INS confirmă că economia României evoluează în continuare pozitiv
Evoluțiile economice bune confirmate de INS.
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, din fiecare 100 de lei cheltuiți, 42 de lei s-au dus pe mâncare și băutură, 20 de lei pe facturi, 7 lei pe haine, 5 lei pe sănătate și doar 50 de bani pe educație.
Cei mai puțini bani îi alocăm Educației!…
Cifrele pot părea înșelătoare, întrucât la capitolul venituri, Statistica măsoară atât salariile cât și veniturile în natură (circa 10% din salariu).
E drept, diferențele sunt uriașe între mediul urban și cel rural, atât în privința veniturilor cât și a structurii cheltuielilor.
În privința veniturilor, situația stă ca în tabelul de mai jos:
Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt, potrivit INS, consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,4%), scrie http://infobrasov.net/
Cartofii, legumele și combustibilii domină topul ieftinirilor din iunie față de mai 2019, pe fondul scăderii cotațiilor euro și a dolarului (valute cu care România importă aceste produse), arată statisticile oficiale analizate de REVISTA PATRONATELOR (https://www.revista-patronatelor.ro).
În prima lună de vară, rata anuală a inflației a coborât la 3,8%, după ce în primăvară fusese de peste 4%.
Rata inflației în perioada decembrie 2018 – iunie 2019 a fost de 2,98% (după ce fusese 3,22% în perioada decembrie-mai), arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică – INS.
Față de luna mai, un grup de 19 produse și servicii au avut prețuri mai mici în iunie, urmat de un grup de peste 20 de categorii la care prețurile au stagnat sau au crescut cu mai puțin de 0,05%, arată datele INS.
Cele mai importante scăderi de prețuri s-au remarcat la cartofi (-11,5%), legume și conserve de legume (-8%) și combustibili (-1,5%).
Cum este calculată inflația
Potrivit metodologiei INS, indicii prețurilor de consum (IPC) „acoperă cheltuielile monetare de bunuri și servicii pentru consumul final, pentru toate tipurile de gospodării rezidente, cu excepția gospodăriilor instituționale, în scopul de a oferi o imagine cât mai relevantă și precisă a inflației”.
Observarea şi înregistrarea preţurilor se realizează în cele 42 oraşe reşedinţă de judeţ din care au fost selectate 68 de centre de cercetare, în funcţie de numărul de locuitori.
Unităţile în care se înregistrează preţurile/tarifele au fost selectate la nivel local, din centrele de cercetare, în funcţie de volumul desfacerilor de mărfuri şi al prestărilor de servicii.
„Sunt incluse în nomenclator cca. 7300 unităţi, care trebuiesc menţinute cât mai mult timp posibil pentru a asigura continuitatea observării preţurilor”, precizează INS.
Prețurile măsurate sunt cele suportate efectiv de către consumatori, astfel încât acestea includ taxele de vânzare pe produse, cum ar fi taxa pe valoarea adăugată.
IPC se calculează pe baza elementelor care intră în consumul direct al populaţiei şi exclude:
– consumul din resurse proprii reprezentând contravaloarea cantităţilor de produse consumate de populaţie provenite din alte surse decât din cumpărări (din stoc, din producţie proprie, primit în dar etc.);
– cheltuielile cu caracter de investiţii şi acumulare (cumpărarea de locuinţe, materiale de construcții utilizate la construirea de noi locuințe sau efectuarea de reparații capitale la locuințele vechi), rate de asigurare, amenzi, jocuri de noroc, impozite etc.;
– cheltuieli aferente plăţii muncii pentru producţia gospodăriei (arat, semănat, prăşit, îngrijirea grădinilor şi livezilor de pomi, a viilor, strângerea recoltelor, cositul fânului, tratamentul medical al animalelor etc.);
– cheltuielile cu dobânda și de credit, referindu-se la ele ca la un cost de finanțare, nu ca la o cheltuială de consum.
– Rata anuală a inflaţiei este „creşterea preţurilor de consum într-o lună din anul curent, faţă de aceeaşi lună a anului precedent” și „se calculează ca un raport, exprimat procentual, între indicele preţurilor dintr-o lună din anul curent şi indicele din luna corespunzătoare a anului precedent, calculaţi faţă de aceeaşi bază, din care se scade 100”.
2 comentarii »
Lasă un răspuns
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
MEDIU ÎNSEAMNĂ, UNUL MÂNÂNCĂ 3 PUI ŞI ALTUL NIMIC, DECI ÎN MEDIE OMUL MÂNÂNCĂ 3 PUI! LA CAPITOLUL ĂSTA STĂM FOARTE BINE! UNII AU PENSI DE 30000 DE EURO ŞI SALARII ENORME ŞI ALŢI, MAREA MAJORITATE A PENSIONARILOR ŞI A SALARIAŢILOR VAI DE MAMA LOR CU VENITURILE PE CARE LE AU!
ApreciazăApreciază
Institutul Naţional de Statistică spune clar că din fiecare 100 de lei cheltuiți, 42 de lei s-au dus pe mâncare și băutură, 20 de lei pe facturi, 7 lei pe haine, 5 lei pe sănătate și doar 50 de bani pe educație.
Peste 40% din bani ni se duc pe mâncare și băutură, 20 de lei pe întreținerea locuinței, 7 lei lunar îi alocăm hainelor și pantofilor, 7 lei îi cheltuim pe transport, 5 pe sănătate, 6 lei pe obiecte de mobilier.
Abia pe urmă se pomeneşte de salariile medii care constituie si ele un indicator statistic important în toată lumea,inclusiv în ţările europene dezvoltate,nu doar la noi.
Oricum am lua-o, la calcularea salariilor medii se iau în considerare atât măririle care au avut loc la marea masă a salarilor şi pensiilor, cât şi cele care s-au înregistrat la un număr mai mic de privilegiaţi.
Oricum am lua-o, măririle de salarii şi pensii au avut în vedere toţi salariaţii şi pensionarii.
Fără îndoială, veniturile românilor rămân mai mici decât cele din majoritatea ţărilor europene, dar totuşi se constată o evoluţie în bine.
ApreciazăApreciază