CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ÎNCĂ UN PAS SPRE CONFEDERLIZAREA R.MOLDOVA. CONFORM PLANURILOR RUSEŞTI, UTA GĂGĂUZĂ URMEAZĂ SĂ PRIMEASCĂ UN STATUT POLITIC SPECIAL. VIDEO


Uta Gagauza

Găgăuzia (în găgăuză: Gagauz Yeri sau Gagauziya, cuvântul yeri înseamnând „pământ” sau „ţară”), este o regiune autonomă (din 1995) din sud-vestul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi, o populaţie vorbitoare a unei limbi turcice apropiată cultural de turci, însă de confesiune creştină ortodoxă.

Oficial, acest teritoriu este cunoscut sub numele: Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (abreviat  UTA Găgăuzia).

Suprafaţa regiunii autonome este de 1.830 km². Regiunea este divizată în trei raioane administrative (dolay): Comrat, Ciadîr-Lunga şi Vulcăneşti.

Pe teritoriul Autonomiei Găgăuze locuiesc 155,6 mii de cetăţeni sau 4,6% din populaţia R.Moldova.

Găgăuzii reprezintă 82,1% din totalul  populaţiei autonomiei (127,8 mii de cetăţeni, în marea lor majoritate rusificaţi), bulgarii – 5,1% (8 mii), moldovenii – 4,8% (7,5 mii cetăţeni), ruşii – 3,8% (5,9 mii  cetăţeni), ucrainenii – 3,2% (4,9 mii  cetăţeni), alte naţionalităţi – 1%.

Majoritatea populaţiei – 62,6% locuieşte în zona rurală. Locuitorii oraşelor numără 58,2 mii persoane.

În noiembrie 1989, minoritatea găgăuză a declarat constituirea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Găgăuze în componenţa RSS Moldoveneşti .

Un an mai târziu în decembrie 1990 mişcarea separatistă Gagauz Halkı („poporul găgăuz”), cu sprijinul autorităţilor centrale din Moscova, a proclamat în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti ale RSS Moldoveneşti, aşa-numita Republica Găgăuză cu Stepan Topal în funcţia de guvernator.

Ca rezultat, autorităţile de la Chişinău au organizat Marşul spre Găgăuzia.

Conflictul, alimentat de Rusia, s-a manifestat latent până în zilele noastre şi are ca bază tensiunile interetnice dintre moldoveni şi găgăuzi, ultimii aduşi în Bugeac de autorităţile ţariste în secolul al XIX-lea.

Stadiul activ al acestui conflict a fost aplanat în 1994, când Parlamentul de la Chişinău, dominat de agrarieni a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor.

În anul 1995 hotarele noii regiuni autonome au fost stabilite în urma unui referendum local

 La începutul anului 2002 situaţia politică s-a agravat din nou în această regiune. Comportamentul liderilor autonomiei gagauze a căpătat un caracter  provocator, după înrăutăţirea relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol în 2001 .

Au existat declaraţii provocatoare precum acelea că nu vor mai permite deputaţilor de la Chişinău să vina în regiune fără permisiunea autorităţilor găgăuze.

De asemenea, la 4 octombrie 2013 în Găgăuzia au fost interzişi termenii de limbă, literatură şi istorie română

 

Problema găgăuză  a ajuns în prim-planul politicii globale la începutul anului 2014, când aici s-a desfășurat un referendum nerecunoscut de comunitatea internațională.

Atunci, populația locală a votat pentru independență, dacă Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea. 

Mai târziu, pe fondul separării Crimeei de Ucraina, au existat temeri că regiunea Găgăuzia ar putea deveni următorul conflict înghețat din Europa.

Pentru alarmiști, asta ar fi însemnat un potențial Nagorno-Karabah, la o oră și ceva de oraşul românesc Galați.

 

ALERTĂ MAXIMĂ: PREȘEDINTELE IGOR DODON ȘI PRIM-MINISTRUL MAIA SANDU PUN LA CALE SĂ OFERE PENTRU UTA GĂGĂUZĂ STATUT POLITIC SPECIAL, UN PAS SPRE CONFEDERALIZAREA R. MOLDOVA

 

Prezenți la ceremonia de inaugurare a bașcanului Găgăuziei, Irina Vlah, președintele – slugă rusească Igor Dodon și prim-Ministrul Maia Sandu, vorbind într-o rusă perfectă, au promis în discursurile lor un statut special politic pentru UTA Găgăuzia, ceea ce înseamnă un nou pas spre confederalizarea R. Moldova, în conformitate cu  planurile subversive ruseşti.

24/07/2019 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: