CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 7 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 7 august  în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

1758: Începutul domniei lui Ioan Teodor Callimachi  în Moldova.

A fost un boier de origine moldoveană, pe numele său adevărat Călmașul, născut in 1690 și decedat în 1780.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ioan Teodor Callimachi sau Călmașul, a fost domn în Moldova în perioada 7 august 1758 – 11 iunie 1761.

A fost al doilea fiu al lui Teodor Callimachi, originar din ținutul Orheiului si a domnit  în  pana la 11 iunie 1761, fiind înlocuit cu fiul său Grigore Calimachi,  dupa care s-a retras la Constantinopol unde a mai trăit 19 ani. 

 

 

 

 

 

 

 

1758:  Sfârșitul domniei lui Scarlat Ghica în Moldova.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Scarlat Ghica a fost domn al Moldovei de la 2 martie 1757 la 7 august 1758   și al Tarii Romanesti de doua ori : august 1758- 5 iunie 1761 si 18 august 1765 -2 decembrie 1766.

A fost fiul lui Grigore al II-lea Ghica . Domn fiind, a împănat toate dregătoriile cu greci, ca să-și acopere datoriile făcute pentru câștigarea tronului. A obținut prin firman turcesc reintroducerea văcăritului, pus sub blestem de predecesorul său.

A cumpărat apoi tronul Țării Românești, unde și-a continuat sistemul de stoarcere.

A făcut și un lucru bun, a alungat o mulțime de negustori turci, care jefuiau fără milă populația. În 1757 era venerabil al unei loji masonice din Galați.

A murit la 2 decembrie 1766  și este înmormântat în biserica Sfântul Spiridon Nou (București).

 

 

 

 

 

 

 1858, 7/19: Reprezentanţii celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman) au semnat Convenţia de la Paris (în ultima zi a lucrărilor Conferinţei începute la 10/22 mai acelaşi an), potrivit căreia cele două Ţări Române urmau să poarte numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti (fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprii), rămânând sub suzeranitatea Porţii Otomane (Convenţia a devenit legea fundamentală a ţării până în 1864)

 Se instituia totodata un regim parlamentar şi votul censitar şi erau desfiinţate privilegiile marii boierimi.

 

 

 

 

 

 

 

1864: S-a înfiinţat primăria oraşului Bucureşti. după modelul francez, prin aplicarea noii legi comunale.

Primul primar ales a fost Barbu Vlădoianu, general si om politic român.

 

 

 

 

 

Imagini pentru Barbu Vlădoianu photosImagini pentru Barbu Vlădoianu photos

Barbu Vlădoianu                          Cladirea Primariei Capitalei

 

 

 

A ocupat si funcția de ministru al Apărării Naționale.

În timpul primului său mandat ca edil al Capitalei  morile de apă de pe râul Dambovita au fost desființate și a fost proiectat un sistem de canalizare a râului pentru a împiedica inundațiile constante până la acea dată.

Barbu Vlădoianu a organizat primul corp de pietrari, în vederea pavării străzilor Bucureștiului.

În 1865 a fost înființat, de către primar, Oficiul de stare civilă și a fost semnat contractul de cesiune pentru construirea primei linii de cale ferată de pe teritoriul României: București- Giurgiu.

 

 

 

 

 

 1866 (7/19) : Guvernul Ion Ghica concesionează companiei engleze „John Trevor Barclay şi John Staniforth” construcţia căii ferate Bucureşti-Giurgiu, primul drum de fier din România.

 

 

 

 

 

1890: A murit Nicolae T. Orăşanu, poet, prozator şi publicist; împreună cu C. A. Rosetti a redactat (în 1859) foaia satirică „Ţânţarul”; ulterior şi-a asumat editarea, pe cont propriu, a altor foi satirice, pe rând suspendate şi reluate cu titluri schimbate, majoritatea având ingenioase denumiri demonice („Spiriduş”, „Nichipercea”, „Sarsailă”, „Urzicătorul”) (n. ~1833)

 

 

1907: S-a născut la Craiova, Ion Zamfirescu, personalitate a culturii române, istoric de teatru, doctor docent la Universitatea Bucuresti si Doctor Honoris-Causa al UNATC – I.L. Caragiale; (m. 31.12.2001).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este autorul a numeroase si apreciate lucrari dedicate teatrului, dintre care amintim: „Istoria universala a teatrului” (3 volume), „Panorama dramaturgiei universale”, „Teatrul european in secolul luminilor”, „Teatrul romantic european”, „Drama istorica universala si nationala”.

A fost pentru scurt timp, imediat dupa razboi si pana la instaurarea regimului comunist, seful Catedrei de Filosofie a Culturii de la Universitatea Bucuresti, intr-o vreme in care poziția similară la Sibiu era ocupată de Blaga.

Discipol al lui Dimitrie Gusti, Radulescu Motru si Nicolae Iorga, Ion Zamfirescu a fost colaborator in perioada interbelica al mai multor publicatii, printre care si Adevarul.

În 2001 a fost decorat de către Președintia României cu ordinul Steaua României în grad de Cavaler. 

 

 

 

 

1910: S-a născut Theodor Cosma, dirijor si compozitor originar din România (d. 9.10.2011, Paris).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1911: A încetat din viaţă Gheorghe Cârţan (Badea Cârţan), ţăran român autodidact, luptător pentru eliberarea naţională a românilor din Transilvania şi răspânditor de cărţi româneşti la sate; (n. 24 ianuarie 1849).

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Gheorghe Cârţan (Badea Cârţan),photos

  

 

 

A călătorit pe jos până la Roma, pentru a vedea Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român.

 

 

 

 

 

1922: S-a născut in comuna Spanţov, judetul Calarași,prozatorul Aurel Mihale; (m. 2007).

A urmat școala de ofițeri de rezervș (1942-l944) și a luptat pe frontul din Cehoslovacia, dupa care a urmat simultan (1945-l947) Facultatea de Filologie și Facultatea de Drept a Universităţii din București.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Devine cadru didactic universitar (1949-1954) şi primeşte numeroase atribuţii în domeniul cultural, la Uniunea Sindi­catelor de Artişti, Scriitori şi Ziarişti, la Uniunea Scriitorilor, la Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă Socialistă.

Va mai fi redactor-şef adjunct la „Viaţa românească” (1953-1954), în conducerea revistelor „Luceafărul” (1958-1959) şi „Gazeta literară” (1962), director al Editurii pentru Literatură.

În 2001 a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru întreaga activitate literară.

 

 

 1931: S-a născut Emilia Căldăraru, poetă şi prozatoare; autoare, cu precădere, de literatură pentru copii; (m. 1988).

 

 

 

 

1947: S-a născut Sofia Rotaru, renumita cantareață si actriță de cinema din Ucraina, de origine româna.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este pesesoare a mai multor premii, printre care: Artist emerit al Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene, Artist al poporului al Ucrainei, Artist al poporului al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești, Artist al poporului al URSS, laureată a premiului LTC, Erou al Ucrainei, Erou al Moldovei, Cavaler  al Ordinului republican al Moldovei și Ordinul pentru prietenie între popoare al URSS.

 

 

 

 

 

 

1953: S-a născut Viorel Hrebenciuc, politicianul român Viorel Hrebenciuc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1961: S-a născut Octavian Morariu, fost rugbist de performanţă, fost preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.

 

 

 

 

 

Octavian Morariu Rugby World Cup Photo Call

 

In iulie 2013 a devenit preşedintele Federaţiei Europene de Rugby, iar în luna septembrie a aceluiaşi an a fost ales membru al Comitetului Olimpic Internaţional cu 73 de voturi pentru şi 14 împotrivă, devenind astfel al patrulea reprezentant al României în CIO după Prinţul Bibescu (1899-1901), George A. Plagino (1909-1947) şi Alexandru Şiperco (1955-1998).

 

 

 

 

  1961: S-a născut Octavian Morariu, fost rugbist de performanţă, fost preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român; în iulie 2013 a devenit preşedintele Federaţiei Europene de Rugby, iar în luna septembrie a aceluiaşi an a fost ales membru al Comitetului Olimpic Internaţional cu 73 de voturi pentru şi 14 împotrivă, devenind astfel al patrulea reprezentant al României în CIO după Prinţul Bibescu (1899-1901), George A. Plagino (1909-1947) şi Alexandru Şiperco (1955-1998).

 

 

 

 

1961: A murit inginerul Tudor A. Tănăsescu.

Lui i se datorează, printre altele, dezvoltarea radiodifuziunii in tara noastra  precum şi începuturile industriei româneşti de electronică si radiotehnica.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1952; (n. 1901).

 

 

 

 

 

 

 

 

1970 : La Iaşi s-a inaugurat “Casa Dosoftei”, care adăposteşte secţia de literatură veche a Muzeului Literaturii din Iaşi, înființat în 1970.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Casa Dosoftei, numită și Casa cu arcade, este o clădire veche din municipiul Iași, construită în secolul al XVIII-lea.

Este situată în centrul orașului, pe str. Anastasie Panu nr. 69, în preajma vechii Curți Domnești, între Palatul Culturii și Biserica „Sf. Neculai Domnesc”. 

Casa – tiparniță a mitropolitului Dosoftei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași, din anul 2004,

 

 

 1983: S-a născut Claudiu Komartin, poet, publicist și traducător; fondator al „Casei de Editură Max Blecher” și al „Institutului Blecher”.

 

 1983: A murit reputatul compozitor și dirijor român Nicolae Brânzeu; (n. 28 decembrie 1907, Pitesti).

 

 

 

 

 

 

 

A urmat Conservatorul din Bucureşti, unde i-a cunoscut pe compozitorii Dumitru Georgescu-Kiriac, Alfonso Castaldi, Mihail Jora şi Dimitrie Cuclin. În anul 1931 a absolvit şi Facultatea de Drept din Bucureşti).

Brânzeu şi-a continuat studiile la Schola Cantorum din Paris, sub îndrumarea compozitorului şi muzicologului Vincent d’Indy. Revenit în ţară, în perioada interbelică s-a afirmat ca pianist, dar şi ca profesor suplinitor la catedra de armonie a Conservatorului bucureştean.

I-a avut ca prieteni apropiaţi pe scriitorii Emil Cioran, Radu Gyr, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Dan Botta, Mircea Popa şi pe muzicienii George Georgescu şi Dimitrie Cuclin.

Pentru activitatea sa, Brânzeu a fost distins cu Premiul II George Enescu (1934) şi cu Premiul I George Enescu (1942), precum şi cu Ordinul Meritul Cultural (1968).

 

 

 

 

 

1990: Apărea Legea privind reorganizarea unităţilor de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, primul act normativ care a demarat reforma economică în România postcomunistă.

 

 

 

 

 

 

 

1997: “Ziua I-a” a reformei structurale în România. Într-o conferinţă de presă, premierul Victor Ciorbea a prezentat o listă cu 17 societăţi comerciale care trebuiau închise începând de a doua zi, ceea ce nu s-a întâmplat.

 

 

 

 

 

 

 

2001: O explozie în subteran produsă dimineaţă în jurul orei 3.00, la Mina Vulcan, s-a soldat cu moartea a 14 mineri și unul a fost rănit.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Mina Vulcan 2001 explozie photos

 

 

 

 

Explozia a fost provocată de un scurt-circuit al cablului de împușcare, produs intr-un mediu cu mari acumulări de metan.

 

 

 2007: Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost conectată pentru prima oară la sistemul energetic naţional.

Pe data de 26 septembrie a început să funcţioneze la capacitatea nominală, de 700 MW.

 

 

 

 

2009: S-a stins din viață la București, renumita cîntăreaţă română de muzică folk, Tatiana Stepa.

 

 

 

 

 

 

                                                                                                         

 

Tatiana Stepa (n.1963-d.2009), interpretă româncă de muzică folk, sursă: corina-roth.blogspot.com

                 Tatiana Stepa

S-a născut la 21 aprilie 1963, la Lupeni, judeţul Hunedoara și a fost unul din cei trei copii ai familiei Stepa. Mama ei era, olteancă din Gorj, iar tatăl, moldovean din Roman.

Tatiana Stepa a urmat cursuri de balet, vioară şi pian și a studiat vioara 8 ani. A absolvit  Liceul de Arhitectură din Bucureşti. Aici a fost primul loc în care a auzit muzică folksi pentru că făcuse vioara ani de zile, nu i-a fost greu să cânte la și la chitară.

În septembrie 1982, pe stadionul din Făgăraş, a debutat în Cenaclul Flacăra cu un cântec numit “Şi-am să-mi fac o doină“, rămânînd în componenţa acestuia pînă în anul 1985, după care, din anul 1992 pană în anul 1996, a fost membră a Cenaclului “Totuşi Iubirea“, participînd la peste 2 000 de spectacole, atingînd un maxim de 50 000 de spectatori la un concert aniversar de la Galaţi.

După interzicerea din 1985 a “Cenaclului Flacăra” şi a ei ca artistă, a lucrat vreme de 11 ani la mina Lupeni, apoi, ca tehnoredactor de carte, la Bucureşti.

Din anul 1996 pînă în 2009 a susţinut peste 1 000 de spectacole pe majoritatea scenelor marilor oraşe din România, Italia, Germania, Franţa, Republica Moldova, Bulgaria.

A fost invitată anual la toate marile festivaluri de muzică folk din ţară (Om Bun, Folk you, Sighişoara, Folkfest, Bistriţa, Alba-Iulia, Târgu Jiu, Baia Mare, Piatra Neamţ, Galaţi etc.) şi la alte festivaluri concurs de muzică folk şi poezie.

A compus melodii atît pe versuri proprii, cît şi pe ale unor poeţi din literatura universală şi română: Federico García Lorca, Esenin, Adrian Păunescu, Lucian Blaga, Elena Farago, Ioan Alexandru, Camelia Radulian.

A cîntat singură, apoi împreună cu Magda Puşkaş au format grupul Partaj.

Ultimul recital l-a susţinut în cadrul festivalului Folk You de la Vama Veche, România, în data de 31 iulie 2009. Vineri, 7 august 2009, în jurul orei opt dimineaţa, la Spitalul Militar din Bucureşti, Tatiana Stepa a încetat din viaţă fiind bolnavă de cancer, la doar 46 de ani.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 2014: A murit Aurel Cioranu, actor de teatru şi film, cunoscut pentru activitatea sa de la Teatrul Bulandra din București.

 

 

 

 

 

 

Aurel Cioranu (n. 17 octombrie 1929, București) a absolvit în anul 1954 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București.

Piesa ”Nota zero la purtare” a fost primul său succes.

Actorul Aurel Cioranu a jucat în filmele „La Moara cu noroc” (1955), „Şi Ilie face sport” (1955), „Erupţia” (1957), „D-ale carnavalului” (1958), „Doi vecini” (1958), „Aproape de soare” (1960), „Haiducii lui Şaptecai” (1971), „Brigada Diverse în alertă!” (1971), „Explozia” (1973), „Păcală” (1974), „Elixirul tinereţii” (1975), „Eu, tu, şi… Ovidiu” (1978), „De ce trag clopotele, Mitică?” (1981), „Învingătorul” (1981)”, „O scrisoare pierdută” (spectacol TV, 1982), „Rămân cu tine” (1982), „Enigmele se explică în zori” (1987), „Omul din Buzău” (1988 – teatru TV).

A părăsit scena discret ca și ieșirea sa din această viață.  

 

 

 

 2016: A murit muzicologul Nicolae Costin, fost director artistic al Agenţiei Române de Impresariat Artistic, al Operei Naţionale Române şi al Direcţiei Formaţiilor Muzicale ale Societăţii Române de Radiodifuziune; (n. 10 august  1944).

 

 

 

 

 

 

 

Nicolae Costin a absolvit Academia de Muzică Gheorge Dima de la Cluj-Napoca, devenind ulterior profesor de teorie, solfegiu şi istoria muzicii la Institutul Pedagogic din acelaşi oraş.  A obţinut titlul de Doctor  în Muzicologie la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti. A fost Director artistic al Agenţiei Române de Impresariat Artistic şi Director artistic al Operei Naţionale Române.

În perioada 1 septembrie 1999 – 1 iunie 2009 a fost Director Artistic al Direcţiei Formaţiilor Muzicale ale Societăţii Române de Radiodifuziune, funcţie în care a manageriat cele şapte ansambluri artistice ale Radioului (Orchestra Naţională, Orchestra de Cameră, Corul Academic, Corul de Copii, Big Band-ul, Cvartetul Voces, Orchestra de Muzică Populară).

A publicat articole în revistele Melos şi Actualitatea Muzicală, precum şi în cotidianul „Cronica Română”. Printre distincţiile primite de-a lungul activităţii se numără Premiul Forumului Muzical Român pentru management artistic şi pentru nivelul artistic al stagiunii muzicale Radio, Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pentru promovarea creaţiei muzicale româneşti, Premiul Uniunii Criticilor Muzicali „Mihail Jora” pentru organizarea Festivalului Internaţional „J.S. Bach”.

Nicolae Costin a fost distins cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler şi a fost inclus în Enciclopedia personalităţilor din România (2006).

 

 

 

 

 

 2016: A murit  cunoscutul  antrenor român de atletism

Nicolae Mărăşescu; (n. 1937).

 

 

Imagini pentru Nicolae Mărăşescu, antrenor photos

 

 

 

Nicolae Mărăşescu a practicat atletismul de performanţă la clubul Steaua. A câştigat un titlu naţional în 1965 la proba de 4×100 de metri.

În cei 43 de ani de activitate de antrenor,  a pregătit sportivi precum Natalia Andrei, Fiţa Lovin, Doina Melinte, Cristieana Cojocaru, Sorin Matei şi Petru Drăgoescu.

A fost membru al COSR şi secretat de stat în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului.

 

 

 

 

 

 2018: A decedat taragotistul și interpretul de muzică populară Dumitru Fărcaş; (n. 1938).

 

 

 

 

Artistul s-a născut pe 12 mai 1938 în satul Groşii Băii Mari, din judeţul Maramureş.

Dumitru Fărcaș făcea parte dintr-o familie cu tradiție muzicală: bunicul, tatăl și cei doi frați mai mari au cântat la fluier.

El s-a înscris la liceul de muzică în 1956, iar din 1962 până în 1967 a urmat cursurile Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în cadrul Facultăţii de Interpretare, la clasa de oboi.

După absolvirea academiei clujene, a învățat autodidact taragotul, împrumutând unele tehnici  specifice oboiului.

Dumitru Fărcaş şi-a început cariera profesională în 1960, când s-a angajat ca instrumentist al Ansamblului “Maramureşul” din Baia Mare. În 1962 a preluat Ansamblul “Mărţişorul” al Casei de cultură a studenţilor din Cluj-Napoca, împreună cu care a obţinut numeroase premii naţionale şi internaţionale.

Artistul s-a stins din viață în data de 7 august 2018 în urma unui infarct miocardic.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

Sfanta Teodora de la Sihla

 

 

 

 

 

In fiecare an, pe data de 7 august, o prăznuim pe Sfânta Teodora de la Sihla. Cuvioasa Teodora este prima româncă trecută în rândul sfinților.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost fiica lui Stefan Joldea, armas (un fel de comandant de artilerie) la Cetatea Neamtului, care  a trait in comuna Vanatori – Neamt si a avut doua fiice pe Marghita (Marghiolita) si pe Teodora.

Aceasta din urma se casatoreste cu Elefterie, insa, nu dupa mult timp cei doi vor intra in cinul monahal. Teodora a intrat la Schitul Varzaresti-Vrancea, iar sotul ei, la Schitul Poiana Marului. Cuvioasa Teodora ajunge ucenica egumenei manastirii, schimonahia Paisia.

Din cauza turcilor, egumena se retrage in Muntii Buzaului impreuna cu Sfanta Teodora si cu cateva maici. Dupa zece ani de nevointa in Muntii Buzaului, ajunge in Muntii Neamtului. 

Ieroschimonahul Pavel, duhovnicul Sihastriei, a dus pe fericita Teodora in partile Sihlei, unde se afla un bordei parasit.

Acolo a ramas singura, numai cu Hristos, si a petrecut multi ani in cea mai aspra nevointa pustniceasca.

Era la sfarsitul secolului al XVII-lea. Schitul Sihla inca nu luase fiinta. Insa padurile din imprejurimi adaposteau numerosi pustnici.

Dupa un timp, Cuvioasa Teodora se muta din chilie in pestera de alaturi, unde ramane pana la moarte, ostenindu-se in post si rugaciune, pentru ea si pentru toata lumea.

Putina hrana si-o procura, fie din fructele ce i le oferea padurea, fie mai ales dintr-un fel de iedera, ce creste pana azi pe stancile Sihlei, numita “iarba dulce” sau “macrisul Sfintei Teodora”.

 Dupa moartea ieroschimonahului Pavel, vreme de cativa ani, nu a mai stiut nimeni de existenta ei. Traditia mentioneaza ca parintii Sihastriei observau cum pasarile intrau pe geamul trapezei si culegeau faramituri de paine de pe masa, cu care zburau spre Muntii Sihlei.

Doi frati din Sihastria se invrednicesc sa o vada pe Teodora invaluita intr-o lumina de foc.

Sfanta le marturiseste acestora ca Il rugase pe Dumnezeu, timp de 40 de zile, ca sa ii trimita un preot care sa o impartaseasca, intrucat simtea ca trebuie sa plece in curand la Hristos.

Cei doi frati  il aduc pe ieromonahul Antonie, insotit de diaconul Lavrentie. Dupa ce si-a marturisit pacatele si a fost impartasita cu Sfintele Taine, Sfanta Teodora si-a ridicat privirile spre cer si, rostind cuvintele “Slava Tie Doamne pentru toate”, si-a dat duhul.

Parintii citindu-i toata randuiala parastasului, au asezat sfantul ei trup in mijlocul pesterii, unde a stat multa vreme. Dupa multi ani ieromonahul Elefterie, auzind de toate acestea s-a retras la Manastirea Secu si de aici la Sihla, ca sa fie cat mai aproape de aceea care i-a fost sotie si povatuitoare duhovniceasca.

A trait tot sub stancile Sihlei, rugandu-se lui Dumnezeu ziua si noaptea. Apoi trecand din viata aceasta, a fost ingropat in poiana unde se afla acum schitul. 

Trupul Sfintei Teodora a ramas tainuit in pestera, pana dupa anul 1830, cand familia domnitorului moldovean Mihail Sturza, care a reinnoit Schitul Sihla, a asezat moastele ei in racla de pret si le-a depus in biserica schitului, spre inchinare. Apoi, zidind o biserica noua, la mosia familiei din satul Miclauseni – Iasi, le-a adus in aceasta biserica si multa lume venea aici sa se inchine sfintei.

Dar in anul 1856, in timpul ocupatiei rusesti, moastele Sfintei Teodora au ajuns la Lavra Pecerska din Kiev, unde sfanta este venerata cu numele de Sfanta Teodora din Carpati.

Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane,  la 20 iunie 1992, a recunoscut si proclamat in mod solemn sfintenia Cuvioasei Teodora de la Sihla, stabilind ca zi de praznuire data de 7 august.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/07/o-istorie-a-zilei-de-7-august-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. istoriculzilei.blogspot.ro

07/08/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Două istorii și două destine

 

 

Românii și maghiarii – două istorii și două destine

Relațiile dintre români și maghiari, de-a lungul secolelor, nu au fost deloc line, dar acest lucru s-a întâmplat aproape întotdeauna între vecini. Clasic este exemplul francezilor și germanilor, dar și al francezilor și englezilor, al sârbilor și bulgarilor, al sârbilor și albanezilor, al polonezilor și germanilor, al grecilor și turcilor. Relațiile dintre popoare se înfierbântă adesea nu din vina popoarelor în cauză, ci a unora dintre liderii lor, care urmăresc interese precise și antrenează în disputele lor comunități întregi, amăgite prea ușor de ­ademenitoare promisiuni, făcute prin lozinci ­gălăgioase.

Dincolo de aceasta, însă, românii și maghiarii sunt două popoare foarte diferite, iar aceste diferențe, atenuate mult de lumea dinamică modernă și contemporană, erau mult mai evidente în trecut.

Românii sunt un popor indo-european, vorbesc o limbă neolatină, fac parte dintr-o mare familie europeană și se consideră moștenitorii romanității orientale, pe când maghiarii sunt un popor uralo-altaic, vorbesc o limbă fino-ugrică, fac parte dintr-o familie central-asiatică și sunt înrudiți în Europa doar cu finlandezii și estonienii.

Ungurii s-au creștinat prin voința unui conducător al lor, la anul 1000, pe când românii s-au creștinat de jos în sus, prin misionari, de fapt prin strămoșii lor romani și daco-romani, care au adus cuvântul Domnului (inițial în Dobrogea) din aproape în aproape, de la om la om, procesul luând amploare încă din secolele II-III d.Hr.

Românii s-au aflat de timpuriu în sfera de oblăduire bizantină a Noii Rome și a Marii Biserici, pe când maghiarii s-au arondat ariei latine și ritului roman, adică Papalității. Românii s-au păstrat în proporție covârșitoare ortodocși, dar maghiarii, prin Reforma religioasă din secolul al XVIII-lea, au devenit, în măsură considerabilă, protestanți (mai ales calvini, dar și unitarieni).

Ungurii au avut, începând cu a doua parte a Evului Mediu, un regat multinațional, care a cuprins teritorii și popoare eterogene (slovaci, ruteni, croați, sârbi, germani, români), pe când românii au avut mai multe nuclee statale – cnezate, voievodate, țări locale – care s-au coagulat treptat. Pe vremea când se forma statul național român unitar, regatul ungar se destrăma sub loviturile mișcărilor de emancipare națională a popoarelor.

Naționalismul românesc (folosim noțiunea în sensul de sentiment al identității românești) emergent s-a format în spirit popular și țărănesc, pe când cel maghiar, în spirit elitist și nobiliar.

Mai mult de jumătate dintre români au trăit secole la rând sub stăpâniri străine, tutelați de „domni” de altă „lege” (adică de altă credință și limbă), ceea ce a generat pentru mulți dintre ei o stare de supunere și de smerenie și chiar de umilință. Maghiarii, cu nobilimea lor numeroasă, au fost ori s-au socotit mereu stăpâni peste alte popoare și populații, dezvoltând în timp o mentalitate de orgoliu nemăsurat în raport cu sine și de dispreț în raport cu ceilalți.

Aceste sentimente s-au dezvoltat și ca urmare a istoricelor dispute teritoriale maghiaro-române și, mai ales, din cauza discriminării multiseculare a românilor transilvăneni.

Epocile mai recente au atenuat substanțial deosebirile și confruntările. Căderea imperiilor și regatelor multinaționale din centrul, estul și sud-estul Europei, în paralel cu sincronizarea civilizației românești cu modelul occidental (dominant ca performanță în Europa și în lume), au dus la ștergerea multora dintre clișeele trecutului, dintre stereotipuri, dintre complexele de superioritate și de inferioritate.

Acum un secol, însă, diferențele de abordare a viitorului națiunilor și a rolului popoarelor în viitor erau încă foarte diferite.

Românii, prin liderii lor politici, voiau un stat național unitar, bazat pe criteriul etnic, demografic, pe număr, pe majoritate și pe greutatea purtării sarcinilor publice, după dreptul neamurilor, recunoscut în plan interna­țio­nal, la autodeterminare, pe când maghiarii – tot prin glasul elitei lor de extracție no­bi­liară – visau la conservarea patrimoniului „Coroanei Sfântului Ștefan” pe temeiul dreptului istoric, al forței, al cuceririi cu sabia, al pretinsei superiorități de rasă, al rolului lor de „civilizatori ai Bazinului Carpatic”.

Cum Europa de după Primul Război Mondial nu mai putea accepta astfel de argumente medievale, românii au obținut recunoaș­terea dreptului lor firesc la statul național unitar, ca și slovacii, ca și cehii, ca și croații, ca și polonezii.

Pe acest fond de neputință și de neacceptare a realității, s-a produs gravul derapaj al creării, în 1919, la Budapesta, a „Republicii Sovietice Ungare”, condusă de Kun Béla, un bolșevic educat ideologic la Moscova.

Acest regim, deși confruntat cu grave probleme de stabilitate internă și inter­națională, a găsit cu cale să amenințe România și să plănuiască preluarea Transilvaniei, care tocmai se unise cu Țara-mamă.

În aceste condiții, Armata regală română a intervenit în țara vecină, a oprit amenințările, a răsturnat de la putere regimul bolșevic și a împiedicat înaintarea comunismului de tip sovietic spre centrul și vestul Europei.

În cuvinte puține și simple, asta a fost tot ce s-a petrecut între România și Ungaria acum un secol, numai că întâmplările acelea aproape uitate, când opinca a învins sabia, au venit după secole de acumulări, de frământări și de confruntări.

Azi, cel puțin aparent, ar fi multe condiții împlinite pentru ca raporturile româno-ungare să fie line și să privească spre viitor, spre un viitor comun european. (autor: Ioan-Aurel Pop, sursa: Ziarul Lumina)

07/08/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Curtea Europeana de Audit spune că Pachetul românesc de combatere a deșertificarii e prost conceput

 

 

 

 

 

 

 

Pachetul de măsuri care vizează combaterea deșertificării din România nu a fost bine conceput, astfel încât niciun beneficiar eligibil nu a aplicat și nicio plată nu a fost efectuată, menționează un raport al Curtea Europeană a Auditorilor (CEA).

Deșertificare este definită ca „degradarea terenului în zone aride, semiaride și uscat-subumede, cauzată de diverși factori, incluzând variațiile climatice și activitățile umane”.

Analiza CEA arată că vulnerabilitatea UE la deșertificare a crescut semnificativ în acest secol, iar efectele vor fi deosebit de acute în sudul Portugaliei, în anumite părți ale Spaniei și în sudul Italiei, în sud-estul Greciei, în Malta, în Cipru și în anumite zone adiacente Mării Negre din Bulgaria și din România.

Aceste zone sunt adesea afectate de fenomene accentuate precum:

  • eroziunea solului

  • salinizare

  • pierderea carbonului organic din sol

  • declinul biodiversității solului

  • alunecări de teren

 

Spania, Italia și România dispun de sisteme proprii de monitorizare a factorilor asociați cu deșertificarea și cu degradarea terenurilor (privind apa, seceta sau precipitațiile), însă datele naționale privind solul erau incomplete, nu erau colectate și interpretate periodic și nu erau întotdeauna fiabile, menționează CEA.

“Deși deșertificarea și degradarea terenurilor sunt amenințări actuale și în creștere în UE, Comisia nu are o imagine clară cu privire la aceste provocări, iar măsurile luate pentru combaterea deșertificării sunt lipsite de coerență”, acuză CEA:

  • nu există nicio strategie privind combaterea deșertificării și a degradării terenurilor.

 

România, exemplu negativ

Niciun beneficiar, nicio plata: Curtea Europeana de Audit spune ca Pachetul romanesc de combatere a desertificarii e prost conceput

Zona supusă deşertificării, caracterizată de climat arid, semiarid sau subumed-uscat, reprezintă aproximativ 30% din suprafaţa totală a României, fiind în general amplasată în Dobrogea, sudul Câmpiei Române şi vestul Câmpiei Tisei.

Această zonă este folosită preponderent în agricultură (cca. 80% din total, din care cca. 60% sunt terenuri arabile), silvicultură (cca. 8%) şi ape, îndeosebit Lunca şi Delta Dunării, conform datelor oficiale, citate și în Raportul CEA.

În timp ce celelalte state membre cu risc ridicat au elaborat proiecte în cadrate la bune practici, României îi este rezervat în raport locul exemplului negativ.

Programele naționale de acțiune ale statelor membre acoperă numeroase sectoare, cum ar fi agricultura, silvicultura și gospodărirea apelor.

Printre măsurile incluse în programele naționale de acțiune se numără, cu titlu de exemplu: promovarea activităților de cercetare, planurile de intervenție în caz de secetă, împădurirea, construirea de terase pentru a preveni alunecările de teren și sistemele de alertă timpurie îmbunătățite, menționează analiza CEA.

Un program au elaborat și guvernanții română, însă observațiile Curții de audit îl desființează în câteva rânduri. Este prost conceput, cu cerințe de neândeplinit, astfel încât nimeni nu a aplicat, nicio plată nu a fost făcută:

Pachetul conține o serie de elemente care ar putea fi benefice pentru terenuri. Acesta nu a fost însă bine conceput. Valoarea ajutorului disponibil nu constituie o justificare financiară suficientă pentru ca fermierii care dețin mai puțin de 10 hectare să se conformeze cerințelor exigente ale măsurii.

În consecință, niciun beneficiar eligibil nu a aplicat pentru pachetul privind deșertificarea și nicio plată nu a fost efectuată.

  • Pachetul este accesibil fermierilor din zonele selectate care prezintă un risc ridicat de deșertificare.

  • Valoarea ajutorului este de 125 de euro per hectar.

  • Pentru a-l primi, fermierii trebuie să se angajeze să planteze culturi rezistente la secetă, să practice rotația culturilor și să reducă lucrările de arat la minimum.

  • Sunt eligibili numai fermierii cu mai puțin de 10 hectare de teren arabil.

 Pachetul de masuri care vizeaza combaterea desertificarii din Romania nu a fost bine conceput, astfel incat niciun beneficiar eligibil nu a aplicat si nicio plata nu a fost efectuata, mentioneaza un raport al Curtea Europeana a Auditorilor (CEA). Desertificare este definita ca “degradarea terenului in zone aride, semiaride si uscat-subumede, cauzata de diversi factori, incluzand variatiile climatice si activitatile umane”.

Analiza CEA arata ca vulnerabilitatea UE la deșertificare a crescut semnificativ in acest secol, iar efectele vor fi deosebit de acute in sudul Portugaliei, in anumite parti ale Spaniei si in sudul Italiei, in sud-estul Greciei, in Malta, in Cipru si in anumite zone adiacente Marii Negre din Bulgaria si din Romania…

Zona supusa desertificarii, caracterizata de climat arid, semiarid sau subumed-uscat, reprezinta aproximativ 30% din suprafata totala a Romaniei, fiind in general amplasata in Dobrogea, sudul Campiei Romane si vestul Campiei Tisei.

Aceasta zona este folosita preponderent in agricultura (cca. 80% din total, din care cca. 60% sunt terenuri arabile), silvicultura (cca. 8%) si ape, indeosebit Lunca si Delta Dunarii, conform datelor oficiale, citate si in Raportul CEA. In timp ce celelalte state membre cu risc ridicat au elaborat proiecte incadrate la bune practici, României ii este rezervat in raport locul exemplului negativ.

Programele nationale de actiune ale statelor membre acopera numeroase sectoare, cum ar fi agricultura, silvicultura si gospodarirea apelor.

Printre masurile incluse in programele nationale de actiune se numara, cu titlu de exemplu: promovarea activitatilor de cercetare, planurile de interventie in caz de seceta, impadurirea, construirea de terase pentru a preveni alunecarile de teren si sistemele de alerta timpurie imbunatatite, mentioneaza analiza CEA. 

 

Surse:

https://cursdeguvernare.ro/niciun-beneficiar

 http://www.ziare.com

07/08/2019 Posted by | DIVERSE | , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: