Interconectarea electrică dintre România și Basarabia până în anul 2022, este un termen real?

 

 

 

 

 

 

 

Experții, despre interconectarea electrică dintre România și Basarabia până în 2022: Este un termen real, dacă autoritățile nu vor tergiversa procesele, dar ar trebui atrase companii internaționale, cu experiență

 

Banca Mondială va acorda Republicii Moldova 61 de milioane de euro pentru interconectarea rețelelor de energie electrică cu România.

Proiectul, menit să sporească siguranța energetică a Republicii Moldova, este discutat de mai mulți ani, iar experții susțin că se bate pasul pe loc din cauza lipsei de voință politică.

Autoritățile intenționează să-l finalizeze până la sfârșitul anului 2022, transmite Radio Chișinău, preluat de Romanian Global News.

Acordul de finanțare cu Banca Mondială prevede acordarea sumei de 61 de milioane de euro pentru extinderea stației din Vulcănești, modernizarea stației din Chișinău și construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău.

Costul total al proiectului este de aproximativ 270 de milioane de euro.

La sfârșitul anului 2017 Guvernul a semnat două contracte de împrumut a câte 80 de milioane de euro cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții.

De asemenea, Comisia Europeană a exprimat disponibilitatea de a oferi un grant de 40 de milioane de euro pentru acest proiect.

Ministerul Economiei și Infrastructurii arăta acum un an că interconectarea electrică ar putea fi realizată până la sfârșitul anului 2022.

Este un termen real, dacă autoritățile vor da dovadă de voință politică și nu vor mai tergiversa procesele, consideră expertul în energetică Ion Muntean.

Totodată, el opinează că la executarea lucrărilor ar trebui atrase companii internaționale, cu experiență.

„Dacă se implică companii cu experiență internațională, atunci proiectul ar putea fi realizat în termeni mult mai scurți.

Dacă se mizează pe experiența și pe companiile din Republica Moldova mă tem că durata de implementare va fi tergiversată, chiar dacă resursele financiare vor fi alocate.”

Proiectul de interconectare electrică, chiar dacă este mai scump, e mai simplu de realizat decât gazoductul Ungheni-Chișinău, consideră expertul Victor Parlicov.

El menționează că interconectarea electrică cu România trebuie privită nu atât sub aspect financiar, cât, mai ales, pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova.

„În prezent, regiunea transnistreană ne poate lăsa în orice moment fără energie electrică. Iar această situație durează de 28 de ani și problema nu a fost abordtă.

Această interconexiune este absolut necesară. Eu o privesc ca pe o investiție în securitate, nu ca pe o investiție în reducerea prețului la energie. Este o investiție la fel ca cele pentru armată, SIS sau poliție, pe care nimeni nu le privește ca pe investiții care pot fi recuperate.”

Amintim că în prezent au loc și lucrările de extindere a gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău.

Inițial se anunța că acesta urma să fie finalizat până la sfârșitul anului 2016.

Acum, însă, nu este sigur dacă va fi încheiat până la sfârșitul acestui an, în condițiile în care alimentarea cu gaz prin Ucraina începând cu anul 2020 este incertă.

 

Publicitate

ZIUA DE 21 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 21 iulie în istoria noastră

 

 

 

 

 

1774: A fost încheiat în Dobrogea istorică, Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, între Turcia şi Rusia.

Numele Kucuk-Kaynarca, cum i-au zis turcii, vine de la cele două sate apropiate. Unul este Kainardja (numele românesc – Cainargeaua Mică), aflat în prezent în Bulgaria iar celălalt este Cuiugiuc, sat de aproximativ 200 de locuitori, aflat la numai un kilometru de graniţă şi care aparţine de  comuna Lipniţa. 

 

 

 

 

 

Ecaterina cea Mare, împărăteasa Rusiei 1762-1796.	Constantin Mavrocordat, domn al Moldovei 1733-35, 1741-43, 1748- 49, 1769	Mustafa al III-lea, sultanul Turciei 1757-1774,

 

Tratatul semnat de Imperiul Rus (reprezentat de feldmareşalul Piotr Rumianţev) şi Imperiul Otoman, după înfrângerea acestuia din urmă în războiul din 1768-1774, prevedea : scutirea Principatelor Române de plata haraciului către Turcia pe o perioadă de doi ani, confirmarea vechilor privilegii acordate acestora, dreptul Rusiei de a interveni la Poartă în favoarea Ţărilor Române.

Tratatul a dezavantajat ţările române, pentru că Rusia a primit şi dreptul de a proteja credincioşii ortodocşi din Imperiul Otoman şi a folosit această prerogativă în Ţara Românească şi Moldova, intervenind frecvent în timpul domniilor fanariote, dar a reprezentat o lovitură extrem de umilitoare data puternicului Imperiu Otoman, forţat sa cedeze teritoriul regiunii Yedisan dintre râurile Nipru și Bugul de Sud, care includea portul Herson și oferea Rusiei pentru prima oară ieșire la Marea Neagră

Prin tratat, Rusiei îi mai erau cedate porturile Kerci şi Enikale  din Crimeea, precum și regiunea Kabarda  (cabardină) din Caucaz.

Otomanii au pierdut și  Hanatul Crimeii, căruia au fost forțați să îi recunoască independența.

Hanatul, oficial independent, era în realitate sub controlul Rusiei, care l-a și anexat în 1783. 
Pe lângă toate acestea,Turcia a cedat Austriei, în partea de nord a Moldovei, teritoriul  care avea sa fie numit Bucovina.

 

 

 

 

 

1808 (21.VII/2.VIII): S-a născut la Bocşa, în  judeţul Sălaj, Simion Bărnuţiu, jurist, filosof (a introdus predarea în limba română a filosofiei în Transilvania şi a ţinut la Iaşi primul curs universitar de estetică), scriitor si  om politic, unul dintre conducătorii Revoluţiei române de la 1848 din Transilvania; (m. 28 mai 1864).

 

 

 

 

 

 

 

A fost vicepreşedinte al Adunării românilor de pe Câmpia Libertăţii şi preşedinte al Comitetului Naţional Român din Transilvania. 

NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români A-C (1995) dă naşterea sa la 21 iulie 1808 şi moartea la 16 mai 1864.

 

 

 

 

 

 

1821: S- a născut marele  poet patriot roman Vasile Alecsandri,  dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator la Academiei Române, creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Principatului Moldova şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea. 

 

 

 

 

 

 

Vasile Alecsandri, poet, prozator și dramaturg român  (n. 21 iulie S.N. 2 august 1821, în ţinutul Bacăului, Moldova — d. 22 august S.N. 3 septembrie 1890, Mirceşti, judeţul Roman, România).

 A decedat in ziua de 22 august 1890, la Mirceşti, judeţul Iaşi, România), poet, prozator și dramaturg român.

Prin traducerile în limbile franceză, germană, engleză ale poeziilor populare sau ale unora din poeziile originale, Alecsandri se numară și printre primii noștri scriitori moderni a căror operă a devenit accesibilă străinătății.

Ca scriitor, a debutat în 1840, cu nuvela Bucheti, publicată în “Dacia literară“, și cu pieseta “Farmazonul din Hîrlău“. După cîteva încercări în limba franceză, ca poet de limba română apare pentru prima dată în 1843 în ”Calendar pentru poporul românesc”.

Creația sa literară e reprezentată de cîteva cicluri mai mult sau mai puțin unitare sub aspectul tematicii, al principalelor caracteristici stilistice și al epocii în care au fost scrise. Primele sunt cele inspirate din poezia populară, “Doinele“.

Al doilea grup de poezii, “Lăcramioare“, apărute pentru prima dată în volumul din 1853, cuprinde partea cea mai mare a poeziei erotice a lui Alecsandri, Jurnalul poetic al dragostei pentru Elena Negri, ”Lăcrămioarele” demonstrează mai curînd muzicalitatea versului alecsandrinian, decît aderența lui la lirica de confesiune; expresia e de aceea adeseori stîngace.

Ciclurile de poezii intitulate “Suvenire” (1853) și “Margăritarele” (1863) au mult mai puțină unitate decît cele precedente. Deceniul al șaptelea al secolului al XlX-lea reprezintă un moment de cotitură în viața și creația lui Alecsandri.

Pastelurile, Legendele și Ostașii noștri lărgesc și aprofundează, în același timp, inspirația folclorică, ce va rămîne una din constantele creației sale.

Pastelurile, poezii descriptive, apărute, în marea lor majoritate, mai întîi în Convorbiri literare reconstituie în cheie poetică succesiunea anotimpurilor într-un peisaj românesc.

 

 

 

 

 1861: La Bucureşti, pe scena Teatrului cel Mare (ulterior Teatrul Naţional), a avut loc prima reprezentaţie a piesei “Hamlet” de William Shakespeare, avându-l în rolul principal pe Mihail Pascaly, primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet.

 

 

 

 

 

1864: S-a născut la Iasi, Ermil A. Pangrati, inginer și politician român, profesor de geometrie descriptivă la Universitatea din Iași și București.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost membru în Guvernul Maiorescu ocupând funcţia de ministru al lucrărilor publice.

A  înființat școala de arhitectură și a contribuit la renașterea stilului arhitectonic național (d.19 septembrie 1931).

 

 

 

 

 

 

 1868:  România a semnat Convenţia internaţională telegrafică de la Viena, care înlocuia Convenţia de la Paris din data de 17 mai 1865.

 

 

 

 

 

 

 1880: Poetul Alexandru Macedonski publică în revista “Literatorul”articolul “Despre logica poeziei”, considerat a fi primul manifest al poeziei române moderne.

 

 

 

 

 

 

 

1890: S-a născut astronomul Constantin Pârvulescu, una dintre cele mai remarcabile personalităţi ştiinţifice din România, autorul unor importante cercetări de astronomie stelară şi mecanică cerească.

A  fost primul român al cărui nume este purtat de un asteriod.

 

 

 

Născut la Ploieşti, a urmat studiile elementare şi apoi pe cele secundare la Liceul Teoretic „Sf. Petru şi Pavel” din Ploieşti (1901-1909). A urmat  Secţia de Matematici a Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti, obţinînd licenţa în 1915.

În timpul Primul Război Mondial, a fost aviator-voluntar în gradul de sublocotenent, observaţiile sale aeriene contribuind  la istorica biruinţă a românilor de la Mărăşeşti.

A fost profesor de liceu la Bucureşti şi Ploieşti, astronom stagiar la Observatorul Astronomic din Paris (1921-1924), în 1925 devine doctor în astronomie al Universităţii din Paris cu o teză despre roiurile globulare de stele, adesea menţionată în tratatele de specialitate.

Este numit conferenţiar de astronomie şi geodezie (1931-1940) la Universitatea din Cernăuţi (nevoit să o părăsească în 1940 şi profesor de astronomie la Universităţile din Timişoara şi Cluj Napoca (1940-1945).

A adus contribuţii originale deosebite, prin cercetările şi observaţiile sale, asupra Căii Lactee şi a structurii Univesului şi  a emis (1943) ideea pulsaţiei galaxiilor

Savantul  Pârvulescu a făcut studii privitoare la roiurile stelare supergalactice şi globulare – domeniu în care era considerat o autoritate de necontestat, la determinarea orbitelor stelelor duble, la evoluţia sistemului solar şi a stelelor.

A fost acela care a  tras concluzia că roiurile sunt sisteme stelare bătrâne, exterioare Căii Lactee, ideee cu totul nouă şi originală la acea dată şi cel care a descoperit, prin observaţii personale, „steaua pitică albă cu nr. 1.166“, cu o densitate superioară de o sută de mii de ori celei a apei.

De asemenea, metoda sa de evaluare a densităţii stelare a roiurilor de stele a fost citată şi utilizată în scrierile unor cunoscuţi astronomi, ca W. M. Smart şi E. P. Hubble.

A murit la numai 55 de ani de o boală necruţătoare de inimă.

În 1948, Observatorul Regal din Belgia a propus Uniunii Astronomice Internaţionale ca asteroidul cu nr. 2.331, descoperit în 1936 de directorul acestui observator, E. Dalporte, să poarte numele savantului român.

Acesta a fost primul asteroid care a primit numele unui român.

Corpul stelar are un diametru cuprins între 11 şi 24 km, face o rotaţie în jurul Soarelui o dată la 3,78 ani şi se poate apropia de Terra la 140.000.000 km.

Este şi autorul unui curs de astronomie pentru învăţământul universitar şi al unui manual de astronomie.

În timpul vieţii a fost membru al Uniunii Astronomice Internaţionale şi al societăţilor astronomice din Franţa, Italia, Belgia, Canada şi Londra.

A fost decorat cu Legiunea de Onoare franceză.

A fost membru post-mortem al Academiei Române din 1991.

 

 

 

 

 

1891: S-a născut  Jean Yonnel, renumit actor francez de origine română, unul din cei 4 actori români societari ai Comediei Franceze, alături de Eduard de Max, Maria Ventura şi Elizabeth Nizan; (d.17 august 1968).

 

 

 

 

 

1904: S-a născut la Turnu Severin, Ion Biberi, prozator, eseist şi critic literar; (m. 1990).

  A absolvit Facultatea de Medicină şi Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Doctor în chirurgie, medic primar psihiatru. Debutează în literatură cu proze scurte, foarte apreciate de Tudor Arghezi, în prima serie a revistei Bilete de papagal, colaborează la reviste literare precum Revista Română, Kalende, Ramuri, ţinând cronica ideilor la Viaţa Românească şi a cărţii franceze la Revista Fundaţiilor.

  Este autorul unui faimos volum de interviuri intitulat Lumea de mâine în care, în 1947, 50 de intelectuali români îşi dau cu părerea asupra modului în care va arăta lumea de mâine.

La câteva luni după apariţia sa, regele Mihai este obligat să abdice, se instaureaza in tara pe deplin un regim dictatorial comunist, iar prognozele intelectualilor, adunate în volum sunt spulberate.

 

 

 

 

 

1904: S-a născut geologul Emilia Saulea; studii privind faunele fosile ale Neogenului în România.

A realizat (în colaborare) primul atlas litofacial al acestei perioade a erei terţiare din ţara noastră; membru de onoare al Academiei Române din 1993; (m. 1998).

 

 

 

1905: S-a născut Constantin Ionescu, chimist şi farmacist; considerat unul dintre organizatorii industriei farmaceutice din România.

A fost director al Institutului de Cercetări Farmaceutice, pe care l-a dezvoltat treptat, transformându-l în cel mai mare centru de cercetări ştiinţifice în domeniu şi membru corespondent al Academiei Române din 1948; (m. 1956).

 

 

 

 

 

 1906: S-a născut Traian Chelariu, poet, prozator, eseist şi dramaturg; alături de Mircea Streinul, Iulian Vesper ş.a., a făcut parte din gruparea poeţilor bucovineni constituită la Cernăuţi în deceniul al patrulea al secolului XX.

A avut o bogată activitate publicistică (a fost redactor şef al revistei „Glasul Bucovinei” şi a făcut parte din colectivele de conducere ale publicaţiilor „Junimea literară”, „Orientări” şi „Universul literar”); (m. 1966).

 

 

 

 

 

1907: A murit marele pictor român Nicolae Grigorescu; (n. 15 mai 1838); (“Car cu boi”, “Ciobanas”, “Nud la malul marii”); (n.15 mai 1838).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A realizat şi picturile murale pentru mănăstirile Căldăruşani (1854-1856), Zamfira (1857) şi Agapia (1858-1861).

Impreună cu Carol Popp de Szathmary, Sava Henţia şi George Demetrescu-Mirea, a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români.

A fost membru de onoare al Academiei Române din 1899 (n. 1838).

 

 

 

 

 

 1914: Consiliul de Coroană al României, reunit la Sinaia, a respins cererea regelui Carol I de intrare în război alături de Puterile Centrale, hotărând neutralitatea României.

 

 

 

 

 

 

 

1919: A  murit generalul  de artilerie Eremia- Teofil Grigorescu, erou în Primul Război Mondial, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărăşeşti, fost ministru de război în guvernul României; (n.28 noiembrie 1863).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1928: La cererea principesei Elena, Curtea de Apel Bucuresti a pronuntat divorţul dintre aceasta si soţul său, prinţul Carol (viitorul rege Carol al II – lea), motivat de parasirea domiciliului conjugal de catre acesta.

 

 

 

 

 

1932: S-a născut Corneliu Leu, prozator, dramaturg şi regizor de film ; (m. 2015).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A  înfiinţat, printre altele, postul Radio Vacanţa, Editura Eminescu, Studioul de producţie de filme, seriale şi coproducţii al Televiziunii; între anii 1950 şi 1958 a fost redactor la Radiodifuziunea Română .

 

 

 

 1936: S-a născut la Strunga, în judeţul Iaşi, Nicolae M. Manolescu, medic veterinar, unul dintre fondatorii şcolii româneşti de hematologie şi citologie veterinară, al celei de oncologie comparată şi al celei de microscopie electronică Scaning.

A fost profesor universitar la Bucureşti , membru corespondent al Academiei Române (din 1992) şi a adus contribuţii deosebite în domeniul anatomiei patologice, al oncologiei („Oncologie veterinara comparata”), patologiei celulare, biotehnologiei şi transferului tehnologic.

În 1996 a pus bazele Institutului Naţional de Biotehnologie.

A ocupat mai multe funcţii de conducere la Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu” Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină, Veterinară, Centrul Zonal de Înalte Studii pentru Prevenirea Bioterorismului. A fost consilier al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Protecţia Alimentelor, Preşedinte al Secţiei de “Medicină Fundamentală” din Academia de Ştiinţe Medicale
Pentru contribuţiile sale, a primit o serie de titluri şi premii, printre care

• Premiul Academiei Române – 1978.

• Premiul internaţional „Nicola Tesla” – 1980.

• Profesor Honoris Causa al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti – 2002

• Doctor Honoris Causa al Universităţii „Biotera” Bucureşti – 2003

• Profesor Honoris Causa al Universităţii Bioterra 2004

• Laureat al Indemnizaţiei Viagere de Merit pentru Ştiinţă (2004)

 

 

 

 

 

 

1936: Între reprezentantii Romaniei si ai URSS, N.Titulescu si M.Litvinov, se incheie un PROTOCOL în care se stipula  printre altele că :

“Guvernul URSS recunoaşte ca, în virtutea diferitelor sale obligatii de asistenţă, trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără o cerere formală în acest sens din partea Guvernului Regal al României, la fel cum Guvernul Regal al României recunoaşte că trupele romane nu vor putea trece niciodată Nistrul în URSS, fără o cerere formală a Guvernului URSS.”

 

 

 1936:  S-a semnat, la Montreux, un protocol ce cuprindea principiile care urmau sa stea la baza Tratatului de asistenta mutuală dintre România şi URSS.

Reprezentantii Romaniei si Urss, Titulescu si Litvinov, au ajuns la incheierea unui protocol privind redactarea unui tratat de asistenta mutuala intre cele doua state.

Textul protocolului avea patru puncte:

1) textul tratatului de asistenta mutuala urma sa fie asemanator cu cel sovieto-cehoslovac sau sovieto-francez, dar urma sa fie îndreptat împotriva oricarui agresor;

2) intrarea în actiune a fiecareia dintre cele doua parti urma sase faca numai când Franta ar fi intrat în actiune;

3) guvernul sovietic accepta sa nu treaca Nistrul cu trupele sale fara o cerere în acest sens din partea guvernului regal al României, în timp ce România nu putea sa treaca Nistrul fara o cerere din partea Uniunii Sovietice;

4) la cererea guvernului regal, trupele sovietice trebuiau sa se retraga imediat peste Nistru, la fel cum, la cererea guvernului sovietic,trupele române trebuiau sa se retraga din Uniunea Sovietica.

 

Discutiile purtate  au esuat din cauza divergentelor foarte mari dintre obiectivele Moscovei si cele ale României.

Politica externa româneasca fost marcata mai ales de continuitate, obiectivul ei ramânând recunoasterea unirii Basarabiei lacu România.

 

 

 

 

1936: S-a născut medicul veterinar Nicolae M. Manolescu, creator al şcolii româneşti de hematologie şi citologie veterinară, al celei de oncologie comparată şi al celei de microscopie electronică Scaning.

In 1996 a pus bazele Institutului Naţional de Biotehnologie. A fost membru corespondent al Academiei Române din 1992.

 

 

 

 

 

1941: În timpul luptelor pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia URSS, Armata Română a  alungat trupele sovietice din localităţile Tighina, Ismail, Chilia Nouă şi Vâlcov.

 

 

 

 

 

 

1955: S-a născut Dan Chişu, producător, scenarist, regizor de film, scriitor, om de televiziune; fondatorul Fundaţiei DaKINO (1991).

 

 

 

 

 

Este organizatorul şi producătorul Festivalului Internaţional de Film DaKIN.

 

 

 

 

1958: Apare Decretul de amendare a Codului penal, prin care au fost stabilite categorii de noi cazuri penale, concomitent cu înăsprirea pedepselor.

De asemenea, a fost lărgit numarul situaţiilor de aplicare a pedepsei cu moartea (pe primul loc situându-se colaborarea cetăţenilor români cu străinii).

1971: S-a născut Paul Anastasiu, artist, pictor şi sculptor francez de origine română.

 

1972: A murit compozitorul şi dirijorul român Ion Croitoru; (n 1884).

 

1981: S-a născut tenismanul român Victor Hănescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1984: CPEx al CC al PCR a hotărât construirea canalului navigabil Poarta-Albă-Midia-Năvodari şi a canalului navigabil Dunăre-Bucureşti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1986:  A murit (la Lausanne, in Elveţia, unde se stabilise din 1981), poetul, eseistul şi traducătorul Ion Caraion (pseudonimul literar al lui Stelian Diaconescu); (n. 24 mai 1923, Buzău).

 

 

 

 

 

 

  

 

 

 

 1994: A luat fiinţă Alianţa civic-liberală„liberalii” dintre Partidul Alianţei Civice şi PNL.

Protocolul de constituire a fost semnat de Nicolae Manolescu (PAC) şi Mircea Ionescu-Quintus (PNL).

 

 

 

 2005: A murit operatorul de film documentar Gheorghe Feher, stabilit în Suedia din anii ’80; (n. 1924).

 

 

 

2009: A decedat Sanda Tătărăscu Negroponte, fiica fostului prim-ministru liberal din perioada interbelica, Gheorghe Tătărăscu si vaduva unui afacerist de origine greaca.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In anul 1950, odata cu confiscarea averii, Sanda Tatarascu Negropontes, care facea parte dintr-o familie de nobili cu ramuri in Franta si Elvetia, a fost declarata „dusman al poporului” si intemnitata in inchisoarea de la Tirgsor.

Dupa 3 ani petrecuti in inchisoare, timp in care a fost colega de celula cu o femeie condamnata pentru canibalism, Sanda Tatarascu Negropontes a fost eliberata si trimisa la „reeducare”, fiind angajata la deratizare.

In decembrie 1989, Sanda Tatarascu Negropontes a fost chemata de tatal adoptiv al lui Calin Popescu Tariceanu, Dan Amedeo Lazarescu, sa se alature PNL, ea fiind aleasa senator.

Dupa 1990, Sanda Tatarascu Negropontes a inceput batalia in justitie pentru recuperarea uriasei averi a familiei, care desi i-a fost inapoiata doar partial, a propulsat-o  in Topul 300 al celor mai bogati romani, numarandu-se printre cele mai bogate 10 femei din Romania.

Printre rudele Sandei Tătărăscu Negropontes se numară John Negroponte, fostul sef al Serviciului de Informaţii al SUA, şi Nicholas Negroponte, unul dintre inventatorii internetului.

 

 

 

 

 

 

2011: A murit la Sibiu, Mircea Ivănescu, poet, scriitor eseist și traducător român considerat a fi unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani şi un pionier al postmodernismului în Europa Centrală şi de Est; (n. 26 martie 1931, Bucureşti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secţia franceză) a Universităţii din Bucureşti, dupa care a  fost, pe rând, redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală şi la revista „Transilvania” din Sibiu.

A debutat cu un volum de versuri in 1968.

A tradus romane ca Ulysses al lui James Joyce, la care se adaugă traduceri din William Faulkner, Robert Musil, Jostein Gaarder sau F. Scott Fitzgerald.

A tradus şi o serie de povestiri, jurnale şi corespondenţă ale lui Franz Kafka.

 

 

 

 

2018: A murit în localitatea Oglinzi, din jud. Neamţ, popularul interpret de muzică uşoară Ilie Micolov, (n. 2 iulie 1950, Suceava).

De profesie economist, a fost consilier pe teme muzicale al Radio România Actualităţi, a apărut în cadrul spectacolelor Teatrului „Constantin Tănase” din Bucureşti şi a susţinut turnee alături de formaţia Romanticii. 

A devenit foarte cunoscut datorită melodiei devenită hit „Dragoste la prima vedere”, albumul omonim vânzându-se în peste 600.000 de exemplare. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/21/o-istorie-a-zilei-de-21-iulie-video-3/

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

Sfantul Proroc Iezechiel; Cuviosii Rafael si Partenie de la Agapia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 Sfintii Cuviosi Rafael si Partenie de la Agapia  sunt praznuiti pe 21 iulie. Canonizarea lor a fost aprobata de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in sedinta de lucru din 5 – 7 martie 2008.

Proclamarea canonizarii Sfintilor Rafael si Partenie a avut loc pe 5 iunie 2008, la Manastirea Neamt, cu prilejul sarbatorii Inaltarii Domnului.

Cuviosul Rafael s-a nascut in satul Bursucani, din tinutul Barladului.

A fost monah la Agapia din Deal, in secolul al XVI lea. Din documente reiese ca Sfantul Ierarh Dosoftei i-a cinstit moastele. In vechile pomelnice este numit “Fericitul staret Rafael”.

Dumnezeu a lucrat in chip minunat prin el, atat in timpul vietii pamantesti, cat si dupa trecerea sa la cele vesnice. Parti din moastele sale se pastreaza in manastirile din Moldova.

Cuviosul Partenie a trait in secolul al XVII lea.

Din relatarile Sfantului Dosoftei, reiese ca Partenie a fost contemporan cu mitropolitul Moldovei. Potrivit Traditiei, Sfantul Partenie a sihastrit in muntele “Scaunele”.

Se ruga toata ziua, iar noaptea, in timp ce rostea rugaciunea lui Iisus, impletea cosuri. Dormea foarte putin.

A trecut la Domnul in anul 1660. Moastele sale au darul tamaduirii.

Sfantul Proroc Iezechiel a fost fiul lui Buzi, un preot din cetatea Sarira. Iezechiel a fost luat in captivitate babilonica in vremea lui Nabucodonosor.

A fost contemporan cu prorocul Ieremia. Insa, Iezechiel prorocea si invata poporul evreu luat rob in Babilon, spre deosebire de Ieremia care invata poporul si prorocea la Ierusalim.

In Babilon, lui Iezechiel  i se fac diverse descoperiri. La raul Chebar, Iezechiel a vazut cerurile deschizandu-se, si un nor mare si un val de foc, care raspandea in toate partile raze stralucitoare; iar in mijlocul focului stralucea ca un metal in vapaie.

Si in mijloc am vazut ceva ca patru fiare, a caror infatisare semana cu chipul omenesc. […] Toate patru aveau cate o fata de om inainte, toate patru aveau cate o fata de leu la dreapta, toate patru aveau cate o fata de bou la stanga si toate patru mai aveau si cate o fata de vultur la spate (Iezechiel 1: 4-5, 10).

Fata de om arata pe Hristos intrupat in chip de om; fata de leu arata dumnezeirea Lui; fata de bou arata jertfa Lui, iar fata de vultur arata invierea si inaltarea Lui.Intr-o alta vedenie, Sfantul Proroc Iezechiel a vazut invierea mortilor.

Prorocul a vazut o vale plina de oase uscate si moarte, asupra carora pogorand Duhul lui Dumnezeu, ele s-au trezit la viata si s-au ridicat pe picioarele lor.

El a mai vazut in duh si cumplita distrugere a Ierusalimului, cand mania lui Dumnezeu i-a ucis pe toti, in afara de aceia insemnati cu litera greceasca Tau, care corespunde literei noastre T, si care simbolizeaza Crucea.

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
   

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. worldwideromania.com ;

7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

9.  Istoria md.

10. istoriculzilei.blogspot.ro

11.  adevărul.ro/pbqlcv

Previziuni ONU sumbre privind evoluţia poporului român: În anul 2100, România va mai avea doar 11,8 milioane de locuitori, iar Basarabia doar 2 milioane

 

 

 

CRIZA DEMOGRAFICA A ROMÂNIEI SE INTENSIFICĂ

 

Periodic, ONU emite date statistice privind situația demografică a planetei, proiectând evoluția ei până în anul 2100.

Conform ultimelor date, publicate luna trecuta, în anul 2100 România va mai avea doar 11,8 milioane de locuitori, iar Basarabia doar 2 milioane.

[Link: https://population.un.org/…/P…/Files/WPP2019_DataBooklet.pdf]

Datele acestea au rămas aproximativ constante în ultimii zece ani, de când monitorizam datele statistice privind viitorul demografic al umanității.

O Românie cu aproximativ 12 milioane de locuitori în anul 2100 îngrijorează profund. Asta efectiv înseamnă că într-un secol, între anul 2000 și 2100, populația României și numărul de români se va fi înjumătățit.

De obicei, în trecut, populația unor țări, printre care și România, se dubla tot cam la 100 de ani.

Înjumătățirea ei în doar 100 de ani, însă, e o excepție de la mersul firesc al lucrurilor și trebuie să ne dea de gândit. Nu doar nouă, cetățenilor, ci și clasei politice din România.

Populația constituie factorul uman cel mai important al unei națiuni.

Fără o populație constantă sau lejer în creștere, și mai ales o populație în care grupul celor în vârstă și al celor tineri e în echilibru, o națiune nu se poate aștepta la un viitor.

România și românii își periclitează chiar viitorul biologic. În 2100, populația României va fi atât de îmbătrânită încât ceasul biologic al României aproape că va înceta să mai bată.

Cum de am ajuns aici? Explicațiile date nouă de stat si mass media sunt cele cunoscute: migrația, costul tot mai ridicat de a întemeia o familie și costul tot mai ridicat de a crește și educa copiii.

Aceste cauze sunt obiective, există și trebuie să le confruntăm. Ele necesită investiții economice și financiare în familie și copii și întoarcerea românilor din afară în România și Moldova.

Dar cauza principală și cea mai imediată care a cauzat declinul demografic drastic (și aproape iremediabil) al României este avortul.

Despre avort ca și cauză principală a crizei demografice a României nu se scrie în presă și nici nu se menționează în politica de stat.

Avortul este un cuvânt și o practică tabu în spațiul public al României, atât în mass media, cât și la nivel politic.

Toată națiunea română știe că de când a fost legalizat avortul în România, în perioada comunistă, în România au fost avortați peste 20 de milioane de copii.

20 de milioane de copii care puteau munci, care puteau să asigure pensiile și viitorul părinților lor, dar mai ales să prevină criza demografică cu care ne confruntăm.

Dar avortul are consecințe. Toate nefaste, criza demografică fiind una dintre ele.

Copiii nenăscuți se răzbună pe noi pentru că fără ei, însuși viitorul nostru biologic pe lungă durată e în dubiu.

Care sunt remediile? Presa internațională dezbate subiectul în mod intens. Se propun grădinițe, ajutor financiar din partea statului, prelungirea concediilor de maternitate, instituirea de concedii de paternitate etc. Toate aceste idei sunt bune.

Dar toate implică bani. Și aici e problema: dacă nu avem o generație tânără care să muncească, nu putem pretinde beneficii pentru stimularea natalității și creșterea populației.

Există însă și un alt remediu. Unul care nu necesită și nu cere bani. E cel mai bun, dar nu e menționat niciodată și niciunde în spațiul public: România are nevoie de o cultură pro-viață.

Să ne reclădim societatea, economia, sistemul social și mai ales gândirea în jurul acestui deziderat primordial: o cultură pro-viață, pro-familie, pro-copii și recunoașterea dreptului la viață al copiilor nenăscuți.

Părinții noștri au fost mai săraci ca noi toți. Suntem generația de romani care din punct de vedere economic o ducem cel mai bine.

Părinții noștri au posedat dragoste pentru familie și o gândire pro-viață, aducând pe lume copii, în care vedeau împlinire personală și un sprijin la bătrânețe.

Statul secular, însă, ne-a învățat că el se va îngriji de noi până la adânci bătrâneți. Atunci de ce să ne mai gândim să aducem copii pe lume?

Statul și secularismul nu ne pot scoate din situația dificilă în care ne aflăm.

Statul și secularismul nu pot asigura supraviețuirea biologică a națiunii române, dimpotrivă, secularismul promovează ideologii, iar statul politici, care destramă familia și căsătoria, singurele instituții care ne pot asigura viitorul biologic.

Fără o populație tânără, vibrantă, în creștere, România nu va fi luată în serios de nimeni din afară.

Pentru alianțele economice, militare și politice, țările cu probleme demografice acute nu prezintă niciun interes.

ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 16 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului afirma:

„Cu incepere de la implinirea vârstei legale, bărbatul si femeia, fără nici o restrictie în ce priveşte rasa, naţionalitatea sau religia, au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie. … 

Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii si are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului„.

Familia româna îşi cere drepturile. Aceste drepturi le pledăm, le-am pledat şi vom continua sa le pledăm.

Sunt cele mai preţioase dintre drepturi, dar şi cele mai abuzate azi.

Preţuiţi-le!

 

www.alianta-familiilor.ro