.

 

 

 

 

1848 (10/22): S-a înfiinţat Societatea Naţională Română, o organizaţie care avea ca scop principal  unirea forţelor politice româneşti din Banat şi părţile vestice ale Transilvaniei. Primul sau preşedinte a fost Andrei Şaguna.

 

 

 

 

 

1856: Medicul Anastasie Fătu (1816-1886) înfiinţează la Iaşi, la Râpa Galbenă, prima grădină botanică din ţară, cu 2 500 de specii.

 Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iaşi, a existat până la moartea creatorului ei, în 1886, când terenul a fost vândut de către urmaşii  săi.

În 1873, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi au înfiinţat o a doua grădină botanică, în apropiere de cea veche.

Sarcina de organizare a acesteia a revenit lui Dimitrie Brândză, iar majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Astăzi, Grădina Botanică din Iaşi acoperă o suprafaţă de aproximativ 100 de hectare şi este una din cele mai mari din Europa.

 

 

 

 

 

 

 

Anastasie Fătu s-a născut pe data de 2 ianuarie 1816 în satul Muşata, comuna Berezeni, judeţul Vaslui şi a decedat pe 3 martie 1886, la Iaşi.

A fost medic, profesor, naturalist, academician şi om politic, preşedinte al Adunării Deputaţilor (15 ianuarie-18 noiembrie 1868).

Bursier al statului român la Viena, a studiaztdreptul (1834-1841) şi obţine doctoratul (1842) în filozofie şi drept, dupa care  urmează şi medicina la Sorbona, luându-şi doctoratul în 1847.

Revenit în ţară, devine medic de cvartal (1848-1852).

Infiinţează Institutul Gregorian din Iaşi pentru practica şi învăţământul obstreticii şi ginecologiei (1852), la care predă (1852-1885), fiind autorul unui manual pentru şcoala de moaşe din cadrul acestui institut.

A fost primul medic pediatru din Moldova, şi a organizat prima creşă pentru copiii abandonaţi.

 

 

 

 

Foto: Gradina Botanica din Iasi

 

 

In acest timp este medic-şef al Spitalului Sf. Spiridon din Iaşi (1863-1885) şi profesor universitar la Catedra de botanică şi zoologie a Universităţii din Iaşi (1873).

De asemenea, are o contributie notabilă la înfiinţarea şi organizarea Facultăţii de Medicină (1879), recomandând şi primii ei profesori. Face parte din numeroase societăţi: Societatea de medici şi naturalişti din Iaşi (întemeiată în 1852), fiind preşedintele acesteia (din 1872), Societatea pentru încurajarea tinerimii române la învăţătură (întemeiată în 1855), Societatea sileziană pentru dezvoltarea ştiinţelor, Societatea de Ştiinţe Naturale din Frankfurt-am-Main, preşedinte al Societăţii pentru educarea poporului din România.

Sprijină şi cercetarea floristică în Moldova, tipărind primul manual de botanică pentru învăţământul superior, Elemente de botanică (1877).

Membru titular (1871) şi vicepreşedinte (1872-1876) al Societăţii Academice Române, îşi ţine discursul de recepţie în 1872, cu titlul Despre încercările pentru dezvoltarea ştiinţelor naturale din România.

In 1879 s-a  numărat  printre membrii fondatori ai Academiei Române.

Numit preşedinte al Congresului medical român, moare înaintea deschiderii acestuia, în 1886.

Şi-a început activitatea politică încă din perioada unionistă, fiind ales deputat de Iaşi în Divanul ad-hoc al Moldovei, care propune unirea Principatelor Române. Face parte din Adunarea Electivă a Moldovei, care îl alege domn pe A.I. Cuza (5 ianuarie 1859). Este ales preşedinte al Adunării Deputaţilor (1868) şi senator (1869).

Activitatea didactică, ştiinţifică şi politică este completată de cea gazetărească şi editorială (publică articole în „Gazeta de Moldavia”, „Foaia Societăţii de medici şi naturalişti” din Principatul Moldovei, „Mişcarea naţională”) şi ca autor a numeroase lucrări, între care monografia Descrierea şi întrebuinţarea apei simple şi a apei minerale din Moldova (1851), fiind un susţinător al dezvoltării balneologiei.

 

 

 

 

 

 

 

1864 (10/22 august): Guvernul român contractează cu Banca Imperială Otomană şi cu casa britanică „Stern Brothers”, primul împrumut extern al României (916.000 de lire sterline, cu o dobândă de 7 la sută), garantat cu venitul vămilor.

 

 

 

 

 1864: S-a născut la Bucuresti, Nicolae Filip, medic veterinar şi agronom, conducător al primului institut zootehnic din România; (m. 1922).

 In anul 1893 obţine o bursă pentru specializare în Franţa, în domeniul patologiei.

 A optat pentru cursuri şi lucrări practice la Institutul Agronomic şi la Şcoala Superioară de Medicină Veterinară de la Alfort.

Aici a pus urmat cursul de zootehnie al profesorului Baron şi pe cel al vestitului profesor André Sanson, autorul lucrării de interes mondial „Traité de zootehnie“. Activitatea practică a desfăşurat-o la cele mai vestite staţiuni experimentale din Franţa.

Intors în ţară în toamna anului 1894,s-a implicat in dezvoltarea zootehniei românesti. Pentru a-i crea câmp de activitate în domeniul specializat, profesorul A. Locuşteanu a obţinut înfiinţarea unui nou Institut Zootehnic, pe lângă Catedra de zootehnie.

În anul 1900, la Expoziția Internațională de la Paris, Filip a prezentat lucrarea „Animalele domestice din România”, în care a descris rasele autohtone şi experimentele făcute, lucrare care a primit medalia de aur, iar Prof. Filip recunoaşterea de cercetător de prim rang în zootehnie.

Au urmat apoi şi alte lucrări: „Studii despre animalele domestice din România” (premiată de Academie în 1909) şi „Caii” (1915).

În 1918, după război, a început să lucreze la volumul „Creşterea taurinelor” – terminat în 1921, dar survenind moartea sa prematură, manuscrisul a fost predat de familie la Ministerul Agriculturii şi de acolo, a dispărut.

Fiind un adept al importului de rase pentru îmbunătăţirea celor autohtone, a făcut observaţii asupra aclimatizării unor rase importate.

Pe lângă activitatea de cercetare şi de organizator al creşterii animalelor, unde şi-a adus o contribuţie unanim recunoscută ca profesor de zootehnie si medicina veterinara la Facultatea de Medicina Veterinara din Bucuresti (1903-1922) stimat şi preţuit de 28 de generaţii de studenţi. 

Este considerat precursorul introducerii antisepsiei si asepsiei pasteuriene în medicina veterinara româneasca (1890).

O boală necruţătoare l-a răpus în plină activitate, la vârsta de 58 de ani.

În semn de preţuire, Corpul inginerilor agronomi i-au turnat bustul în bronz şi l-au aşezat lângă alţi mari înaintaşi, în faţa fostei Şcoli de agricultură de la Herăstrău, fiind mutat apoi la USAMV din Bucureşti.

Prof. N. Filip a fost înmormântat la cimitirul Belu din Bucureşti, la 17 ianuarie 1922.

 

 

 

1875: S-a născut în localitatea Chiojd, jud. Buzău, istoricul şi istoriograful român, editor de texte vechi Constantin Giurescu;  (m.15/ 28 octombrie 1918).

A publicat numeroase ediţii critice ale unor cronici şi studii privind vechea istoriografie românească între care şi lucrarea fundamentală „Contribuţiuni la studiul cronicilor moldovene”.

A fost membru titular al Academiei Române din 1914; (m. 1918).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A nu se confunda cu Constantin C.Giurescu, tatăl academicianului Dinu C.Giurescu.

 

 

 

 

 

1875: S-a născut Axente Banciu, profesor şi publicist ardelean, membru activ al Secţiei literare a Societăţii ASTRA.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A contribuit la înfiinţarea Muzeului ASTRA şi a Bibliotecii din Braşov; membru de onoare al Academiei Române din 1948; (m. 1959).

 

 

 

 

 

 

1875 (10/22 august): Este pusă piatra fundamentală a castelului Peleș din Sinaia, ale cărui lucrări începuseră în toamna anului 1873.

 

 

 

 

 

 

 

Inaugurarea oficială a avut loc pe 7 octombrie 1883.

Intre anii 1889 şi 1903, arhitectul ceh Karel Liman va realiza şi Pelişorul, o replică modernă şi la scară redusă a clădirii mari, reşedinţa viitorului rege Ferdinand I al României şi a Reginei Maria.

În anul 2007, în luna martie, guvernul român a restituit Casei Regale Castelele Peleş şi Pelişor, împreună cu terenurile aferente.

 

 

 

 

 

 

1877 (10/22 august): Unităţi ale Armatei române (din Divizia a IV-a), ajunse în zona Plevnei, participă la operaţiunile militare, primind „botezul focului”, în războiul declarat împotriva Imperiului Otoman.

 

 

 

 

 

1884: S–a născut Panait Istrati (Gherasim Istrate), scriitor român afirmat în Franţa: “Chira Chiralina”, “Cum am devenit scriitor”, “Ciulinii Bărăganului”, “Codin”, “Moş Anghel”, “Spovedania unui învins”) ; (d. 16 aprilie 1935, Bucureşti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A călătorit în Egipt, în Elveţia şi apoi la Paris.

A purtat cu scriitorul francez Romain Rolland o corespondenţă asiduă, la sfatul acestuia redactând primele sale povestiri, în limba franceză, limbă în care şi-a scris întreaga operă (tradusă ulterior în limba română, parţial chiar de scriitor).

 

 

 

 

 

 

 

1910: S-a născut (la Bolgrad/jud. Ismail, azi în Ucraina) poetul Vladimir Carnavali, membru fondator al Societăţii Scriitorilor din Basarabia (1939); (m. 1966).

  

 

 

 

 

1913: Se incheie  Pacea de la Bucureşti, care consfinţeşte sfârşitul războiului şi înfrângerea Bulgariei.

Grecia si  Serbia îşi împart Macedonia, iar România anexeaza Cadrilaterul.

Termenii  păcii împuse Bulgariei, au contrastat cu ambițiile guvernului de la Sofia din momentul declanșării războiului care  nu a reușit cucerirea Macedoniei, (care fusese pricipalul obiectiv al războiului, în special orașele Ohrid si Bitolia ), fiind  obligat să abandoneze proiectele pentru instaurarea hegemoniei bulgare în Balcani .

 

 

 

 

 Foto: Harta modificărilor teritoriale din Balcani după Pacea de la Bucureşti.

 

 

 

 

 

1919: În cadrul  unei adunări la Timișoara, reprezentantii  șvabilor din Banat își dau acordul pentru  Marea Unire a provinciilor românesti, proclamată la Alba Iulia.

 

 

 

 

 

 

 

 

1920: Imperiul  Otoman dispare, odata cu semnarea Tratatului de la Sèvres dintre Antanta  si  Turcia, in urma caruia a pierdut  patru cincimi din teritoriul său.

 

 

 

 

 

 

 

 

La Sèvres (în Franţa),   Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, de o parte, şi Polonia, România, Cehoslovacia şi Iugoslavia, de cealaltă parte, a fost semnat un tratat special   prin care se reglementau formal graniţele acestora din urmă.

Negocierile de pace au durat peste 15 luni, fiind începute la Conferința de Pace de la Paris, au continuat la Conferința de la Londra și au ajuns la forma finală a documentului la Conferința de la San Remo; (aprilie 1920).

In textul acestui Tratat, turcii recunoșteau inclusiv noile granițe ale României Mari.

Tratatul de la Sèvres a fost anulat practic în cursul Războiului de Independență al Turciei, la sfârșitul căruia a fost semnat un nou tratat de pace – Tratatul de la Lausanne din 1923, mult mai favorabil Turciei.

 

 

 

 

 

1921: S-a născut Ion Negoiţescu, critic şi istoric literar, membru marcant al Cercului literar de la Sibiu; (d. 6 februarie 1993, la München).

 

 

 

 

1927: S-a născut Barbu Cioculescu, poet, prozator, eseist, critic literar, memorialist, publicist şi traducător, fiul istoricului şi criticului literar Şerban Cioculescu.

 

 

 

 

 

1929:  S-a născut la Tighina, azi in R.Moldova, actriţă română de teatru şi film,Tamara Buciuceanu – Botez.

 

 

 

 

 

 

 

 

Între 1948-1951 a frecventat cursurile Institutului de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iaşi, iar  în anul IV de studii s-a  transferat la Bucureşti, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, la clasa profesorului Ion Bălţăţeanu (asistentă Sorana Coroamă). A absolvit înanul  1952.

Este una din reprezentantele generaţiei de aur a teatrului românesc, fiind  supranumită “Doamna comediei româneşti“.

Tamara Buciuceanu a jucat în peste 25 de filme, personajul său emblematic fiind profesoara Isoscel, din seria “Liceenii“.

A jucat pe scenele marilor teatre Bucureştene precum: Giuleşti, Bulandra, Naţional, Teatrul de comedie etc.

A interpretat-o pe Coana Chiriţa pe scena Teatrului Naţional din Iaşi.

A avut roluri importante în teatru în piese precum “Coana Chiriţa“, “Romeo şi Julieta la început de noiembrie“, “Scaunele“, “Cumetrele“, “Doctor fără voie“, “Nepotul“, “Aşteptând la arlechin“, “Domnişoara Nastasia“, “Mamouret” etc.

Cartea de vizită a carierei sale rămâne fără îndoială personajul Vicăi Delcă din piesa “Dimineaţă pierdută” după Gabriela Adameşteanu.

De asemenea Tamara Buciuceanu a făcut o cariera impresionantă şi în Televiziune, memorabile fiind cupletele sale din programele de Revelion. TVR Media a lansat în 2006 DVD-ul “Tamara Buciuceanu” ce cuprinde o selecţie din apariţiile sale memorabile în programele de divertisment ale Televiziunii Române.

La 5 aprilie 2004 i-a fost decernat premiul UNITER pentru întreaga activitate, iar la 14 aprilie 2004 a fost distinsă cu titlul onorific de „Societar de onoare al Teatrului Naţional Bucureşti”.

 

 

 

 

 

 

1932: S-a născut Alexandru Boiangiu, regizor de film: „Maiorul şi moartea”, „Un zâmbet pentru mai târziu”, „Mahmudia”; (d. 2008).

 

 

 

 

 

1937: S-a născut Dan Laurenţiu (pseudonimul lui Laurenţiu Ciobanu), poet şi eseist: „Poziţia aştrilor”, „Zodia leului”, „Privirea lui Orfeu”; (m. 21 decembrie 1998).

 

 

 

 

1942: S-a născut Nicolae Prelipceanu, poet, prozator şi publicist; membru fondator al Alianţei Civice.

 

 

 

 

 

1951: S-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din România: +44,5° C în localitatea Ion Sion, la stația meteorologică din comuna Râmnicelu, judeţul Brăila.

 

 

 

 

 

 

  1962: S-a născut Horia Gârbea, poet, prozator, dramaturg, traducător şi publicist, fost vicepreşedinte al Institutului Cultural Român.

 

 

 

 

 

1974: A fost inaugurată Sala Polivalentă din Bucureşti, una dintre cele mai importante baze sportive acoperite ale Capitalei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este o sală multifuncţională cu o capacitate  de 5.300 de locuri , situată în Parcul Tineretului.

Este folosită ca bază locală pentru echipele masculine şi feminine de baschet, volei şi handbal din oraş,  spectacole diverse, intruniri etc.

 

 

 

 

 

2003: A încetat din viaţă părintele Galeriu  (Constatin Galeriu), teolog, preşedinte de onoare al Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, membru în Comisia Naţională UNESCO,  preşedinte de onoare al Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni; (n. 21 noiembrie 1918, Răcătău-Răzeşi, Bacău ).

 

 

 

 

 

 

 

 

 Din cauza convingerilor sale religioase şi umaniste, a fost întemniţat de mai multe ori în anii 1950 şi 1952-1953.

 

 

 

 

2008: A murit Tudor Ţopa, prozator, eseist şi traducător; membru, alături de Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu şi Costache Olăreanu, al „Grupului literar de la Târgovişte” (n. 1928, la Cernăuţi, azi în Ucraina).

 

 

 

 

 

2012: A murit generalul Ioan Dicezare, pilot român în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un as al aviaţiei de vânătoare şi ultimul supravieţuitor al Grupului de Vânătoare 7, care a luptat pe frontul de est până la Stalingrad; (n. 12 august 1916, Bucuresti).

Familia lui Dicezare este de origine italiană(Di Cesare), însă întotdeauna a fost ortografiat Dicezare.

 

 

 

 

O adevărată legendă a aviaţiei româneşti din al doilea Război Mondial, generalul Ioan Dicezare a  avut peste 500 de misiuni de luptă. 

Pe pagina aşilor aviaţiei din al doilea Război Mondial, Dicezare e clasat ca al patrulea pilot de vânătoare, cu 40 de victorii omologate.

A primit distincţii importante precum acelea de Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, clasa a III-a, Virtutea Aeronautică şi Crucea de Fier germană.

 

2016: A murit Yvonne Hasan, artistă, istoric de artă şi profesoară; membră fondatoare a Uniunii Artiştilor Plastici;(n. 1925).

 

 

 

2017: A murit Ovidiu Ghidirmic, critic şi istoric literar, publicist și profesor; (n. 1942).

 

 

Imagini pentru Ovidiu Ghidirmic,photos

 

 

Ovidiu GHIDIRMIC s-a născut la 27 august 1942, satul Greceşti, comuna Valea Standului, judetul Dolj.
 A absolvit Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova (1960) şi Facultatea de Limbă şi Literatură Româna a Universităţii din Bucureşti (1965).

A fost profesor la Centrul Scolar Agricol din Calafat (1965-l966); referent literar la Teatrul National din Craiova (1966-l967); redactor la revista Ramuri (1967-l974) si la Editura Scrisul Romanesc (1974-l975); bibliografia Biblioteca  judeteana Dolj (1975-l980); cercetator stiintific la Institutul de Cercetari Socio-Umane din Craiova al” Academiei(din 1980).

A debutat în revista Ramuri (1966) şi editorial cu volumul” Camil Petrescu sau patosul luciditatii” (1975).

A avut o intensa activitate publicistică în  revistele România literara, Luceafarul, Familia, Tomis, Convorbiri literare, Cronica, Flacara, Arhivele Olteniei si al Radiodifuziunii Romane.

A mai publicat volum de critica si istorie literara Zaharia Stancu sau interogatia nesfirsita (1977), Poeti neoromantici (1985), Proza romaneasca si vocatia originalitatii (1988). Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Craiova (1985).

A ingrijit ediţiile aparute la aceeaşi editură craioveană din opera scriitorilor Fanus Neagu. Al. Macedonski. Florin Dumitrana, Zaharia Stancu.
A  debutat editorial cu un eseu, „Camil Petrescu sau patosul luciditatii” (1975).

   Cartea a trecut aproape fără nici un ecou, la fel ca si eseul său „Zaharia Stancu sau interogaţia nesfârşită” (1977).

Cărţile următoare au fost mai mult studii, încercari de sinteze şi, neîndoios, l-au reprezentat mai bine.  

 

 

 

CITIŢI  ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/10/o-istorie-a-zilei-de-10-august-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. istoriculzilei.blogspot.ro

10/08/2019 - Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

29 comentarii »

  1. A mai fost ceva. Te-ai făcut că ai uitat. Eu nu. Voi aniversa activ azi.

    Apreciază

    Comentariu de Florin | 10/08/2019 | Răspunde

    • Dacă în prostia lor unii pot spera că mişcarea franceză „Vestele galbene”, mult mai virulentă decât rahatul de muscă pe care-l admiri domnia matale, numit „protestul diasporei” din 10 august 2018, te anunţ cu cel mai al dracului respect că spui prostii…
      Nici Mişcarea vestelor galbene sau mişcarea jachetelor galbene ( Mouvement des gilets jaunes) şi nici diversiunea aia ordinară din 10 august 2018, nu au nici o relevanţă la scara istoriei.
      Spui din nou prostioare dragă, fără să te preocupe că te râd fetele când citesc inepţiile pe care le spui…
      Dă-i înainte cu tupeu, şi ai să vezi că nu e greu, vorba cântecului !

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 10/08/2019 | Răspunde

      • Ați pus prea multă virulență în comentariu și respectul de care pomeniți, nu este deloc sesizabil, spânzurându-l probabil între niște ghilimele imaginare. Că sunt ori nu sunt agreate (mai ales de cei care se bucură de niște privilegii), unele demonstrații lasă totuși urme în istorie. Și nu neapărat din dorința celor care au participat la ele. Au fost nenumărate altele care au trecut fără incidente, asemeni ploilor scurte de vară. Numai din cauza intervenției inexplicabil de violente ale forțelor de ordine, această demonstrație de la 10 august a anului trecut, a lăsat o urmă neștearsă în istorie. Aceste urme nu sunt reprezentate numai de fapte glorioase, după cum știm, ci și din cicatrici urâte. Ca cea la care am făcut referire. Nu poate fi comparată cu altele din Europa, sau lume, deoarece românii nu veniseră la București să-și verse în stradă excesul de adrenalină. ci să demonstreze în mod pașnic, împotriva numeroasele deraieri ale regimului.
        Dar am înțeles rugămintea expres formulată ca aici să nu facem politică și mă opresc, cerându-mi scuze. Am vrut doar să nu rămâneți cu impresia că toată lumea care tace cu bun simț, este și de acord cu dvs.

        Apreciază

        Comentariu de condeiblog | 10/08/2019

      • O demonstraţie de acest gen, organizată în scop diversionist şi destabilizator, susţinută propagandistic de o presă mincinoasă, dar şi cu fonduri din străinătate, nu are cum să influenţeze istoria, nici la noi, nici în Franţa, nici în SUA sau aiurea.
        Dacă ar fi reuşit să dărâme conducerea ţării, atunci ar fi rămas în istorie, dar în nici un caz nu putem să discutăm despre ea ca despre un eveniment important…

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 10/08/2019

      • Nu sunteți singurul care se detașează cu opiniile, atât de prea mult într-o altă direcție decât mine. Caz în care spun „pas”, pentru că nu văd rostul ca divergențele de vedere politică să se pună în curmezișul motivului pentru care ne aflăm cu toții aici: bucuria lecturilor. Vă doresc o seară liniștită și multă sănătate!

        Apreciază

        Comentariu de condeiblog | 10/08/2019

  2. Ești fie un ignorant (varianta bună), fie un psd-ist mizerabil (varianta reală).
    Teoria vestelor galbene la 10 august și a loviturii de stat nu mai sunt propagate decât de d-ta și Veorica, draga de ea.
    Ai declarat mai demult că doar înșirui evenimentele și personajele istorice, pozitive sau nu. Oricum, sensul noțiunii „pozitiv” este diferit pentru noi doi.
    Așa că, unde este tupeul? Izvorul îți vine de la A.A. Jdanov.
    Btw, ai și doctorat la snspa? Ar trebui să ti-l dea moca, te voi recomanda eu.

    Apreciază

    Comentariu de Florin | 10/08/2019 | Răspunde

    • Btw, vorbeşti prostii mai mari decât casa, coane…Las la o parte că ai o gândire brambura şi că esti intoxicat de propriile lozinci propagandistice,dar nu eşti în stare să dai măcar un argument concret în sprijinul elucubraţiilor pe care le înşiri fără nici o jenă.
      Mă plictiseşti rău de tot, măi dragă Florică…
      În rest,rămâne cum am stabilit!

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 10/08/2019 | Răspunde

      • Se pare că ți-a plăcut „rămâne cum am stabilit” pe care am folosit-o într-o conversație anterioară.
        Dacă deja ai snspa-ul (eu așa cred) sau dacă iți repugnă fiindcă îl au o grămadă de semianalfabeți (deși acum aspiră și Mihnea la acest titlu), îți pot băga o pilă și la Academia de Politie sau la cea de Informații – sunt la fel de vestite. Pot vorbi cu Oprea (îl știu bine).
        Hai, nu refuza un serviciu dezinteresat, moca 😁😁😁.

        Apreciază

        Comentariu de Florin | 11/08/2019

      • Iată-te şi inventator şi promotor de sintagme… Cu siguranţă că de la matale şi nicăieri în altă parte am auzit prima dată această expresie buclucaşă („rămâne cum am stabilit”).
        În rest, mai învaţă, că eşti tare neştiutor şi obsedat de nimicuri…

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 11/08/2019

      • N-am inventat expresia, n-o promovez. Ai folosit-o în dialog cu mine, după ce am folosit-o eu. D-aia am spus că ti-a plăcut.
        În rest, rămâne oricum vrei.

        Apreciază

        Comentariu de Florin | 11/08/2019

      • Ce te faci că s-au ieftinit cartofii şi s-a diminuat inflaţia!
        https://www.mesaje-felicitari.ro/felicitare/888

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 11/08/2019

      • Asta e ultima sursă de informare la snspa?

        Apreciază

        Comentariu de Florin | 11/08/2019

      • Penibil.

        Apreciază

        Comentariu de Florin | 11/08/2019

      • Rămâne cum am stabilit anterior.
        Vezi că de la 1 septembrie se măresc pensiile cu 15 %, aşa că pregăteşte-te de pe acum să te vaiţi că în realitate au scăzut, din cauza ciumei roşii.
        Jos Dăncilă, Dracnea la puşcărie, muie psd !

        Apucă-te urgent împreună cu Angi Serban şi Mălin Bot, tovarăşii tăi de idei de la mitingul de ieri, să confecţionezi bannere cu lozinca : „USR noi te iubim, că ca tine nu găsim!”.
        Fiţi vigilenţi şi nu vă mai lăsaţi înregistraţi !

        Apreciat de 1 persoană

        Comentariu de cersipamantromanesc | 11/08/2019

      • Rămâne doar să afli pe mesaje-felicitari.ro care va fi inflația.

        Apreciază

        Comentariu de Florin | 11/08/2019

      • P.S. Dacă vrei, îți trimit o diplomă A.A. Jdanov. Am cumpărat-o de pe net, dar ți-o ofer moca.
        Azi e ziua moca, doar azi.

        Apreciază

        Comentariu de Florin | 11/08/2019

      • De ce nu eşti atent, vezi că inflaţia e în regres. Spune şi d-lui Bot şi lui Angi, că nu prea au timp să se informeze pe motiv de PCP.

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 11/08/2019

      • Probabil ești din categoria privilegiaților snspa care nu merg la piață sau îți trimiți nevasta/soacra/menajera …
        N-ai vrut să profiți de happy hour și de ofertele mele moca. Asta e.
        Hai să lăsăm disputa pe altă dată, sunt sigur că vei mai călca în străchini si vom mai avea ocazia de-om mai trăi.

        Apreciază

        Comentariu de Florin | 11/08/2019

      • Fîîîsss şi iar fîîîsss ! Florinele, eşti varză !

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 11/08/2019

      • Tipic pentru (re)numitul # Florin – În loc să argumenteze,răspunde cu întrebări puerile de toată jena !

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 11/08/2019

      • Jena este mesaje-felicitari.ro.

        Apreciază

        Comentariu de Florin | 11/08/2019

      • Parcă matale ai sigla cu un câine…
        Năzdrăvăniile pe care le spui nu te jenează, ce ai cu căţelul din felicitare ?
        Btw uite un câine identic cu al excelenţei matale:

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 11/08/2019

  3. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 10/08/2019 | Răspunde

  4. Ai văzut? INS: https://evz.ro/suntem-cu-4-mai-saraci-un-aliment-de-baza-cu-20-mai-scump.html. Cartofii sunt totuși importanți. Ți-am zis că nu mergi la piață.
    Nu mai arde gazul pe mesaje-felicitari.ro. Aștept de la snspa mai multă seriozitate, măcar simuleaz-o.

    Apreciază

    Comentariu de Florin | 12/08/2019 | Răspunde

    • Ieri te încurajam, spunându-ţi că, potrivit datelor oficiale, s-au ieftinit cartofii şi a scăzut inflaţia.
      Azi, sfinţia matale recidivează cu obsesia aia penibilă legată de preţul piţei la solanum tuberosum şi îmi recomanzi un articol din Evz.ro, în care scrie cât se poate de clar că, citez:
      ” în iulie 2019 faţă de iunie 2019, cartofii şi fructele s-au ieftinit”.
      Oops!…s-au ieftinit, nu s-au scumpit Florică puiule!
      Jos ciuma roşie,Dracnea la puşcărie,Dăncilă demisia!

      Din câte vedem, ai dificultăţi majore în înţelegerea unor texte simple, dar şi un deficit de un anume grad, în recunoaşterea şi înţelegerea textelor scrise în general.
      Asta se chiamă dislexie Florică…
      Nu te speria, e o tulburare care afectează cam 7% din populaţie şi se manifestă prin dificultatea de a stăpani precis si fluent limbajul scris-citit.
      Încearcă să consulţi un medic competent.
      Până atunci, ia în calcul şi posibilitatea că este posibil să fii un analfabet funcţional, aşa cum sunt multe persoane în ţara asta şi în întreaga lume, care ştiu să citească, dar nu înţeleg ceea ce au citit.
      Mai precis, matale poţi să te referi la un text, aşa cum ai făcut şi acum,însă nu-l înţelegi suficient pentru a-l folosi ca resursă în argumentaţie, într-o discuţie cu mine.

      PS:

      Când vei ajunge la doctor, pomeneste-i si de obsesia pe care o ai cu privire la SNSPA.
      Curaj, ştiinţa a făcut progrese notabile în ultimii ani, astfel încât nu se poate ca după doi-trei ani de internare şi tratament într-un centru medical de profil, starea matale să nu se amelioreze vizibil.
      Succes şi rămâne cum am stabilit, inclusiv când te-am ajutat să înţelegi, trimiţându-ţi imaginea de pe Felicitări.ro !

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 12/08/2019 | Răspunde

      • A.A.Jdanov a stat totdeauna prost cu știința. Au ieșit doar politruci de joasă speță. Dar asta e, de unde nu e, nici D-zeu nu cere.

        Apreciază

        Comentariu de Florin | 12/08/2019

      • Când te-ai dus la aşa zisul miting al diasporei,ai uitat să le spui lui Mălin Bot şi distinsei domnişoare Angi, ÎNAINTE să mai ia un joint, că s-au ieftinit cartofii, că a scăzut inflaţia, că avem printre cele mai scăzute rate ale şomajului din Europa,că avem printre cele mai mari creşteri economice din UE şi că peste trei săptămâni se vor mări cu 15 % pensiile.
        Ai uitat să strigi, ceea ce e impardonabil pentru un activist #Rezist practicant ca matale că, după trimiterea lui Dragnea la puşcărie, Dăncilă trebuie imediat arestată pentru înaltă trădare şi Tăriceanu pentru că s-a aliat cu ciuma roşie.
        Pe viitor, nu uita să saluţi cu „muie psd !”, ca să te simţi împlinit intelectual.

        Aşadar, #rezistă Florinele, că victoria în lupta către viitorul luminos e aproape!
        Dacă n-ai reţinut ce ţi-am scris acum, pot să-ţi fac şi un desen.

        PS: Nu mai amâna, consultă urgent un medic, aşa cum am stabilit.

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 13/08/2019

      • Uite încă o asemănare între matale şi numitul Jdanov.

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 13/08/2019

      • PS
        Văd că nu spui nici „pâs” când vine vorba de dificultăţile pe care le ai în întelegerea unor texte simple.
        Ia spune-ne coane, cum rămâne cu preţul cartofilor şi cu inflaţia, au scăzut sau au crescut ?
        Concret dragă, concret !…

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 13/08/2019


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: