După ce în iunie a.c. mii de polonezi s-au alăturat unui marș al LGBT la Varșovia, conducerea ziarului conservator polonez de mare tiraj Gazeta Polska, a declarat că va distribui gratuit împreună cu următorul număr al publicaţiei autocolante inscripţionate „Zonă liberă de LGBT”, informează BBC.
Această publicație săptămânală – care are un tiraj de circa 110.000 de exemplare la fiecare ediţie şi care susține deschis partidul conservator Lege și Justiție (PiS), a fost criticată de ambasadorul SUA în Polonia, care a afirmat că autocolantele respective ar promova ura şi intoleranţa.
Foto: Ambasadoarea SUA în Polonia, Georgette Mosbacher, și-a exprimat îngrijorarea.
Drept urmare, între editorul publicaţiei „Gazeta Polska” și ambasadorul american din această ţară a avut loc un schimb de replici acide:
„Sunt dezamăgită și preocupată de faptul că unele grupuri folosesc autocolante pentru a promova ura și intoleranța. Respectăm libertatea de exprimare, dar trbebuie să ne unim de partea valorilor care promovează diversitatea și toleranța”, a scris ambasadoarea Georgette Mosbacher pe Twitter.
Drept răspuns, editorul ziarului, Tomasz Sakiewicz, a declarat că :
„A fi un activist în mișcarea homosexuală nu face pe nimeni mai tolerant” şi că „Polonezii iubesc libertatea și au cunoscut cuvântul toleranță de-a lungul secolelor, de aceea au sprijinit creșterea SUA”.
Căsătoria homosexuală este în afara legii în această ţară, spre deosebire de multe țări din Europa de Vest.
Amintim că AFP, citată de Agerpres, informa în aprilie a.c. că liderul conservatorilor naționaliști polonezi aflați la putere, Jaroslaw Kaczynski, a denunțat comunitatea LGBT, teoria gender și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), drept „o amenințare la adresa identității, națiunii și statului polonez”
Partidul conservator din Polonia ”Lege și justiție”, a transformat grupările pro-LGBT în subiect electoral, în campania electorală pentru Parlamentul European, acuzând deschis homosexualii că reprezintă un „pericol grav”.
Mesajul acestui partid este acela că avansul drepturilor pentru homosexuali reprezintă un pericol la adresa familiei şi că nu doar Polonia are nevoie de protecție, ci întreaga Europă, notează agenţia Reuters.
Lesbienele, homosexualii, bisexualii și transgenderii sunt consideraţi o amenințare la adresa Poloniei.
În luna martie, consiliul local din localitatea poloneză Swidnik a adoptat o moțiune pentru a respinge ceea ce consideră ca fiind răspândirea „ideologiei LGBT” în case, școli și la locul de muncă.
Și alte localități, mai ales din Polonia rurală conservatoare, au emis declarații similare, anti LGBT, scrie euronews.
Jaroslaw Kaczynski, liderul PiS, a declarat că lobby-ul homosexual nu se luptă pentru toleranță, ci caută să schimbe modul de viață polonez.
„Luați mâna de pe copiii noștri,” a spus acesta, la o convenție a formațiunii, în luna martie 2019.
Marxismul Cultural şi coruperea AmericiiMarșul Școlii de la Frankfurt prin istoria recentă a ideilor este un excelent film realizat de James Jaeger, subtitrat în română şi comentat de reprezentanți de seamă ai curentului conservator din America: Pat Buchanan, Ron Paul, Ted Baehr, G. Edward Griffin, Edwin Vieira, Michael Badnarik, Larken Rose, Stefan Molyneux și Walter Reddy.
1848 (19/31 iulie): Ministerul de Externe al Rusiei emite o Notă circulară a prin care erau blamate tendinţele românilor de a se uni într-un stat daco-român independent.
Dezavuarea s-a materializat prin intervenţia armată în Moldova (la 28 iunie/8 iulie, trupele ruse ocupaseră oraşul Iaşi) şi apoi în Ţara Românească (la 15/27 septembrie trupele ruse trec Milcovul).
1852: S-a născut generalul Grigore Crăiniceanu.
Foto: Grigore Crainiceanu (n. 19 iulie 1852, Bucuresti; d. 1 octombrie 1935, Bucuresti), politician si general roman.
A participat la Razboiul de independenţă (1877-1878) şi la Primul razboi mondial (1916-1918).
Intre 1 noiembrie 1909 si 28 decembrie 1910, generalul Grigore Crainiceanu a fost Ministru de Razboi in guvernul Ion I. C. Bratianu, succedându-i ministrului interimar de razboi, Toma Stelian, care a fost în funcţie între 4 martie si 1 noiembrie 1909. In 1916 fost comandant al Armatei a II-a.
A fondat „Revista armatei ” (1883) si „Cercul publicatiunilor militare” (1889).
1856: A fost emisă nota-circulară a Porţii Otomane adresată Puterilor garante, prin care aceasta se pronunţa împotriva dreptului viitoarelor Adunări ad-hoc ale Principatelor Române de a discuta problema Unirii (19/31).
1874: S-a născut la Galați, Constantin Levaditi, inframicrobiolog român, autorul unor cercetări originale în domeniul poliomelitei și encefalitei.
A fost unul din fondatorii stiintei virusologiei pe plan mondial; (d.5 septembrie 1953).
1877: Marele duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor ruseşti de pe frontul antiotoman din Bulgaria, a adresat principelui roman Carol I o telegramă cifrată în care, relatându-i despre înfrângerea suferită de trupele ruseşti în cea de-a doua bătălie de la Plevna, i-a cerut cu insistenţă ajutorul.
Primele unităţi ale Armatei Române au trecut Dunărea şi au luat în primire paza podului de vase Zimnicea-Svistov (19/31).
Principele Carol de HohenzollernSigmaringen (n.1839-d.1914), rege al României 1866-1914
La 19 iulie 1877, stil vechi (31 iulie 1877, stil nou), Principele Carol a primit telegrama care relata că rușii au suferit o înfrîngere completă la Plevna, în Bulgaria, în timpul Războiului ruso-turc de la 1877-1878.
O parte din trupele rusești au intrat în panică, Marele Duce Nicolae al Rusiei și-a mutat cartierul general şi însuși țarul Alexandru II-lea era gată să se retragă peste Dunăre.
În telegrama către Carol, Marele Duce Nicolae al Rusie scria:
”Turcii au conccentrat la Plevna cele mai puternice forțe armate, copleșindu-ne. Te rog să demonstrăm că suntem uniți și, dacă e posibil, treci Dunărea pe unde dorești.
Între Jiu și Corabia, această demonstrație este indispensabilă ca să-mi ușurezi mișcările. Nicolae”.
Principele Carol a tărăgănat intervenţia în razboi a Armatei Române, până în momentul în care Marele Duce Nicolae al Rusiei a solicitat oficial ajutorul militar românesc.
A urmat Bătălia de la Plevna, în care victoria armatei române a pus bazele independenței de stat a României.
Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (n.1839-d.1914), rege al României 1866-1914
1891: S-a născut poetul Teodor Murăşanu, unul dintre animatorii vieţii literare din Transilvania interbelică.
A fondat şi a condus revista „Pagini literare” (Turda, 1934-1943), încurajând tinerii scriitori români ardeleni ai epocii; (m. 1966).
1900: S-a născut la Tâmboeşti, Vrancea , inginerul şi geologul Iulian P. Gavăţ, pionier al geofizicii românesti de prospecţiune.
Impreună cu T. P. Ghiţulescu, a fost autorul primei lucrări româneşti de prospecţiune gravimetrică, executată pe masivul de sare de la Floreşti-Prahova).
A făcut parte din colectivul de redacţie al revistei Studii şi cercetări de geologie, geofizică şi geografie (care a apărut cu acest titlu în perioada 1964-1989.
A fost membru corespondent al Academiei Române din 1955; (m. 1978).
1905 : S-a nascut Nicolae Carandino, ultimul dintre supravieţuitorii procesului Iuliu Maniu intentat de comunisti.
A fost gazetar, director al ziarului „Dreptatea” în perioada 1944-1947 şi director de onoare la reapariţia acestuia, în 1990 şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti.
El a făcut parte din grupul celor 4 oameni politici din conducerea Partidului Naţional Ţăranesc, desemnaţi de Iuliu Maniu să părăsească ţara, pentru a crea un nucleu credibil şi competent al rezistenţei româneşti în Occident.
Grupul a fost arestat la Tămădău, în zorii zilei de 14.07.1947.
A decedat la data de 16 februarie 1996.
1907: S-a născut Constantin Drâmbă, astronom și matematician român, membru al Academiei Române; (d. 10.02.1997).
1922: România joaca primul meci în “Cupa Davis” (“salatiera de Argint”), cu India, pierzând cu 0-5 la Eastbourne.
Echipa noastră va obţine prima victorie în 1928, la Bucureşti, cu Belgia (5-0) şi prima în deplasare în 1959, la Cairo, cu Egiptul (3-2).
1923: S-a născut prozatorul român Constantin Ţoiu.
1931: A decedat Nicolae Constantin Paulescu, om de ştiinţă român, medic şi fiziolog, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti; (n.08.11.1869).
Este descoperitorul hormonului antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină.
A efectuat cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin si a publicat în august 1921, rezultatatele cercetărilor sale.
Abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei, faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923).
A fost membru post-mortem al Academiei Române din 1990.
1946: S-a născut in Bucuresti, Ilie Nastase, jucător profesionist de tenis de câmp şi unul dintre cei mai importanţi jucători de tenis ai anilor 1970, numărul unu mondial in tenis de două ori, în 1972 şi 1973.
Ilie Năstase a fost unul dintre cei mai importanți jucători de tenis ai anilor 1970, fiind de două ori numarul unu in clasamentul mondial, în anii 1972 ai 1973.
Printre cele 57 de titluri la simplu pe care Ilie Năstase le-a câștigat de-a lungul carierei sale, se numără și US Open in 1972,respectiv Roland Garros în 1973.
La dublu a câștigat turneele de la Wimbledon, în 1973, Roland Garros în 1970 și US Open în 1975.
A câștigat de asemenea de patru ori Turneul campionilor în anii 1971, 1972, 1973 și 1975. Pentru echipa de Cupa Davis a României a jucat timp de 18 ani un număr de 146 de meciuri de simplu și dublu, câștigând 109.
Alături de Ion Ţiriac a fost finalist al Cupei Davis de trei ori, în 1969, 1971 și 1972.
1947: Sub acuzaţia că sunt „implicaţi într-o acţiune de răsturnare a regimului existent în România”, Parlamentul hotărăşte ridicarea imunităţii parlamentare unui număr de 6 deputaţi ţărănişti (Iuliu Maniu, Aurel Leucuţia, Emil Ghilezan, Vasile Serdici, Ilie Lazăr şi Gr. Niculescu-Buzeşti, care sunt arestaţi), iar presa PNŢ, în frunte cu oficiosul „Dreptatea”, este interzisă.
1954: S-a născut Liviu Dănceanu, compozitor de muzică contemporană, dirijor, publicist şi profesor; fondatorul şi conducătorul artistic al Atelierului de muzică contemporană „Archaeus”.
1954: S-a născut Elena Ştefoi, poetă, publicistă şi diplomată (fost ambasador al României în Canada).
1960: A murit istoricul Grigore Florescu, specialist în arheologia şi epigrafia epocii romane în Dacia; (n. 1892).
1965: Între 19 şi 24 iulie, la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu (1918-1989) a fost ales în funcţia de secretar general al Comitetului Central al P.C.R. (23 iulie 1965-12 august 1969). Din 12 august 1969 a fost ales secretar general al partidului, funcţie pe care a deţinut-o până la sfârşitul vieţii
Dupa congres, Ceauşescu a strâns în mâinile sale toate instrumentele puterii din stat.
1976: A murit pictorul Henri Catargi (Togo), fost preşedinte al Fondului Plastic din Romania (1957-1959); (n. 6 decembrie 1894).
Prima expoziţie personală a pictorului a avut loc la Paris, în 1922, după care artistul a început să expuna lucrari Bucureşti, Belgrad, Praga, Berlin, New Delhi, Cairo, Londra şi Tokyo etc.
Pictorului Henri Catargi i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Română „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice şi cinematografiei”.
1979 : Terminarea lucrarilor de constructie a pasajului rutier denivelat Bucur-Obor din Capitala.
1981: În perioada 19-30 iulie, a avut loc, la Bucureşti, ediţia a XI-a a Jocurilor Mondiale Universitare de Vară (cu participarea a 5000 de sportivi din 85 de ţări), la care sportivii români au obţinut 67 de medalii.
1984: S-a născut la Brăila, înotătoarea română Diana Mocanu, dublă campioană olimpică la nataţie, la Jocurile de la Sydney.
Diana Mocanu a câştiga finala probei de 100 de metri spate, stabilind în acelaşi timp un nou record olimpic.
A fost pentru prima oară în istorie când un reprezentant al României a luat medalia de aur într-un concurs de înot la Olimpiadă.
1993: A murit Dionisie M. Pippidi, istoric, arheolog şi epigrafist; cunoscător al antichităţii greco-romane, a adus contribuţii remarcabile atât în domeniul literaturii şi religiei antice, cât mai ales în cel al istoriografiei şi epigrafiei.
Dionisie Pippidi s-a căsătorit, în 1943, cu Liliana Iorga, una dintre fiicele lui Nicolae Iorga. Fiul lor este istoricul Andrei Pippidi.
A fost șef de săpături pe șantierul de la Histria si lui i se datorează prima sinteză a istoriei oraşelor greceşti din Dobrogea (Histria, Callatis şi Tomis) şi a raporturilor acestora cu geţii.
A fost membru titular al Academiei Române din 1990; (n. 1905).
1995: Miniştrii de Externe ai României, Germaniei şi Franţei, Teodor Meleşcanu, Klaus Kinkel şi Herve de Charette, au semnat, la Paris, un document politic conţinând proiecte concrete de colaborare trilaterală în domeniul politic, economic şi militar.
1996: La Atlanta (SUA) se desfășoară a XXVI-a ediție a Jocurilor Olimpice; delegația României cuprinde 168 de sportivi participanți la 18 dintre cele 31 discipline olimpice.
Prin numărul de medalii obținute, România s-a clasat pe locul 14, intre tarile participante,cu patru medalii de aur, patru de argint și șase de bronz.
1999: Câteva sute de cercetători din cadrul unor institute din Bucureşti şi din ţară au pichetat timp de trei ore sediul Guvernului, cerând primului ministru Radu Vasile să îşi respecte promisiunile privind finanţarea cercetării, cuprinse într-un acord semnat în primăvară, cu sindicatele din domeniu.
2000: Preşedintele Republicii Portugheze, Jorge Sanpaio, a conferit premierului român, Mugur Isărescu, Ordinul Naţional “Infante Do Henrigue – Gra Cruz”, cea mai înaltă distincţie portugheză.
2001: Legea semnăturii electronice, a fost promulgată de preşedintele Ion Iliescu prin Decretul 608 din 17 iulie 2001.
2001: A fost deschis la Târgu Mureş, cel de-al treilea Centru de Transplant de celule stem din ţară.
2007: Fondul Proprietatea (FP) a primit un pachet suplimentar de 10,22% din capitalul Petrom de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), astfel că participaţia acesteia la compania petrolieră a crescut la 20,11%.
2011: A fost inaugurat primul cartier chinezesc din România şi cel mai mare complex Chinatown din Europa de sud-est, în localitatea ilfoveană Afumaţi, la 16 km de Bucureşti.
Aceasta reprezintă prima etapă a unui proiect de investiţii ce valorează, la final, peste 100 milioane euro, se va desfăşura pe o suprafaţă de 40 hectare şi va include 3.275 de spaţii comerciale, 1.380 depozite logistice şi un complex rezidenţial.
2011: A decedat duhovnicul român Arsenie Papacioc ; (n.1914)
Din anul 1976 , era duhovnicul Manastirii Sfanta Maria din Techirghiol. Părintele Papacioc a trecut prin pușcăriile comuniste, unde a pătimit alături de parintele Iustin Parvu,Ioan Ianolide,Valeriu Gafencu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcanescu si altii.
2013: Alpiniştii români Zsolt Torok, Marius Gane, Aurel Salasan şi Teo Vlad au reusit, în premieră românească, să cucereasca vârful pakistanez Nanga Parbat, înalt de 8125 m, numit şi „Muntele Destinului”, situat la capătul vestic al munților Himalaya.
Vârful Nanga Parbat, al nouălea vârf ca înălţime din lume, este considerat de alpinişti unul dintre piscurile cele mai grele de escaladat.
Alpinişti români care au cucerit vârful Nanga Parbat din Himalaya. În imagine, Teo Vlad, Aurel Sălăşan, Rab Nawaz Khan, ambasadorul Republicii Islamice Pakistan la Bucureşti, Szolt Torok, Bruno Adamcsek, Marius Gane şi Muhammad Saleem (foto: Epoch Times România)
2014: A decedat sculptorul şi profesorul Constantin Lucaci, laureat al Premiului Herder în 1984, devenit celebru în special pentru fântânile sale cinetice şi sculpturile monumentale în piatră şi oţel; (n. 7 iulie 1923, în localitatea Bocşa (Banat).
Începând cu 1993 a fost profesor al departamentului de sculptură al Academiei de Arte Frumoase din Cluj. Operele sale monumentale se găsesc în diferite oraşe ale României, cele mai notabile fiind în Bucureşti, Constanţa, Brăila, Drobeta-Turnu Severin şi Reşiţa si în numeroase muzee din ţară.
În anul 2007 s-a inaugurat Muzeul Constantin Lucaci, aflat sub egida Vaticanului, cîn Sanctuarul San Francesco di Paola, Calabria, Italia.
Sculptura sa cinetică intitulata Stea este o parte a expoziţiei permanente „Fucina degli Angeli” din Veneţia. Alte lucrări ale artistului se găsesc în colecţii particulare sau publice din oraşele Anvers, Copenhaga, Ferrara, Milano, Roma, Veneţia.
A fost distins cu numeroase ordine si premii printre care se remarca :
1968 – Ordinul Meritul Cultural – Romania 1974 – Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România pentru artă monumentală 1982 – Ordinul de merit „Cavaler al Republicii Italiene” 1984 – Laureat al premiului Herder, decernat de Universitatea din Viena, pentru întrega sa operă 1990 – Premiul Academiei Române 1999 – Medalia de aur a Bienalei Internaţionale de artă dedicată lui Dante Alighieri, Ravenna, Italia. 2001 – Premiul Fundaţiei Culturale Române 2009 – Ordinul Serviciul Credincios în grad de cavaler.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova