ZIUA DE 3 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

Ziua de 3 august în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

1601: În lupta de la Guruslău, trupele lui Mihai Viteazul și ale generalului Giorgio Basta îl înfrâng pe Sigismund Bathory; șase zile mai târziu, Mihai Viteazul care intenţiona să-şi viziteze familia la Făgăraş, a fost prins de apropiaţii lui Giorgio Basta (mercenari germani şi valoni sub comanda lui Iacob Beauri) şi ucis. la 3 km sud de Turda, din ordinul generalului imperial Basta.

Trupul i-a fost îngropat pe câmpia Turzii, iar capul eroului fu luat de comisul Radu Florescu și adus la mănăstirea Dealului (lângă Târgoviște), unde odihnește și astăzi.

 

 

 1834: S-a născut Ioan M. Bujoreanu, prozator, autor dramatic, publicist şi traducător (a tradus din Boccaccio, Florian şi Paul de Kock); (m. 1899).

 

 

 

 

 

 

1889: A încetat din viaţă poeta Veronica Micle (numele la naştere: Ana Câmpeanu), cunoscută în special datorită iubirii care a legat-o de Mihai Eminescu; (n. 22 aprilie 1850).

 

 

 

 

 

S-a  sinucis cu arsenic la Mănăstirea Văratec.

 

 

 

 

 

1895: A decedat la Slănic Moldova,  Dimitrie Brândză, om de ştiinţă, medic şi botanist român, membru titular al Academiei Române; (n. 10/22 octombrie 1846, Bivolu, azi Viişoara, Botoşani).

 

 

 

 

     

 

 

 

 

Dupa ce a terminat cursurile Academiei Mihăilene, absolvă pe cele ale Facultăţilor de Ştiinţe Naturale şi Medicină ale Universităţii din Paris, obţinând doctoratul, în 1869.

Activează ca medic şi profesor de botanică la Universitatea din Iaşi si in 1874, este transferat la Universitatea din Bucureşti, la catedra de ştiinţe naturale, desfăşurând o activitate multilaterală.

În 1882 obţine de la ministrul educaţiei, Petre S.Aurelian, acordul de a înfiinţa o secţie botanică la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti.

  În 1884 un incendiu distruge întreaga colecţie de plante de la Muzeul de Istorie Naturală, ceea ce determină guvernul să aloce fonduri pentru înfiinţarea unei grădini botanice la Cotroceni. De menţionat că gradina botanică din acea perioadă era poziţionată între Palatul Universităţii şi Biserica Rusă.

În 1885 sunt începute primele lucrări la noua grădină din Cotroceni, fiind ridicată clădirea institutului botanic şi amenajate grădinile din preajma sa.

  Grădina Botanică din Bucureşti,  îi poartă astazi numele.

 

 

 

 

 

1905 (3/16 august) : S-a născut la Iaşi regizorul de teatru şi profesorul  roman de etnie evreiasca Moni Ghelerter (numele la naştere, Solomon Ghelerter ). Unele  surse dau naşterea sa la 3 iulie 1905.

A fost regizor la Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti şi profesor de actorie la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca Caragiale din Bucureşti; ( d. 4 noiembrie 1979, Bucureşti).

 

 

 1914: In  România,Consiliul de Coroană din 3 august (stil nou) desfășurat la Castelul Peleș, la inițiativa regelui Carol I, dezbate problema intrării României în Primul Război Mondial.

S-a votat cu o majoritate zdrobitoare în favoarea neutralității.

 

 

1919: Armata română intră în Timişoara la cateva zile dupa instalarea unei administratii romanesti, consfintind unirea Banatului cu patria mama – Romania.    

 

 

 

 

 

 

Evenimentul a coincis cu ocuparea Budapestei de catre armata romana si alungarea regimului comunist instaurat de Kun Bela in Ungaria.

Unităţile sârbe părăsisera  Timişoara  în 27 iulie 1919. În 28 iulie 1919, dr. Aurel Cosma, numit prefect al judeţului Timiş – Torontal de către Consiliul Dirigent, decretează preluarea puterii şi instalarea administraţiei româneşti. 

La 1 august 1919 a sosit în Timişoara prima unitate de jandarmi români, iar la 3 august 1919 îşi fac intrarea solemnă în oraş, unităţile Armatei Române, sub comanda colonelului Economu. Au fost momente înălţătoare, care au marcat, în zbuciumata istorie a Timişoarei o impresionantă zi de sărbătoare.

Potrivit mărturiilor din acel timp,pregătiri mai amănunţite pentru primirea Armatei Române nu s-au putut face.

Dat fiind situaţia specială existentă în Banat, momentul sosirii trupelor române s-a ştiut doar cu trei zile înainte. O mărturie de atunci consemnează următoarele:

„Anunţul dat s-a lăţit ca fulgerul printre români şi însufleţirea a fost atât de mare încât bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni s-au grăbit să ia parte la sărbătoarea cea mare a primirei fraţilor cari ne-au adus libertatea dorită de veacuri.

Manifestarea publicului pentru acest moment înălţător a fost spontană, instinctivă, iar nu pusă la cale şi a decurs în cea mai perfectă ordine, cu toate că afluenţa de mase a fost enormă”. Peste 100.000 de oameni, de pe cuprinsul întregului Banat, sosiţi cu trenul, cu căruţele sau călare au fost prezenţi la această sărbătoare românească. 

Flamura tricoloră împodobea o mare parte a caselor, drapate şi ele cu covoare româneşti şi ghirlande de flori. Străzile erau inundate de mulţimea celor dornici să ovaţioneze soldaţii unui Regiment care a luptat cu eroism pe fronturile din Dobrogea şi Moldova. La ora 10,00, pe Calea Lugojului, intră în oraş coloana militară.

În acordurile „Răsunetului”, Deşteaptă-te Române, îi întâmpină „un banderiu” de 900 de tineri bănăţeni călare, toţi în haine albe, naţionale, cu căciula de dorobanţ, decorată cu panglică tricoloră. A fost un spectacol emoţionant.

În fruntea primului batalion al Armatei Române se afla figura impunătoare a colonelului Virgil Economu. Prefectul, dr. Aurel Cosma adresează salutul de „bună venire”, „Veacuri de-a rândul am avut bucurii puţine, supărări multe, după cum arată istoria. Acum, fraţii noştri, aţi venit în leagănul românilor, vărsând sânge pentru noi, care am gemut sub stăpânire străină.”

De la intrarea în oraş, coloana militară, urmată de sutele de călăreţi bănăţeni, se îndreaptă spre Biserica ortodoxă română din cartierul Fabric.

În faţa ei, pe un altar improvizat, protopopul Ioan Oprea, asistat de şase preoţi, oficiază un serviciu divin. Răspunsurile le dau sutele de corişti români veniţi din satele învecinate. În cuvinte de aleasă simţire, protopopul Oprea salută Armată Română. Îi răspunde colonelul Economu: „Dumnezeu a fost totdeauna în inimile românilor, în inimi curate, cu sentimente valabile şi ne-a învăţat ca românul să se iubească şi să nu trăiască despărţit.” 

 

 

 

 

 

1919: În timp ce în Europa începuse reconstrucţia după Primul Razboi Mondial, România a mai avut de dus un război cu Ungaria bolşevică.

Pe 3 august trupele române eliberau de comunism Budapesta, capitala Ungariei .

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/06/01/o-istorie-putin-cunoscuta-1919-armata-romana-a-cucerit-ungaria-pentru-a-o-elibera-romani-treceti-tisa/

 

 

1924: A decedat Vladimir Hertza, jurist şi om politic român, primul primar al oraşului Chişinău după Marea Unire,in perioada 1918-1919; (n. 14 mai 1868, Chişinău).

În 1917 a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Partidului Naţional Moldovenesc şi al Societăţii Culturale Moldoveneşti.

El a jucat un rol însemnat în infaptuirea  unirii Basarabiei cu tara mama, România .

A fost preşedintele Zemstvei jud. Orhei, primul preşedinte al Comisiei Şcolare Moldoveneşti.

În 1917 a devenit vicepreşedinte al Partidului Naţional Moldovenesc şi al Societăţii Culturale Moldoveneşti, jucând un rol important în actul Unirii.

 A fost delegat şi la conferinţele de pace, in care s-a  tratat chestiunea Basarabiei.

 

 

 

 

 

1926: S-a născut la Fălticeni, in judeţul Suceava,  prima femeie  căpitan de cursă lungă maritimă din România, Teodora Angela Lefterescu ; ( d. 29 aprilie 2007, Constanţa).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În anul 1999 primeşte titlul de cetăţean de onoare al municipiului Fălticeni.

 În ultimii ani din viaţă a locuit în Constanţa, si a  fost înmormântată în localitatea Urluia din Dobrogea.

 

 

 

 

1929: În România  se infiinteaza ”Regia autonomă a poştelor, telegrafelor şi telefoanelor” (PTT), care a luat în exploatare şi administrare serviciile publice de poştă, telegraf şi telefon.

 

 

 

 

 

1935: S-a născut primadona Operei Naționale din Republica Moldova – soprana Maria Bieșu   (d. 16 mai 2012).

 

 

 

 

   

 

Foto: Maria Bieșu

 

 

Renumita cantareata a vazut lumina zilei în satul Volontiri, judeţul Cetatea Albă, România (azi satul Volontiri, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova).

Pimadona Operei Naționale din Republica Moldova, Maria Bieșu a detinut titlurile  de  Artistă a Poporului, Laureată a Premiilor de Stat, profesor universitar, academician, “Doctor Honoris-Causa” , Cavaler al “Ordinului Republicii” și deţinătoarea Ordinului Naţional “Steaua României” .

A interpretat numeroase  roluri memorabile : Floria Tosca, Cio-Cio-san, Norma, Aurelia, Olga, Natalia, Ruxanda, Iolanta, Cuma, etc.: personaje din opere renumite, cu tematici variate.

La fel de importantă este şi activitatea saconcertistică , în care s-a remarcat cu creaţii de cameră. În acest domeniu de activitate, Maria Bieşu s-a remarcat prin profunzimea redării conţinutului, plinătatea emoţională şi sinceritatea interpretăriii.

A fost  președinte al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova din 1987 și Vicepreședinte al Uniunii Mondiale a Muzicienilor din Moscova din 1992.

Elena Vdovina, muzicolog din Rpublica Moldova, afirmă că “vocea Mariei Bieșu impresionează pînă în adîncul sufletului prin tembrul ei irepetabil, pătruns de frumusețe, căldură și prospețime. Ea te cucerește prin neobișnuita eleganță a vocalismelor, prin tehnica filigranată.”

 

 

 

 

 

1941: Puternic bombardament sovietic asupra municipiului Constanţa.

Catedrala şi alte clădiri importante au fost grav avariate.

 

 

 

 

195o: S-a născut  în Bucureşti, miliardarul român Dinu Patriciu.

 

 

 

     

 

 

 

  Dan Costache Patriciu (d. 19 august 2014, Londra), a fost un politician și om de afaceri care a activat în domeniul petrolier, bancar și imobiliar, fiind unul dintre cei mai bogati români.A activat si in randurile Partidului National Liberal.

 

 

 

 

 

1962: S-a născut  la Ramnicul Sarat, Maria Bitang, antrenoare federală a echipei de gimnastică a României.

   

 

 

 

 

 

 

 

 

1969: S-a născut la Piatra Neamt, cunoscuta prezentatoare si realizatoare de televiziune, Mihaela Radulescu (n.Andreea Țigănașu).

 

 

 

     

 

 

 

 

 

1975: S-a încheiat vizita oficială, de două zile, efectuată în România de președintele american Gerald Ford.

 

 

 

 

 

 

 

1977: A luat sfârşit greva minerilor din Valea Jiului.

 

 

 

 

 

 

 2015: A murit la Bucureşti, medicul Mircea Laurenţiu Popescu, director general al Institutului Naţional ”Victor Babeş” din Bucureşti (1993-2015).

A fost descoperitorul  telocitelor, un tip de celule umane cu rol regenerativ, capabile să vindece inima pacienţilor care au suferit un infarct miocardic si rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” din Bucureşti (1992-2004).

 

 

 

 

 

A fost membru al Academiei Române, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române (2006-2014) şi preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale (2006-2011); (n. (n. 15 aprilie 1944, Câmpulung ).

A primit Numeroase premii, intre care se disting:

Premiul Academiei de Stiinte „Victor Babes” -1985
Premiul Academiei din Paris Medalia de Argint a Universitatii”Rene Descartes”- 1993
Premiul Academiei din Paris Medalia de Aur a Universităţii”Rene Descartes”- 1998
Cele mai noi conferite in 2009: Ordinul Naţional Steaua României şi Top 100 IBC Health Professionals
Multiple titluri de Honoris causa conferite de catre Universitatile din tara, dar si din strainatate.

A fost acuzat că ar fi colaborat cu fosta Securitate  în arhivele căreia figurează ca informator sub numele de cod „Preda”.

 

 

 

 

2019: A decedat regizoarea Cătălina Buzoianu.

 

 

 

 

 

Născută la 13 aprilie 1938 la Brăila, Cătălina Buzoianu s-a numărat printre  cei mai importanți regizori de teatru din România.  

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1969

După absolvirea institutului a fost repartizată la Teatrul Național Vasile Alecsandri din Iași, apoi a fost regizor la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, până în anul 1973.

În perioada 1979-1985 a fost prim-regizor permanent la Teatrul Mic din București, apoi regizor permanent la Teatrul Bulandra, din 1985 până la pensionare, în 2006.

 Pe lângă teatru, a regizat și spectacole de operă. 

Și-a dedicat viața scenei și învățământului teatral, din 1975 fiind  profesoară la Catedra de Regie Teatru a IATC București (azi UNATC), iar din 1990 a ocupat și funcția de decan al Secției de Teatru. După pensionare, a predat la masterat cursurile de Antropologie și de Forme alternative de teatru.

 

Cărți publicate:

    Novele teatrale (1987)

    Vaporul interior (2001)

    Mnemosina, bunica lui Orfeu (2005)

 

Prodigioasa sa activitate  artistică a fost recompensată cu numeroase premii românești și internaționale:

    Premiul Academiei Române, 1973

    Premiul pentru regie la Festivalul de Teatru Contemporan, Brașov, 1978

    Premiul special al Juriului, Durham, Anglia, 1979

    Titlul Amicus Poloniae, pentru propagarea culturii poloneze, 1980

    Premiul Théâtre vivant – Radio France Internationale, 1993

    Marele Premiu la Festivalului Național de Teatru, edițiile din 1994, 1996, 1997

    Marele Premiu și Premiul pentru regie la Festivalul Internațional de Dramaturgie Românească, Timișoara, 1995

    Premiul Città di Sciacca, în cadrul Premiilor Salvo Randone, Sciacca, Italia (1995) 

    Premiul UNITER pentru cea mai bună regie, la ediția a III-a a Galei Premiilor UNITER, 1995 

    Premiul UNITER pentru întreaga activitate, la ediția a IX-a a Galei Premiilor UNITER, 2001.

Filmografie:

    Trenul din zori nu mai oprește aici (1994)

    Vocea umană (1990)

    Efectul razelor gamma asupra anemonelor (1977)

 

 

 

 

 

3 August este  ZIUA ORAŞULUI TIMIŞOARA

       

 

Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 217 din 1999  este desemnata  ca zi a oraşului,  ziua  intrării trupelor româneşti în Timişoara, la 3 august 1919.

     

 

 

 

 

 

 

 

Este data la care, în anul 1919, batalioane de dorobanţi, conduse de generalul Virgil Economu, au intrat în oraş .

 

Iată ce declara Iosif  Velceanu, cunoscut om de cultură, martor ocular al evenimentelor, referitor la ziua de 3 August 1919:

“Şi iată că la 3 august 1919 sosi deci ziua mult aşteptată şi dorită! Peste noapte metropola îmbrăcase haine de sărbătoare. Ca o vrajă a unei nopţi de vară, înfloriră pretutindeni steagurile tricolore.

Dimineaţa, Metropola se deştepta transformată într-o podoabă neobişnuită de drapele româneşti, care fluturau vesel pe case şi palate, pe turlele bisericilor şi frontispiciile tramvaielor.

Vitrinele prăvăliilor şi geamurile cafenelelor erau toate împodobite cu portretele regelui Ferdinand I şi al Reginei Maria, iar între ele era împodobit cu panglici tricolore portretul moştenitorului de tron, Carol.

Lumea orăşeană asalta balcoanele şi ferestrele palatelor, iar mulţimea ocupase străzile, publicul românesc din Timişoara şi din jur se aglomerase spre centru, grăbind să-şi asigure loc în Piaţa Unirii, unde autorităţile aşteptau sosirea armatei române.

Armata regală română, armata glorioasă, în ochii plini de admiraţie ai lumii, venită ca să ieie în stăpânire moştenirea. Azi a intrat cu glorie în cetatea Timişorii.”

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/03/o-istorie-a-zilei-de-3-august-video-4/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
   

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. worldwideromania.com ;

7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

9.  Istoria md.

10. istoriculzilei.blogspot.ro