CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 26 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


 

 

 

 

 

Ziua de 26 iulie în istoria noastră  

 

 

 

 

 

 

 

 

1324: Basarab I, voievodul Ţării Româneşti (1310-1352), este numit  într-un act emis de Cancelaria maghiară, „Bazarab, woyvodam nostrum Transalpinum” („voievodul nostru transalpin”).

Basarab a acceptat suzeranitatea regelui Ungariei, fiind recunoscut şi stăpânitor efectiv al Banatului de Severin.

  În același document este menționată reușita misiunii primite de omul de încredere al regelui, comitele Martin Bogár, care fusese pana atunci trimis în repetate rânduri la curtea lui Basarab, dar fără succes.

Regele accepta existența politică a noului voievodat al valahilor, în schimbul recunoașterii suzeranității sale.

Cu toate acestea, un an mai târziu, Basarab se pare că a rupt relațiile sale cu Ungaria, refuzând plata tributului de vasal. Aceasta a cauzat tensionarea bruscă a relațiilor bilaterale.

Un document emis de regele ungur la 18 iunie 1325 îl numește pe voievodul muntean „Basarab transalpinul, necredincios coroanei maghiare” și relatează cum Ștefan, fiul comitelui cuman Parabuh, l-a înjosit pe regele ungar, proslăvindu-l în schimb pe Basarab.

 

 

 

 

Basarab I (1310-1352) – Pictura din  Biserica Domnească de la Curtea de Argeș.

 

 

Basarab I  Întemeietorul, este fondatorul Țării Românești. 

A fost fiul lui Thocomerius, potrivit unui document oficial emis în 1332 de regele Ungariei, Carol Robert d’Anjou,  care după Bătălia de la Posada din noiembrie 1330, îl răsplătea pe comitele Laurentius din Zarand, pentru vitejia sa din acea bătălie, in care armatele maghiare au fost infrante de oastea lui Basarab I.

Textul respectivei diplome conține mențiunea : „Basarab, filium Thocomerii” („ Basarab, fiul lui Thocomerius”).

 

 

 

 

 

1401: Iosif Musat a fost recunoscut de Patriarhia Constantinopolului mitropolit al Moldovei, iar scaunul  mitropolitan a fost  mutat din 1401 de la Radăuţi, la Suceava.

 

 

Iosif I Mușat, primul mitropolit al Moldovei

 Iosif Muşat, primul mitropolit al Moldovei

26 iulie 1401, reprezintă, practic, anul intrării oficiale în istorie a Mitropoliei Moldovei, prin recunoaşterea mitropolitului Iosif I Muşat ca mitropolit al Moldovei, în urma unor încercări, a unor tensiuni care au durat aproximativ două decenii.

Este anul în care Mitropolia a reuşit să-şi impună pe scaunul ei un autohton, pentru că, înaintea mitropolitului Iosif Muşat, se pare că a fost cineva de neam grec, cum se întâmplase şi în Ungro-Vlahia, potrivit unei hotărâri a Patriarhiei Ecumenice din anul 1355, care spunea că în mitropoliile sufragane se vor aşeza numai ierarhi din „slăvita cetate a Constantinopolei”.

Mitropolitul Iosif Muşat făcea parte din familia domnitoare din acea perioadă, fiind  se pare  fratele domnitorului Petru Muşat, era înrudit cu Laţcu, ca nepot, cât şi cu tatăl acestuia, Bogdan, primul voievod al Moldovei. 

 

1476: A avut loc bătălia de la Valea Albă (Razboieni), un eveniment important din istoria medievală a Moldovei.

Bătălia s-a purtat între oastea moldovenească sub comanda lui Ștefan cel Mare și armata invadatoare a Imperiului Otoman, condusă de însuși sultanul Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului.

 

 

 

 

 

Oastea  Mica a lui Ștefan cel Mare, numită așa pentru că era compusă din osteni recrutaţi de pe moșiile boierilor și dintre târgoveți, era o oaste preponderent călare și relativ bine înarmată, care avea   un efectiv de 12-15.000 de oameni.

Fiind inferioara numeric turcilor, a  pierdut batalia, dar le-a pricinuit  acestora mari pierderi, impiedicandu-i sa exploateze victoria.

Moldovenii  au fost nevoiti  să se retraga  in  garnizoanele de la Cetatea Neamțului, Cetatea Sucevei și Cetatea Hotinului.

Mahomed Cuceritorul, avand o armata care suferise pierderi insemnate,cu liniile  de aprovizionare intinse de la Dunare pana la Cetatea Neamtului, va  fi silit sa se retraga din fata Oastei Mari a romanilor moldoveni , care se reunise in nordul Moldovei.

Oastea Mare avea in compunere,  pe lângă Oastea Mică și cete de răzeși, care nu erau la fel de bine înarmați, dar care putea ajunge pana la 40 – 50.000 de luptatori.

Deşi armata turcă a câştigat această bătălie,Moldova  şi – a păstrat  independenţa, sultanul Mahomed al II-lea nereuşind în continuare, să cucerească Suceava şi nici Neamţul sau Hotinul, fiind silit să se retragă, hărţuit de oastea lui Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei, fără a-și fi atins țelul.

Moldova rezistase celei mai grele încercări prin care trecuse pînă atunci. Urmările campaniei otomane din 1476 în Moldova au fost dramatice: ţara a fost devastată de raidurile tătărăşti şi otomane, multe bunuri au fost jefuite sau distruse, activităţile economice au fost perturbate. 

 1721: S-a născut baronul Samuel Brukenthal, om politic sas din Transilvania, guvernator al acesteia între anii 1777 şi 1787.

A iniţiat un şir de măsuri care vizau reformarea administraţiei, fiscalităţii, jurisdicţiei, precum şi viaţa economică şi culturală din Transilvania.

Palatul lui din Sibiu, azi „Muzeul Brukenthal” (inaugurat în 1817, cel mai vechi din România), adăposteşte colecţia sa de artă ; (d. 9 aprilie 1803).

 

 

 

Foto: Baronul Samuel Brukenthal si cladirea muzeului “Brukenthal”din Sibiu

 

 

 

1872: S-a nascut scriitorul Scarlat Demetrescu, unul din marii spiritualişti români.

 

A absolvit Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, devenind profesor de ştiinţe naturale şi geografie la Liceele Sf. Sava și Gheorghe Lazăr. Simultan a avut o intensă activitate de profesor și publicist si a fost subdirector la Senat, geolog la Institutul Geografic al României.

Pe lângă numeroasele manuale de botanică şi zoologie apărute între 1913 şi 1929 publică următoarele lucrări : „Viaţa dincolo de mormânt” (1928); „Greşeli din alte vieţi” (1932); „Cercetări în domeniul metapsihic şi spiritist” (1933); „Din tainele vieţii şi ale universului” (1939).

A  condus revista spiritistă „B. P. Hașdeu” si a onferenţiat  în cadrul Societăţii spiritiste „B. P. Haşdeu„.

A decedat la data de  11 octombrie 1945, în Bucureşti.

 

 

 

 

1894: S-a nascut  dirijorul român de origine italiană Egizio Massini; (d. 1966).

 

 

 1913: S-a născut la  Banloc, in fosta  Austro-Ungarie, pictorul Ştefan Szönyi ; ( d. 4 decembrie 1967, Bucureşti.

 

A absolvit Institutul de Arte Plastice din Timişoara (1937) dupa carea a plecat  la studii la Paris în 1939, unde s-a  înscris  la Academia Ranson.

În perioada interbelică, Ştefan Szönyi a fost atras de teme biblice şi a semnat câteva compoziţii expresioniste deosebite, inspirate de muzică, precum şi un şir de portrete romantico-mistice[3] („Sfântul Sebastian”, seria de „Profeţi”, „Apocalipsa.

In perioada comunistă, Ştefan Szönyi a devenit un militant reprezentativ al realismului socialist, creând lucrări ca „Ţărancă”, „Lumină peste uzină”, „Portretul unei muncitoare” etc.

Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pictorului Ştefan Szönyi i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii şi artelor plastice”.

În Timişoara există astazi o stradă care îi poartă numele.

 

1916: A decedat chimistul Nicolae Teclu,  membru al Academiei Romane; (n. 25.10.1839).

 

 

 

 

 

 A inventat becul de laborator cu reglare a curentului de aer si gaz, care-i poarta numele.

 

 

 1917: A treia bătălie de la Oituz, încheiată cu victoria armatei române asupra armatei germane. (26 iulie /8 august – 9 august /22 august).

 Impreună cu victoria de la Mărăşeşti (24 iulie 6 august 1917), această nouă victorie a Armatei române dejoacă planul strategic al inamicului german privind frontul românesc.

 

1924: În România a  fost adoptata Legea pentru învatământul primar care  prevedea între altele, obligativitatea şi gratuitatea invaţământului, şi se dădea acestuia o organizare unitară.

 

 

1928: S-a nascut  matematicianul român Constantin Corduneanu, stabilit din anul 1978 în SUA.

 

 

Imagine similară

 

 

1930: S-a născut artistul plastic Nicolae Hilohi.

 

 1931: S-a născut Eugenia Dumitrașcu, artist plastic; (m. 2003).

 1932: S-a născut (la Ierusalim, în Israel) Menachem Hacohen, publicist, scriitor şi politician; fost Mare Rabin al Cultului Mozaic din România (1997-2011).

 

 

Imagini pentru Menachem Hacohen,

 

1936: A încetat din viaţă Alexandru Vianu, eseist, traducator si publicist român, fratele mai mic al renumitului critic Tudor Vianu (“Libertate şi cultură”); (n. 21 iunie 1903).

 

 

 

 

 

1937: In satul Colonița, județul Lăpușna, România (azi Republica Moldova) se naște Gheorghe Ghimpu, revoluţionar, profesor și fondatorul mișcării de eliberare naționale românești din R.S.S. Moldovenească, ulterior Republica Moldova.

 

 

 

 

 

 

 

 

Foto 27 aprilie 1990: Gheorghe Ghimpu arborează Tricolorul pe clădirea Parlamentului R.S.S.M., actualmente Preşedenţia R.Moldova.

Gheorghe Ghimpu a fost deținut politic în perioada sovietică pentru convingeri sale și participarea la fondarea Frontului Național-Patriotic din Basarabia și Nordul Bucovinei (1972). 

Gheroghe Ghimpu  a fost  unul din fondatorii  Mișcării de Eliberare Națională, membrul al Comitetului Executiv al Frontului Popular din Republica Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales în mod democratic (1990).

 

 

 

 

 Foto:  Gheorghe Ghimpu

Frontul Național-Patriotic din Basarabia și Nordul Bucovinei (F.N.P.), înființat în ilegalitate după războiul doi mondial, avea drept scopuri ieșirea R.S.S.Moldovenesti din componența Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.), formarea Republicii Populare Moldovenești, unificînd și celelalte teritorii românofone din zonă (Nordul Bucovinei, Basarabia istorică, teritorii din stînga Nistrului) și unirea ulterioară cu România.

Drapelul Republicii Populare Moldovenești urma sa devină tricolorul, cu o panglică neagră în diagonală, pînă la realizarea Unirii.

Un alt scop era organizarea de alegeri libere pentru organele de conducere ale statului.

Limba română pe baza alfabetului latin trebuia sa devină limbă oficială.

Gheorghe Ghimpu  și-a trăit clipa de fericire la 27 aprilie 1990, fiind primul care a dat jos drapelul sovietic și a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului, actualmente Președenția Republicii Moldova.

A decedat la 13 noiembrie 2000, la Chișinău, Republica Moldova.

 

 

 

 1939: S-a născut poetul român Cezar Baltag; (“Madona din dud”, “Sah orb”); (d.  27 mai 1997).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1940: S-a născut la Campulung Moldovenesc actriţa română de teatru şi film, Monica Ghiuţă.

 

 

 

 

 

 

 

 

1940: La Salzburg/Austria are loc o întrevedere între Ion Gigurtu (prim-ministru) şi Mihail Manoilescu (ministru de externe), pe de o parte, şi Adolf Hitler şi Joachim von Ribbentrop, de cealaltă parte.

Guvernului român i s-a recomandat să răspundă revendicărilor Ungariei horthyste prin propuneri şi negocieri directe.

 

 

 

 

 

 1941: Este alungată garnizoana sovietică de la Cetatea Albă, încheindu-se astfel campania militară purtată de Armata Română, alături de cea germană, pentru eliberarea nordului Bucovinei şi Basarabiei cotropite în 1940 de URSS.

 

 

 

 

 

1942: S-a născut Ovidiu Schumacher, actor român de teatru şi film de etnie germană, stabilit în Germania.

 

 

 

1952: S-a născut actorul Dan Condurache.

 

 

 

 

 

 

 1956: S-a născut la Petrileni, jud. Bihor, politicianul român Vasile Blaga, co-preşedinte al PNL.

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost  preşedinte al Partidului Democrat Liberal  între anii 2012-2014,  preşedinte al Senatului (nov. 2011 – iul. 2012), ministru al administraţiei şi internelor în Cabinetul Boc (dec. 2009 – sept. 2010), ministru al dezvoltării regionale şi locuinţei în Cabinetul Boc (dec. 2008 – dec. 2009), ministrul administraţiei şi internelor în Cabinetul Tăriceanu (2005 – 2007)

 

1964: A murit Ştefan Lupşa, doctor în teologie, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe din Transilvania; (n. 1905).

 

 1967: A decedat fizicianul Alexandru Cişman, autorul unor importante cercetări în feromagnetism, radiotehnică, biofizică, electroliză. A fost  membru corespondent al Academiei Române din 1963; (n. 18 august 1897).

 

 

 

 

 

 1975 (26/27): A decedat Ion Filotti Cantacuzino, scriitor, producător, scenarist, critic şi istoric de film, medic.

A fost unul dintre cei mai activi conferenţiari la microfonul „Universităţii Radio”. Tot el este cel care a introdus în programele Radiodifuziunii „Cronica cinematografică”, pe care a susţinut-o cu succes mulţi ani; (n. 1908).

 

 

 

 

 

 Ion Filotti Cantacuzino (n.7 noiembrie 1908), a fost fiul prințului Cantacuzino și al actriței Maria Filotti.

 

 

 

1993: A încetat din viaţă Nell Cobar, regizor de film de animaţie, caricaturist,creatorul cunoscutului personaj de desene animate „Mihaela”; (n. 31 decembrie 1915).

 

 

Nell Cobar

 

 

 

 

Nu a avut studii superioare, a debutat ca desenator pentru cinematografe în anul 1939, realizând afișe și grafică publicitară.
“Mihaela” serialul de desene animate realizat de Studioul „Animafilm” în regiz lui Nell Cobar a fost difuzat între anii 1970 și 1980 la Televiziunea Română, într-o rubrica fixă, 1001 de seri, zilnic, cu 10 minute înainte de principalul jurnal de știri.
După 1989, “Mihaela”a fost personaj de benzi desenate într-o revistă lunară, cu același nume, dedicată copiilor și condusă de Nell Cobar.

Premii:

ACIN 1985 – „Spinii trandafirului”
ACIN 1979 – „Să nu uităm trotinetele”
Festivalul Filmului pentru copii Veneția 1970 pentru filmul „Mulțumesc, Mihaela !”

 

 2003: A murit sculptorul Victor Gaga,  autorul Monumentului lui Mihai Viteazu de la Guraslau; (n.13.02.1930, Periam, jud.Timis).

  (După alte surse, s-a născut la 13 noiembrie şi a decedat la 27 iulie)

A  studiat la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca (1950-1956) pe care l-a absolvit  cu superlativul calificativ „magna cum laude”, fiind propus profesor asistent , dar a refuzat.

Foto: Victor Gaga,autorul Monumentului lui Mihai Viteazu de la Guraslau

2006: A decedat prinţul Şerban (Bani) Ghica, om politic ţărănist, unul dintre puţinii apropiaţi ai  lui Iuliu Maniu care a supravieţuit temniţelor comuniste.

In tinereţe a fost membru al echipei naţionale de rugby şi preşedinte al Federaţiei de specialitate;  (n. 1919).

 

 

 

 

 

 

 

Era descendent al unei vechi familii de domnitori ai Ţării Româneṣti ṣi Moldovei.

A devenit inginer după absolvirea, la mijlocul anilor ’40, a două facultăṭi de specialitate, la Bucureṣti ṣi la Birmingham.

A fost unul dintre organizatorii mitingului organizat în seara zilei de 8 noiembrie 1945,  de PNT si PNL , de ziua de nume a regelui Mihai. Bande înarmate de comunişti condusi de Gheorghe Apostol, adusi cu camioanele , au incercat sa sparga manifestatia, s-a tras cu arme de foc asupra coloanelor de manifestanti,în urma cărora au rămas  morti si raniti.

Şerban (Bani) Ghica a  fost urmarit personal de către Alexandru Nicolschi, numit în acea perioada şeful Corpului Detectivilor din Siguranta Statului. Sub presiunile anglo-americanilor, guvernul Groza a trebuit sa stopeze temporar procesul organizatorilor manifestatiei din 8 noiembrie. In 1946, a candidat pe lista PNT pentru un post de deputat. A stat 6 ani la puscarie, fara sa fie judecat.

L-au anchetat cu brutalitate Nicholschi si Gheorghe Pintilie, zis Pantiusa, sefii cei mari ai Securitatii. A trecut prin 7 puscarii si lagare de munca.

In lumea rugbyului românesc, Serban Ghica a ramas un nume de referinta. El a activat la prima echipa infiintata la noi in tara, Tenis Club, unde a jucat primul sau meci in 1935, la doar 15 ani, evoluand pe postul de aripa. A cucerit patru titluri de campion cu Tenis Club Roman.

La 18 ani debuta chiar la echipa nationala, participand la Turneul Expozitiei Internationale de la Paris, cel mai tanar jucator din acea perioada. In aceeasi perioada a fost ales in Biroul Federal, un adevarat eveniment pentru respectiva epoca, pentru ca in 1943 sa ajunga chiar presedinte al FRR, fiind si capitan al nationalei.

Eliberat in 1969, Şerban Ghica a plecat ca şef de santier la Buzău, unde a înfiinţat o echipă cu care a promovat în prima divizie şi a câştigat Cupa României.

După căderea comunismului în 1989, alături de Corneliu Coposu, a fost unul dintre cei care au reînfiinţat  PNŢCD.

A fost vicepreşedinte al partidului şi preşedinte al organizaţiei Capitalei, imediat după 1990.

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/26/o-istorie-a-zilei-de-26-iulie-video-4/

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

Sfantul Ermolae;  Sfantul Ioanichie Schimonahul de la Valea Chiliilor – Cetatuia

 

 

Sfantul Cuvios Ioanichie Schimonahul (+1638), este unul din cei mai renumiti sihastri care s-a nevoit pe Valea Chiliilor in primele decenii ale secolului al XVII-lea.

Se crede ca acesta era cu metania din Mănăstirea Cetatuia Negru Voda de alaturi, unde s-a nevoit la sfarsitul secolului al XVI-lea.Ioanichie este  sarbatorit pe 26 iulie.

 

Manastirea Cetăţuia se afla cocoţată pe un pisc muntos, departe de lumea dezlantuita. Pe Valea Dambovitei, intre Targoviste si Campulung, se afla un deal inalt numit „Dealul Cetatuia” sau „Dealul lui Negru Voda”.

Pe versantul abrupt al dealului, in partea de sud-est, ca si pe valea paraului Cetatuia, a existat una din cele mai vechi vetre isihaste romanesti, intre secolele XIII si XVIII, aici s-au nevoit multi sihastri cu viata sfanta, ale caror nume nu se mai cunosc.

Acesta vale, străbătuta de apele paraului Cetăţuia ce se indreapta spre contopirea cu apele Dambovitei, este numita de localnici, Valea Chiliilor.

Valea aceasta se numeşte de sute de ani „Valea Chiliilor”, din cauza numarului mare de sihastri traitori aici.

Si astazi se văd multe urme ale peşterilor sfinţilor sihaştri de odinioară.

 

 

Manastirea Cetatuia - Muscel

Manastirea Cetăţuia Negru Voda este renumită, atât pentru Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului si de Izvorul Vindecator, care picura în altarul bisericii doar cateva luni pe an, cat si pentru moastele Sfantului Cuvios Ioanichie Schimonahul, ce isi asteapta canonizarea din partea Sfantului Sinod.

Urmand marilor sfinti zavorati, care se zideau pe ei insisi in chilii sau pesteri, lasand doar o mica deschizatura pentru primirea putinei hrane sau a Sfintei Impartasanii, au aparut sihastrii ” nebuni pentru Hristos”,  numiti de localnici si „chilioti” – de la cuvantul chilie.

Un astfel de sfant zavorat sau nebun pentru Hristos, intru nevointele sale, a fost si Sfantul Cuvios Ioanichie Schimonahul, care s-a nevoit pe Valea Chiliilor in primele decenii ale secolului al XVII-lea.

 

Râvnind fericitei vieţi pustniceşti si arzand pentru dragostea lui Hristos, Sfantul Ioanichie a trăit în peştera sa mai bine de 30 de ani, vreme în care acesta nu a văzut chip de om, numai ucenicul sau aducîndu-i pâine şi apă, o data pe săptămâna.

Din pricina inaccesibilitatii locului, ucenicul ii dadea hrana coborand-o, pana la gura pesterii, intr-un cos legat cu sfoara.  

Sfantul Ioanichie si-a cunoscut din-nainte sfarsitul sau, astfel incat, si-a sapat singur mormantul in pestera in care a vietuit.

Apoi, culcându-se în mormânt, si-a dat sufletul în mâinile Domnului.. iar peştera a rămas părăsita vreme prea indelungată.

Cu trecerea anilor, numele Sfantului Cuvios Ioanichie s-a uitat, iar pestera lui s-a parasit din cauza muntelui abrupt. In primele decenii ale secolului al XX-lea, coborandu-se egumenul schitului cu o franghie in pestera, a descoperit osemintele intregi ale acestui mare sihastru, aşezate cu bunacuviinta în fundul peşterii.

Erau galbene, binemirositoare si acoperite cu o panza de paianjen. Deasupra mormântului erau sapate in piatra aceste cuvinte: „Ioanichie Schimonah, 1638”.

Dupa descoperirea acestora, ramaşitele Cuviosului Ioanichie au fost aduse din pestera în Manastirea Cetăţuia si inhumate cu mare grija, după o cuvenita slujba, în aşteptarea canonizarii ce va urma.

In anul 1997, la mutarea cimitirului într-o latură a curţii, actuala obşte monahala i-a găsit osemintele în aceeasi stare plăcut mirositoare. 

Sfintele Moaşte au fost spălate şi unse cu mir, după care au fost reinhumate intr-o racla, asteptandu-se in continuare hotararea Sfantului Sinod.

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. istoriculzilei.blogspot.ro

  11. Creştin Ortodox.ro

26/07/2019 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 26/07/2019 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: