CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 30 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 30 iulie în istoria noastră

 

 

 

 

 1401: S-a emis un hrisov prin care domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1431) a încuviinţat înscăunarea unui episcop armean la Suceava, cetatea de scaun a Moldovei, document ce poate fi socotit un adevărat „certificat de naştere” pentru armenii aşezaţi în spaţiul românesc.

Actul original se află în Arhivele Episcopiei Armene din Lvov. După acordarea dreptului de a avea un episcop, Alexandru cel Bun emitea un alt hrisov, la 8 octombrie 1407, prin care chema negustorii armeni din Polonia să contribuie la prosperitatea oraşelor moldave, promiţându-le scutiri de taxe vamale şi de biruri.

 

 

1552 : Garnizoana creştină a cetăţii Timişoarei se predă turcilor în schimbul promisiunii acestora de a o lăsa să plece nevătămată. Turcii nu şi-au respectat promisiunea, iar la ieşirea garnizoanei din cetate, au masacrat-o.

Din acest moment şi până la eliberarea zonei de către austrieci în secolul al XVIII-lea, cetatea Timişoarei va ramane posesiune  otomana si resedinta a beilor turci.

 

 

 

 

 

1625: A ieşit de sub tipar cea dintâi carte a tiparniţei româneşti de la Câmpulung, “Molitfelnicul slavonesc”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1817: S-a nascut Alexandru Orăscu, inginer si matematician, primul mare arhitect roman (vechea Universitate, Grand Hotel du Boulevard – Calea Victoriei, Biserica Domnita Balasa, actualul Cinema “Bucuresti”); (d.16.12.1894).

 A fost un promotor al clasicismului in arhitectura si primul preşedinte al Societăţii Arhitecţilor Români (1891-1894).

 A participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească. si a fost preşedinte al Ligii Culturale (1890-1892).

 

 

 

 

 

 

 Foto: Arhitectul Alexandru Orăscu

 

 

 

Biserica Domnita Balasa

 

Foto: Biserica Domniţa Balaşa din Bucureşti

 

 

 

 

 

 

1866: În România  este promulgata noua lege electorala, pe baze censitare. Corpul electoral era impartit in patru colegii pentru Camera Deputatilor si doua colegii pentru Senat.

 

 

 

 

1884: Se înfiinţează la Bucureşti Institutul Meteorologic Central din România.

 

 

 

 

 

1894: S-a nascut Alexandru Teodoreanu (cunoscut sub numele de Pastorel), scriitor epigramist  şi publicist român (“Hronicul mascariciului Valatuc”, “Inter Pocula”); (d. 15 martie 1964).

 

 

 

 

 

 

 

 

Era  fratele scriitorului Ionel Teodoreanu.

 

 

 

 

 

1896: Tudor Arghezi debutează la vârsta de numai 16 ani în revista “Liga ortodoxa”, editata de Al. Macedonski.

Tudor Arghezi  (pe numele său de familie Ion M. Theodorescu) s-a născut la Bucureşti în ziua de 21 mai 1880 şi a decedat la 14 iulie 1967, în Bucureşti.

A folosit pentru prima oară pseudonimul de Arghezi în anii 1897-1899, când a publicat proză şi poezii în Revista Modernă şi Viaţa nouă.

Încă de la început, tânărul scriitor s-a simţit atras de poezia modernistă, cu precădere de simbolism. Macedonski spunea despre el în acei primi ani de creaţie că:

„Acest tânăr, la o vârstă când eu gângăveam versul, rupe cu o cutezanță fără margini, dar până astăzi coronată de cel mai strălucit succes, cu toată tehnica versificării, cu toate banalitățile de imagini și idei, ce multă vreme au fost socotite, la noi și in străinătate, ca o culme a poeticii și a artei.”

La 19 ani Arghezi a intrat la mănăstirea Cernica, de unde va pleca patru ani mai târziu.  

 

 

 

 

 

Tudor Arghezi

 

Ca mulţi alţii din generaţia sa, Arghezi a trăit să vadă România implicându-se în Primul Război Mondial, de partea „greşită” în opinia lui, a primit consacrarea în România Mare, şi a cunoscut, de aproape, toate regimurile din cei 30 de ani ce separă realizarea aspiraţiilor naţionale (1918) şi instaurarea regimului comunist (1948).
Marele poet s-a raportat diferit la fiecare dintre aceste regimuri, ducând-o mai bine pe vremea Regelui Carol al II-lea, arestat în timpul lui Antonescu, denigrat şi marginalizat de comunişti, dar reabilitat tot de aceştia câţiva ani mai târziu.

  

Pseudonimul Arghezi provine, explica însuşi scriitorul, din Argesis – vechiul nume al Argeşului.

Criticul Ovid S. Crohmălniceanu propunea în studiul consacrat operei poetului din lucrarea sa „Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale”, o altă explicaţie, pseudonimul ar proveni din unirea numelor a   celebrilor eretici, Arie şi Geza.

 

 

 

 

 

1897: S-a născut la Targu Jiu, pictorul gorjean Iosif Keber, specializat în pictura bisericească şi restaurarea lăcaşurilor de cult.

A fost urmaşul unei familii de evrei din Flandra care s-a stabilit în România în anul 1735 .

Iosif Keber s-a stins din viaţă  la 19 aprilie 1989, şi a fost înmormântat în cripta familiei din cimitirul Bisericii din Vădeni (Sişeşti), Târgu-Jiu

 În amintirea sa, o stradă din Târgu Jiu a primit numele de Strada Iosif Keber.

 

 

 

1899: S-a născut Radu Mironovici, om politic român, unul din fondatorii Mişcării Legionare şi Comandant al Bunei Vestiri.

 

 

 

 

 

 

Foto: Radu Mironovici (n. 30 iulie 1899, Arbore, Suceava – d. 29 iulie 1979, Ţigăneşti – în prezent Comuna Ciolpani, Ilfov).

După al Doilea Război Mondial fost arestat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă. O parte din detenţie a executat-o la Penitenciarul Aiud, unde a devenit foarte religios.

În perioada 1962-1964 a fost unul dintre colaboratorii principali ai aşa numitului comitet al  „reeducării”.

A fost eliberat în 1964 în baza Decretului de graţiere 411 a deţinuţilor politici şi s-a retras la mănăstirea Ţigăneşti.

 

 

 

 

 

 1909: S-a născut portretistul Silvan Ionescu, o personalitate a graficii româneşti; un adevărat cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a şapte decenii; tatăl istoricului şi criticului de artă Adrian-Silvan Ionescu; (m. 1999).

 

 

1919: A murit in  comuna Broşteni, judeţul Neamţ, Vasile G. Morţun, autor dramatic, prozator şi ziarist, om politic socialist, apoi liberal.

A fost primul deputat socialist în Parlamentul României în 1888, trecând apoi în anul 1899 la liberali, cu „gruparea socialiştilor generoşi”.

De asemenea a fost unul dintre primii iniţiatori ai cercurilor socialiste din ţara noastră; (n. 30 noiembrie 1860, oraşul Roman).

 

 

 

 

A fost unul din fruntaşii vieţii politice româneşti de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea (deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri).

A avut funcţii de ministru în guvernele liberale ale lui Dimitrie A. Sturdza şi Ion I.C. Brătianu.

 

 

 

 

1921: In România unita  este votată Legea pentru definitivarea reformei si împroprietarirea taranilor din Transilvania.

 

 

 

 

 

 

1929 : În România  este adoptată Legea pentru reorganizarea penitenciarelor şi instituţiilor de prevenţie, în baza căreia se recunoaşte regimul politic în închisori. Art. 12 alineatul 6 din lege se prevedea:

Când detenţiunea este pronunţată ca pedeapsă politică, condamnaţii vor fi închişi în celule numai dacă vor cere şi dacă construcţiunea penitenciarului permite ceasta. De asemenea deţinuţii politici vor purta îmbrăcămintea lor proprie, vor coresponda prin scrisori, primi cărţi, reviste şi orice fel de publicaţii, vizite şi să-şi procure lucrurile necesare de dormit, alimente prin propriile lor mijloace, conform dispoziţiilor regulamentului.

Ei vor fi obligaţi să muncească, însă vor avea facultatea să-şi aleagă una din muncile practicate în penitenciar, sub supravegherea directorului penitenciarului, să se îndeletnicească cu o muncă intelectuală„).

 

 

 

 

 1932: S-a născut Mircea Păcurariu, preot, profesor de teologie, istoric, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1997.

 

 

1936: A decedat in localitatea Agigea, judeţul Constanţa, naturalistul Ioan Borcea,  fondatorul staţiunii zoologice marine de la Agigea (1926) si  membru corespondent al Academiei Române din 1919.

 

 

 

 

Imagini pentru naturalistul Ioan Borcea,

 

 

 

 

Alături de Grigore Antipa, a fost întemeietorul hidrobiologiei în România; (n. 13 ianuarie 1879, comuna Buhoci, judeţul Bacău.

 

 

 

 

1948 (30 iulie – 18 august): S-a desfăşurat, la Belgrad, o conferinţă internaţională care stabilea noul regim de navigaţie pe Dunăre între Ulm şi Marea Neagră, prin braţul Sulina, şi excluderea statelor neriverane din Comisia de Control a Dunări.

Au participat reprezentanţii guvernelor Austriei, Bulgariei, Cehoslovaciei, Franţei, Marii Britanii, României, SUA, Ucrainei, Ungariei şi URSS.

S-a înfiinţat o nouă Comisie a Dunării (cu sediul la Galaţi şi apoi la Budapesta), alcătuită din reprezentanţii statelor riverane (care a început să funcţioneze la 11 mai 1949).

 

 

 

 

 

 

1952: S-a născut Ilie Ilaşcu, om politic basarabean, fost deţinut politic al regimului separatist de la Tiraspol, erou al luptei de eliberare nationala a romanilor basarabeni; (n.Taxobeni, Moldova).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este unul din fondatorii Mișcării de Eliberare Națională din R.S.S.Moldovenească, senator în Parlamentul României, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două Legislaturi (1994-1998) și (1998-2000), membru al Partidului România Mare și senator în Parlamentul României (2000-2004) și (2004-2008). În perioada 2001-2008 a fost membru titular al Adunarii Parlamentare al Consiliului Europei din partea delegației României.

Ilie Ilașcu a absolvit școala militară și a servit ca ofițer în Armata U.R.S.S. A absolvit de asemenea facultatea de  Economie a Institutului Agrar de la Chișinău și a lucrat ca economist-șef la Institutul de cercetari științifice ”Dnestr”, din orasul Tiraspol, in R.S.S.Moldovenească.

După desființarea U.R.S.S. a servit Ministerul de Interne a Republicii Moldova.

Ilie Ilașcu este unul din fondatorii Mișcării de Eliberare Națională din R.S.S.Moldovenească / Republica Moldova (1988-1992). Președinte al Frontului Popular din Moldova – Filiala Tiraspol (1989-1992, an când a fost lichidată de forțele separatiste ale Republicii Moldovenești Nistrene).

Participant la luptele armate de la Nistru (1992) în războiul moldo-rus de la Nistru, în calitate de comandant al detașamentului cu destinație specială ”Bujor” al Ministerului de Interne a Republicii Moldova.

Acuzat de „terorism şi instigare împotriva autoproclamatei Republici Nistrene” şi condamnat la moarte (1993) de către o instanță neconstituțională subordonată politic Moscovei, a fost eliberat sub presiunea opiniei publice (2001), dupa ce a fost deținut politic al regimului de la Tiraspol (1992-2001), condamnat la moarte.

În urma presiunilor efectuate asupra autorităților Federației Ruse, de către comunitatea internațională, și îndeosebi de conducerea APCE și UE,  la 5 mai 2001 Ilie Ilașcu a fost  transferat la Chișinău și predat serviciilor secrete ale Republicii Moldova, ajungand in scurttimp in România.

Multe din activitățile sale politice de la Tiraspol și îndeosebi activitatea sa în perioada de război, nu se cunosc sau  se cunosc foarte puțin si doar din sursele militare rusești, respectiv faptul  că Ilașcu și unitatea sa specială luptând în spatele frontului a adus mari pierderi Armatei a 14 Rusești și bandelor de cazaci veniți să lupte în Transnistria.

În anul 2000, Ilie Ilașcu a primit cetățenia română și a fost ales senator în România din partea partidului ”România Mare”, județul Vaslui.

În 2004, Curtea Europeană pentru drepturile omului a admis plângerea în favoarea reclamanților (grupul Ilașcu) și a a dispus ca Rusia să achite un total de aproximativ o jumătate de milion de euro pentru despăgubiri iar Republica Moldova a fost obligată să achite o sumă mai mică.

Astazi, Ilie Ilașcu locuiește în România.

Este Cavaler al Ordinului Steaua României ( din 2001) și al Ordinului Republicii  Moldova, din  2010.

 

 

 

 

 

1970: La Arad s-a desfăşurat primul meci internaţional de fotbal feminin din România: Foresta Arad – Olimpia Zdar Nad Sazavou, Cehoslovacia.

 

 

 

 

 

1980: În România, în zona castrului roman de la Hinova, a fost descoperit un tezaur de obiecte din aur tracice, din sec. XII i.Hr.

 

 

 

 

 

 

Tezaurul de la Hinova este format din peste 9.639 piese, cântăreste cinci kilograme şi este cel mai mare tezaur preistoric descoperit în România.

 Lucrarile începute în 1967 pentru constructia celor doua hidrocentrale de pe Dunăre, Portile de Fier I si II au constituit punctul de plecare al unor vaste cercetari arheologice.

 

 

 

 

 1985: A murit desenatorul  şi caricaturistul român de origine armeană, Cik (Hacik) Damadian; (n. 1919).

 

 

 

 

1996: A murit Constantin Teaşcă, renumit antrenor de fotbal si scriitor de carti sportive; (n.25.09.1922).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost în două perioade scurte antrenor al echipei naționale de fotbal a României: septembrie – noiembrie 1962 și octombrie – noiembrie 1967, fiind înlocuit după 0-6 cu Spania și 0-6 cu Ungaria.

S-a remarcat ca autor al mai multor cărți de specialitate, dar și de beletristică sportivă. După 1986, a fost observator federal și lector la Școala Națională de Antrenori.

 

 

 

 

 1999:  Preşedintele Emil Constantinescu a semnat Decretul privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului de interzicere totală a experienţelor nucleare, adoptat de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la data de 10 septembrie 1996.

 

 

 

 

 

 

2003: Medicii de la Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara au efectuat, în premieră naţională, un intratransplant de celule stem în vederea regenerării muşchiului cardiac, la un pacient cu infarct miocardic.

 

 

 

 

2003: Criminalul  grec Konstantinos Passaris a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la detenţie pe viaţă, pentru dublul asasinat şi pentru furtul a peste jumătate de miliard de lei de la casa de schimb valutar “Le Petit Bijou”.

 

 

 

 

 

 

 

2007: A  decedat Patriarhul Teoctist, pe numele de mirean Toader Arăpaşu, intâistătător  al  Bisericii  Ortodoxe  Române  timp de  peste 20 de ani,  întronizat  la 16 noiembrie 1986; (n. 7 februarie 1915).

 

 

 

 

Imagini pentru Patriarhul Teoctist,photos

 

 

 

 

 

A fost   cel de-al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române şi  membru de onoare al Academiei Române din 1999.

 

 

 

 

 

2019: A încetat din viaţă marea actriță română  FLORINA CERCEL!  

Cunoscuta actriţă de teatru si film s-a nascut pe 28 ianuarie 1943 la Piatra Neamţ şi în cei 41 de ani de carieră a interpretat nenumărate roluri realizate cu farmec, talent şi într-o maniera specială, care trăda o experienţă bogată, care fascina şi  impresiona publicul spectator.

Tatăl său făcea parte din fanfara unui regiment (prim-trompetist), iar mama sa era foarte credincioasă.

Când era in clasa a cincea , tatal ei a fost arestat politic si ea impreuna cu mama si sora sau intors la Botoşani de la Râmnicu Sărat unde ajunsese datorita serviciului militar al tatalui unde au ramas pana la intoarcerea acestuia de la canal, unde isi ispaşise pedeapsa.

De adolescenţă era atrasa de teatru şi film şi ura ştiintele exacte.

A terminat Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti, promoţia 1964, clasa profesorilor Jules Cazaban, Cornel Todea si Victor Moldovan si a fost repartizata la Teatrul Dramatic de Stat din Galati unde a stat doar un an după ce a debutat pe scenă.

Marea actriță a fost  în tinereţe una dintre cele mai frumoase românce.

 

 

 

 

 

 

 

 

 In 1965 se mută la Teatrul National din Timişoara, unde va interpreta multe roluri importante, cucerind admiratia publicului si va lucra până-n 1973.

Din acest an câstiga prin concurs un loc la Teatrul National din Bucuresti unde activeaza si acum, interpretând in stagiunea 2009 – 2010 roluri in trei piese ;” Inima de câine “ de M.Bulgakov, Zerline din “ Camerista “ de Hermann Broch si in “ istoria comunismului povestita pentru bolnavii mintal “ de M. Visniec.

 Şi-a pierdut primul soț pe vremea când avea doar 29 de ani. Acesta era doctor și s-a stins din viață în urma urma unui cancer bronho-pulmonar.

In 1970 debutează în film cu rolul din “ Fraţii ” de Mircea Moldovan si Gica Gheorghe, şi va avea la  activ peste 25 de apariţii cinematografice.

A filmat si pentru televiziune atât inainte de 1989 si in prezent in telenovelele / serialele realizate de trustul Pro, marca Promance .

În cei peste 50 de ani de carieră, a avut peste 100 de roluri în teatru, film şi radio.

 

Este deţinătoarea Premiului UNITER, pentru cea mai buna interpretare feminina / 1990 in realizarea rolului Vassa Jeleznova din „ Vassa Jeleznova „ de M.Gorki iar in 2002 primeste Premiul Ministerului Culturii si Cultelor pentru cea mai buna actrita a anului in rolul Anna Andreevna din piesa „ Revizorul „ de N.V. Gogol si primeste Ordinul National „ Serviciul Credincios „ in grad de Cavaler.

Totodată, a fost „Regina” în piesa ”Regele moare” de Eugen Ionescu, în regia lui Victor-Ioan Frunză, prezentată la ”Theatrum Mundi” din Capitală (2002), a jucat şi în ”Camerista” şi ”Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal”.
Din punct de vedere politic a fost simpatizantă PSD. A fost numita ambasador al bunavointei pentru turismul din Israel, recunoasterea venind din partea Ministerului Turismului din Israel, primind distinctia in vacanta de iarna, petrecuta in Tara Sfanta , 2009 / 2010.

Marea actriță a decedat în această dimineață, la  vârsta de 76 de ani, în urma unui cancer pulmonar.

   

 

 Astăzi este „Ziua Mondială împotriva Traficului de Persoane”; proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 68/192 din 18 decembrie 2013,  este marcată în fiecare an pe 30 iulie, pentru a creşte gradul de conştientizare a situaţiei victimelor traficului de fiinţe umane şi pentru promovarea protecţiei drepturilor lor.

 

 

 

 

 

 În ceea ce privește traficul de persoane în România, un raport al SUA evidențiază problemele majore cu care țara noastră se confruntă și lipsa de implicare a autorităților.

Traficul de persoane este o industrie de miliarde de dolari pe plan internațional și a doua ca profitabilitate după traficul de droguri.  În Europa, peste jumătate din victimele traficului de persoane sunt exploatate în scopuri sexuale.

Victimele sunt bătute și violate în mod repetat, private de libertate și terorizate.

Un raport din 2012, arată că în România au fost înregistrate 1.041 de victime ale traficului de persoane, dintre care 526 au fost exploatate sexual. Aproape jumătate din femeile traficate au fost minore.

Un alt raport, din 2017, arăta că numărul cazurilor este în creștere. Numărul precis al victimelor nu poate fi cunoscut pentru că victimele traficului de persoane, fie nu se consideră victime, fie nu vor să admită acest lucru în acte oficiale.

Din aceste motive, numărul real este unul mult mai mare.

Mai grav, în 2019, raportul SUA privind traficul de persoane în România arată că situația este și mai dramatică, neîndeplinindu-se standarde minime pentru eliminarea traficului de persoane.

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/30/o-istorie-a-zilei-de-30-iulie-video/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. istoriculzilei.blogspot.ro

 

30/07/2019 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 30/07/2019 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: