CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 17 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

Ziua de 17 iulie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

1393: Prin cucerirea Ţaratului bulgar de Tîrnovo, stăpânit de Ivan Şişman, Imperiul Otoman ajunge la Dunăre, vecin cu Ţara Românească.

 

 

 

 

 

Imagine similară

 

Foto: Ţarul  bulgar Ivan Şişman

 

 

Cu acest prilej, turcii cuceresc în urma unui asediu si cetatea Silistra, aflată în stăpânirea voievodului muntean Mircea cel Bătrân.

 

 

 

 

 

 

1436: Prima atestare documentara a localitatii  Chisinau,intr-un  hrisov  scris în limba slavonă, emis de domnitorii Ilie și Ștefan pentru Oancea-logofăt, care se referea la o asezare mai veche: “La Bâc, de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptul Cheșenăului lui Acbaș, la izvorul unde este Seliștea Tătărească în dreptul păduricii”.

 

 

 

 

 

 

 

Actul original se păstrează în Arhiva Centrală a Documentelor Istorice din capitala Poloniei.

 

 

 

 

 

1803: S-a născut la Bendorf, în Scaunul Nocrich, Transilvania, azi Beneşti, judeţul Sibiu, Iosif Romanov (ortografiat şi Romanoo), librar, editor, tipograf din Bucureşti

A înfiinţat prima Companie de carte românească cu sediul în Bucureşti care ulterior va avea reprezentanţi la Viena, Constantinopol şi Cairo.

Librăria lui Iosif Romanov a fost  un centru de desfacere a gazetelor şi cărţilor tipărite începând din 1829 de către Ion Heliade Rădulescu.

 

 

 

 

 

 

1810: S-a născut August Treboniu Laurian  (numele real: Augustin Trifan), filolog, istoric , publicist şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania); (d. 25 februarie 1881).

 A fost de asemenea membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866, preşedinte al acestui for (1870-1872, 1873-1876).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost adeptul unei concepţii latinizante exagerate, dar a lăsat în lexicografia românească câteva lucrări importante.

 

 

 

 

 

 

 

A intemeiat in 1857 impreuna cu Nicolae Balcescu, revista “Magazin istoric pentru Dacia”.

 

 

 

 

 

1815: S-a născut in localitatea Brody, Galiţia, medicul Iuliu Barasch (Baraş), întemeietorul primului spital de copii din Bucureşti ; (m. 31 martie 1863, Bucuresti).

A fost un medic, filozof, pedagog şi animator al culturii şi ştiinţei român, evreu maskil, fondatorul iluminismului evreiesc în România.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dupa ce s-a stabilit în Ţara Românească, a fost medic al carantinei de la Călăraşi, între anii 1843-1847, iar mai apoi al judeţului Dolj, între anii 1847-1851.

Între 1851-1858 a fost medic în Bucureşti şi profesor de istorie naturală la Colegiul Sf. Sava, la Şcoala de Agricultură şi la Şcoala militară.

Între anii 1856-1863 a fost medic la Şcoala naţională de medicină şi farmacie din Bucureşti.  

În 1856 a fondat şi a fost redactor al revistei Isis  (din 1862 Natura), tipărită în primul an al apariţiei sale la Tipografia Naţională a lui Iosif Romanov.

A înfiinţat mai întâi un dispensar, iar mai apoi un spital pentru copii, după modelul instituţiilor europene, în acest fel punând bazele asistenţei pediatrice din România.

 A deschis la 10 octombrie 1858 in Bucureşti, o secţie de tratament medical cu 40 de paturi, într-o clădire din cartierul Dudeşti care-i aparţinea , unde, pentru prima dată, îngrijirea copiilor bolnavi se făcea separat de cea a adulţilor.

S-a remarcat ca unul dintre cei mai activi popularizatori ai ştiinţei din România acelor vremuri, susţinand  numeroase lecţii publice şi editand  mai multe manuale.

 

 

 

 

 

 

1821: În lupta de la Slobozia, cetele de panduri, rămase fără conducerea lui Tudor Vladimirescu, au fost înfrânte de turci.

Printre cei luaţi prizonieri se afla şi Papa, fratele lui Tudor Vladimirescu. Este sfârşitul revoluţiei.

 

 

 

 

1856: În locul domnilor celor două Principate române  (Barbu Ştirbei şi Grigore Alexandru Ghica), cărora li se terminase perioada de şapte ani de domnie hotărâtă prin Convenţia de la Balta-Liman (1849), sunt numiţi caimacami (locţiitori domneşti):

in Ţara Românească – Grigore Alexandru Ghica, fostul domnitor al Principatului, iar în Moldova (din 11/23 iulie) – boierul Toderiţă Balş, turcofil, conservator şi separatist.

Sprijinit de Viena şi Istanbul, Balş reintroduce cenzura (desfiinţată în mai 1856), interzice presa unionistă şi persecută pe membrii partidei naţionale.

I-a succedat în urma decesului (17/19 februarie 1857), ultraconservatorul antiunionist Nicolae Conachi – Vogoride.

 

 

 

 

1859: A murit la Lisabona, în Portugalia, Stephanie de Hohenzollern-Sigmaringen, sora mai mare a regelui Carol I al României, soţia regelui Pedro al V-lea al Portugaliei.

 

 

Imagini pentru Stephanie de Hohenzollern-Sigmaringen,photos

 

 

 

Stephanie (Josepha Friederike Wilhelmine Antonia) (portugheză Estefânia) de Hohenzollern-Sigmaringen s-a născut la data de  15 iulie 1837 în localitatea  Krauchenwies, Germania.  

 

 

 

 

 

1867: S-a născut la Craiova, dr. Dimitrie Gerota, celebru chirurg, membru corespondent al Academiei Române; (m. 3 martie 1939).

Avea  19 ani când a fost admis la Facultatea de Medicină din București.

După șase ani de studii, adică în 1892, obține licența în medicină și pleacă la Paris pentru continuarea studiilor. Rămâne patru ani la Paris, dar, ca toți tinerii români din acea perioadă, se întoarce în țară pentru a practica profesia pentru care s-a pregătit, medicina. 

A avut importante contribuţii în studiul anatomiei şi fiziologiei vaselor limfatice („tehnica Gerota” de evidenţiere a acestora).

De asemenea a descris pentru prima data fascia perirenala, care ii poarta astazi numele.

În orice tratat de urologie contemporan fascia este denumitafascia Gerota .

In 1908 a creat un Institut de Chirurgie, inaugurat în 1909,  care i-a purtat numele.

În noiembrie 1935 l-a criticat, într-un articol, pe Regele Carol al II-lea, motiv pentru care a fost arestat și închis la Jilava cateva zile. 

A murit în 3 martie 1939.

 

 

 

 

 

 

 

 

Dr. Gerota a realizat  în România primele radiografii, fiind considerat primul radiolog român.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1916 (m. 1939)

 

 

 

 

 

 

 

1867: S-a născut Ludovic Mrazek, geolog mineralog şi petrograf român de etnie cehă, membru al Academiei Române; (d. 9 iunie 1944, București.

A  întocmit primul curs de mineralogie şi petrografie din România si a fost fondator şi director (1906-1928) al Institutului Geologic al României.

 

 

 

 

 

 

 

A fost un om de știință specialist în geologie și în exploatarea petrolului,o  personalitatea care și-a pus amprenta asupra dezvoltării extraordinare înregistrate de geologia românească la începutul sec. al XX-lea.

El este primul specialist român care a susținut originea organică a petrolului.

Membru titular al Academiei Române din 1905, a fost  vicepreşedinte (1913-1916) şi preşedinte al acestui for (1932-1935).

 

 

 

 

1868 (17/29 iulie): Apare Legea privind organizarea armatei, care cuprindea armata permanentă (cu rezerva ei), corpurile de dorobanţi şi grăniceri, miliţiile, garda orăşenească şi gloatele; toţi locuitorii ţării, români sau străini fără cetăţenie, de la 20 la 50 de ani, erau datori să facă armata.

Legii ii vor fi aduse modificări   în 1872, printr-o nouă Lege.

 

 

 

 

 

 

 1882: A decedat publicistul si scriitorul Pantazi Ghica (“Un boem roman”, “Iades”, “Don Juanii din Bucuresti”); (n. 15.03.1831).

 

 

 

 

 

 

 

1914 (17/30): Reprezentanţii Antantei fac cunoscut Guvernului României acordul ţărilor lor privind unirea Transilvaniei cu Regatul României, în schimbul participării României la război împotriva Puterilor Centrale

 

 

 

 

1920: S-a născut chimistul Cristofor Simionescu, autorul unor valoroase contribuţii în domeniul chimiei produşilor macromoleculari şi în domeniul tehnologiei chimice a celulozei, hârtiei şi fibrelor artificiale; membru titular al Academiei Române din 1963; (m. 2007).

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

 

 

 

1923: A decedat  Theodor Rosetti, publicist şi om politic roman, ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1888-1889); guvernator al Băncii Naţionale (1890-1895) ; (n. 4 mai 1837).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 S-a numărat printre fondatorii Societăţii literare „Junimea” si a fost  membru de onoare al Academiei Române din 1891.

 

 

 

 

 

 

1931: Este promulgata Legea privind autonomia universitară în România.

Legea prevedea printre altele şi transformarea Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică în Academia de Muzică şi Artă Dramatică.

 

 

 

 

1948: Apărea Decretul-lege prin care Guvernul român instalat de comunişti denunţa Concordatul cu Vaticanul, odată cu începerea represiunilor împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică.

Concordatul cu Sfântul Scaun, semnat la 10.V.1927, reglementa reorganizarea cultului catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929)

 

 

 

1948: În zilrlr  de 17 şi 18 iulie, autorităţile comuniste au operat o serie de arestări masive în rândurile celor care lucraseră în Poliţie şi Siguranţă.

 
1948 : S-a nascut in localitatea Pantelimon, jud.Constanta, juristul român, de origine macedoromână Dan Drosu Şaguna, fost preşedinte al Curţii de Conturi a României.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1948: Apare Decretul-lege prin care Guvernul României instalat de comunişti, denunţă Concordatul cu Vaticanul, odată cu începerea represiunilor împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică.

Concordatul cu Sfântul Scaun, semnat la 10 mai 1927, reglementa reorganizarea cultului catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7 iulie 1929).

 

 

 

 

 

 

1948 (17-18 iulie): Autorităţile comuniste din România operează arestări masive în rândurile celor care activaseră în Poliţie şi Siguranţă.

 

 

 

 

 

 

1976: La Montreal, în Canada, a început a XXI-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară; (17 iulie – 1 august).

 

 

 

 

 

 

Gimnasta Nadia Comăneci a obţinut trei medalii de aur, iar România a ocupat locul nouă pe naţiuni, cu patru medalii de aur, nouă de argint şi 14 de bronz.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1980: Au fost inaugurate lucrările de construcţie a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă.

 

 

 

 

 

 

 Unitatea I a fost terminată în 1996, iar Unitatea II în 2007.

 

 

 

1981: A decedat actriţa şi regizoarea Marietta Sadova, sau Sadoveanu (nume la naştere Maria Bârsan), prima femeie-regizor de teatru din România;(n. 14 iulie 1897, Sibiu)

 A fost soţia scriitorului Ion Marin Sadoveanu şi a lui Haig Acterian; După moartea celui din urmă, în 1943, nu s-a recăsătorit.  .

  A jucat în roluri de teatru (în special cele de dramă ale Teatrului Naţional din Bucureşti) şi film.   

Simpatizantă a mişcării legionare, artista a făcut parte din grupul de femei participante la conferinţele asociaţiei intelectuale Criterion.

 

 

 

 

Imagini pentru Marietta Sadova,photos

 

 

 

 

 

În 1956, Marietta Sadova a adus în ţară de la Paris (dintr-un turneu al Teatrului Naţional), volume de Mircea Eliade şi Emil Cioran, pe care le-a răspândit sub formă de samizdat.

Mircea Eliade i-a înmânat la Paris romanul La forêt interdite(Noaptea de sânziene) şi cărţile Mitul eternei reîntoarceri şi Imagini şi simboluri, publicate în Franţa, iar Emil Cioran i-a dat zece exemplare din lucrarea La tentation d’exister (Ispita de a exista).

Marietta Sadova a fost arestată în 1959 şi inculpată sub învinuirea de a fi introdus în ţară materiale periculoase de propagandă anticomunistă.

A făcut parte din lotul Noica–Pillat, alături de Constantin Noica, Dinu Pillat, Arşavir Acterian, Sergiu Al-George, Theodor Enescu, Alexandru Paleologu, Anca Cantacuzino, Ion Negoiţescu, Nicolae Steinhardt, Vladimir Streinu, Păstorel Teodoreanu.

Doi inculpaţi au fost condamnaţi la moarte şi ceilalţi 23 au fost condamnaţi la diverse termene de închisoare.

 

 

 

 

Imagini pentru Fişa  de la CNSAS a Mariettei Sadova, photos

 

(Fişa  de la CNSAS a Mariettei Sadova, arestată în octombrie 1959 pentru „uneltire contra ordinii sociale”. Fişa reţinea şi apartenenţa politică a Mariettei: legionară, atât la data arestării, cât şi în trecut).

 

 

Marietta Sadova a primit opt ani de închisoare corecţională, cinci ani de interdicţie corecţională, confiscarea totală a averii personale şi plata a 1.000 de lei cheltuieli de judecată pentru uneltire contra ordinii sociale.

Procesul, considerat „de înaltă trădare”, s-a ţinut în secret, la şedinţă participând doar avocaţii. Calvarul îndurat în temniţele comuniste a încetat la 18 ianuarie 1963, când a fost graţiată si eliberată de la Penitenciarul Miercurea-Ciuc.

  După eliberare  şi-a reluat activitatea artistică, activând ca regizoare în diferite teatre din ţară: Teatrul „Valea Jiului” din Petroşani, Teatrul Naţional din Cluj, Teatrul „Matei Millo” din Timişoara, teatrele din Oradea, Braşov, Botoşani. Marietta a murit la Bucureşti, la 17 iulie 1981, ziua în care a încetat şi urmărirea ei de către Securitate.

 

 

 

 

 

 

1982: S-a născut Mihai Pătraşcu, cercetător în informatică teoretică, care şi-a desfăşurat ultima parte a activităţii la Massachusetts Institute of Technology în Boston, Massachusetts.

 

 

 

 

Imagini pentru Mihai Pătraşcu, cercetător în informatică photos

 

 

 

 

Este  pna in prezent concurentul român cu cele mai multe medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică şi printre primii 20 de pe glob; (m. 2012, la New York).

 

 

 

 

 

 

1995: România a semnat, la Paris, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare (adoptată la 5 noiembrie 1992).

 

 

 

 

 

 

1996: Autorităţile americane decid permanentizarea clauzei naţiunii celei mai favorizate acordate României. 

Prin Acordul privind relaţiile comerciale dintre România şi SUA, semnat la 2.IV.1975, României i se acorda clauza naţiunii celei mai favorizate; la 25 şi 28.VII.1975 Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) ratifica Rezoluţia prin care se acorda României clauza.

Printr-o declaraţie a Guvernului SUA, din 26.II.1988, se anunţa că începând din 3 iulie acelaşi an înceta aplicarea clauzei; la 3.XI.1993 preşedintele Bill Clinton semna textul Rezoluţiei comune a Senatului şi Camerei Reprezentanţilor privind (re)acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României.

 

 

 

 

2002: A murit la Bucuresti, sculptorița română Gabriela Manole-Adoc; (n. 14 noiembrie 1926, comuna Pleşani, judeţul Botoşani).

 

 

 

 

 

 

https://i0.wp.com/cleopatra-lorintiu.net/wp-content/uploads/2014/01/GABRIELA-MANOLE-ADOC.png

 

 

A fost eleva maeştrilor Corneliu Baba, Constantin Baraschi şi Ion Irimescu. Din anul 1954 a fost membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Ca o recunoaştere a contribuţiilor sale la arta românească, prin HCL nr. 74 din 11 noiembrie 1994, Consiliul Municipal Botoşani i-a conferit titlul de “Cetăţean de onoare al municipiului Botoşani”.

O parte a lucrărilor sale se află în prezent în Muzeul de Artă din Iaşi sau în diferite colecţii particulare din România.

 

 

 

 

2011: A murit fostul jucător de fotbal Ştefan Sameş; a evoluat pe postul de fundaş central la formaţia din Bd. Ghencea; căpitan al Stelei din perioada 1973 – 1982 şi internaţional al „tricolorilor” în aceeaşi perioadă; (n. 1951).

 

 

 

2012: A decedat mezzo-soprana Venera Rogozea, prim-solistă a Operei Naţionale din Bucureşti ; (n. 1913).

 Venera Rogozea avea la data decesului 99 de ani şi era singura mezzo soprană din perioada generaţiei de aur a Operei Române, încă în viaţă.

 

 

 

 

Imagini pentru mezzo-soprana Venera Rogozea,photos

 

 

 

 

 

 

A făcut parte din viaţa lirică bucureşteană alături de nume mari precum Dinu Bădescu, Mircea Lazăr, Arta Florescu, Maria Snejina, Dora Massini, apoi Zenaida Pally, David Ohanesian, Valentin Loghin, Elena Cernei. 

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/17/o-istorie-a-zilei-de-17-iulie-video-4/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. istoriculzilei.blogspot.ro

 

 

 

17/07/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Limba românească

Bogdan Petriceicu Hasdeu – personalitate enciclopedică a culturii române

S-a născut la 26 februarie 1838  la Cristinești, judeţul Hotin, în Basarabia ocupată de Imperiul Rus, acum în Ucraina, fiind fiul lui Alexandru Hâjdău și al Elisabetei Daucș, descendenţii unor vechi familii boiereşti şi s-a stins din viaţă la 25 august 1907, la Bucureşti.

A fost poet, prozator, dramaturg, istoric, filolog, lingvist, folclorist, “un geniu universal” – cum îl numea George Călinescu.

Mircea Eliade afirma că există în cultura română “o tradiţie enciclopedică”, deschisă de Dimitrie Cantemir şi continuată de I.H. Rădulescu, B.P. Hasdeu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga.  

Opera lui B.P. Hasdeu este o simbioză între spiritul ştiinţific iscoditor şi stăpânit de absolut şi spiritul literar, ieşit dintr-un temperament romantic neliniştit, cu gesturi profetice şi culoare afectivă.

     B.P. Hasdeu este considerat întemeietorul ştiinţei filologice şi lingvistice moderne din ţara noastră. Prin  lucrările sale a adus şi o contribuţie de preţ la dezvoltarea lingvisticii universale.

Dintre operele literare menţionăm nuvela “Duduca Mamuca”, un început de roman intitulat “Ursita”, comedia “Orthonerozia”, reprezentată sub titlul “Trei crai de la răsărit”, în care sunt satirizate exagerările lingvistice din epocă.

Prin drama “Răzvan şi Vidra” deschide seria dramelor istorice de factură romantică din literatura română, serie continuată de Vasile Alecsandri cu “Despot-Vodă”, de Alexandru Davila cu “Vlaicu-Vodă” şi de Barbu Ştefănescu-Delavrancea cu “Trilogia Moldovei”, din care mai cunoscută este drama “Apus de soare”.

În anul 1877 a fost ales membru al Academiei Române, apoi al Societăţii de Lingvistică din Paris, al Academiei de Ştiinţe din Petersburg, al Academiei din New York, al Academiei Regale din Belgrad, al Societăţii Academice din Sofia, al Societăţii Neolingvistice Americane din Baltimore, al Societăţii Elenice din Constantinopol şi al altor academii şi societăţi de ştiinţă.  

Limba românească 

de Bogdan Petriceicu Haşdeu

(din „Trei crai de la răsărit”)

 *

Cugetarea românească

Are portul românesc,

Nu lăsaţi deci s-o ciuntească

Cei ce limba ne pocesc!

Când românul se-ndârjeşte,

Din ţâţână când mi-l scoţi,

El îţi toarnă româneşte

Un blestem de şapte coţi;

*

Când de dragoste s-aprinde,

El vorbeşte lin şi blând

Încât dorul te cuprinde

Dulcea-i vorbă ascultând!

Niciodată altă limbă

De pe buze româneşti

Nu se-ndoaie, nu se schimbă

După gândul ce gândeşti!

*

La mânie, la iubire,

La suspin şi chiuit,

După chiar a noastră fire

Graiul nostru e croit;

La iubire, la mânie,

La chiot şi la suspin,

România-i Românie

Cu fagur şi cu pelin!

*

Sucind limba românească,

Stricând graiul strămoşesc

După moda franţuzească

Sau cu modul latinesc,

Ne-am strâns minţile cu fracul

Şi simţul ne-am îmbrăcat

Cu haina de unde dracul

Copiii şi-a înţărcat!

Românimea, cât trăieşte,

Graiul nu şi-l va lăsa;

Să vorbim, dar, româneşte:

Orice neam, cu limba sa!

*

B. P. HASDEU

(Familia, Anul XV, 1879, nr. 5, p. 34)

17/07/2019 Posted by | LITERATURA | , , , , , , | 2 comentarii

16 iulie 1941- Ziua în care ocupanţii sovietici au fost alungaţi din Chişinău

 

 

 

 

 

16 iulie, Ziua Eliberării Chișinăului de sub ocupația sovietică

În după amiaza acestei zile, în 1941, trupele române au intrat victorios în principalul oraș al Basarabiei, din direcția Nord.

Orașul, distrus de exploziile dirijate ale bolșevicilor puși pe fugă, era plin de incendii.

Fuseseră aruncate în aer zeci de clădiri administrative, strategice și de menire culturală, inclusiv licee și biserici, dar și case particulare, în special, în cartierele evreiești, incendiate chiar de stăpânii lor care se refugiau.

Ceva mai târziu, au fost găsite și gropile cu var, cu sute de cadavre ale basarabenilor împușcați în ceafă – urme ale odioasei poliții sovietice NKVD.

În dimineața acelei zile, de 16 iulie 1941, linia frontului se afla pe linia Căpriana-Negrești-Presecina (pe direcțiile nord și vest), și pe linia Văsieni-Hâncești–Cimișlia (la sud și sud-vest).

Pornind ofensiva pe la orele 3-30, și înfruntând o luptă grea pe linia Peresecina – Micăuți – Strășeni, deja pe la orele 6 dimineața, blindatele diviziei 5 românești se dislocau în pădurea Buruiana (undeva între Stăuceni și Poșta Veche).

De notat că în acea zi, comandantul Armatei 9 sovietice, general-colonelul Cerevicenko, a emis ordinul de apărare cu orice preț a Chișinăului.
Tot el era cel care, în acea zi, a condus acțiunile de luptă ale trupelor sale, pe linia Chișinău – Orhei, pierzând lupta de lângă Micăuți, în fața ostașilor români, bravi urmași ai lui Ștefan cel Mare.

Pe la orele 8 dimineața, adică peste doar 4-5 ore, tancurile maiorului Spirescu puseseră deja stăpânire pe Poșta Veche, iar de acolo, au mers mai departe, fără oprire spre centrul orașului.

 

 

 

 

 

Pe vremea aceea, șoseaua Orheiului pornea pe linie dreaptă chiar din centrul Chișinăului, prin străzile actuale Eugen Doga, Petru Rareș și piața Visterniceni.

Trupele sovietice care mai erau în oraș s-au împrăștiat în dezordine. Doar un batalion al regimentului 90 de infanterie sovietic, aflat în retragere prin Chișinău, a opus o anumită rezistență pe străzile orașului.

Dar s-a retras și acesta spre Broasca-Floreni, unde se afla punctul de conducere al corpului 35 sovietic.

După amiază, prin oraș se retrăgea o unitate a regimentului 134 de artilerie sovietic, din corpul 35 de infanterie.
Vreo câteva tunuri tractate se deplasau pe strada Columna.

În zona Catedralei, care zăcea și ea distrusă de sovietici, tancurile române au atacat prin surprindere.
Lupta n-a durat mult. Ostașii roșii au abandonat tunurile și au fugit de la fața locului. Nu se știe câți au murit sau au fost făcuți prizonieri.

Niște fotografii cu rezultatele acelei lupte din centrul Chișinăului au rămas însă în istorie.

Se știe că, în 16 iulie 1941 și în zilele următoare, populația Chișinăului a întâmpinat armatele române eliberatoare cu mult entuziasm.

 

 

 

Teroarea roșie lua sfârșit. Însă nu și războiul…

 

 

 

 

Un articol de: George Mârzencu

Timpul md.

17/07/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat asta: