ZIUA DE 12 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

Ziua de 12 iulie în istoria noastră

 

 

 

 

 

1475: Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a recunoscut suzeranitatea regelui Ungariei, Matei Corvin, şi a obţinut sprijinul acestuia în lupta împotriva turcilor .

Actul de recunoaştere a suzeranităţii maghiare va fi emis la Buda, la 15 august.

 

 

 

 

 

 

1797: A decedat poetul român Ienăchiță Văcărescu ; (n. 1740).

 

 

 

 

 

 

 

Aparținea vechii familii boierești a Văcărestilor si a fost un  precursor al folosirii limbii române culte, atât în scrierile sale filologice și istorice, cât și în poeziile pe care le-a scris,un erudit și poliglot care cunostea  slava veche, greaca veche și modernă, turca, araba, persana, franceza, germana și italiana.

A fost mare dregător domnesc și a îndeplinit misiuni diplomatice peste hotare.  In 1787 a tipărit „Observaţii sau băgări de seamă asupra regulelor şi orânduielilor gramaticii rumâneşti”, prima gramatică în limba română; autor, între altele, de dicţionare bilingve (român-german, german-român şi român-turc, turc-român) 

Lucrarea sa,” Istorie a prea puternicilor împărați otomani”, este tipărită abia în 1863 de Alexandru Papiu Ilarian.

A fost al doilea român după Dimitrie Cantemir care scrie o istorie a Imperiului Otoman.

Ienăchiță Văcărescu a adunat la un loc versuri ocazionale (în cinstea domnitorului, la inaugurarea unei cisterne publice etc.) cu versurile de dragoste caracterizate prin „limba alintată” (Nicolae Manolescu), abundând de diminutive, procedeu la modă în întreaga poezie a epocii: inimioară, lănțișor etc. 

Ienăchiță Văcărescu a deschis și seria artelor poetice românești, prin celebrul său „testament”:

„Urmașilor mei Văcărești
Las vouă moștenire
Creșterea limbii românești
Ș-a patriei cinstire.”

 

NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii sale 11 iulie 1797.

 

 

 

 

 

1859:  Domnitorul Alexandru Ioan Cuza înfiinţează prin Ordonanţa Domnească nr. 276 , Oficiul Central de Statistică Administrativă, precursor al actualului Institut Naţional de Statistica.

A fost actul de naştere a statisticii oficiale în România. De acest moment îşi leagă numele şi doi eminenţi economişti români ai secolului al XIX-lea, Dionisie Pop Marţian şi Ion Ionescu de la Brad.

  Prin Hotărârea de Guvern 592/2002 a fost instituită „Ziua statisticianului”, care  se marchează anual, în a doua duminică a lunii iulie.

 

 

 

 

1882: S-a născut în comuna Cornea, judeţul Caraş-Severin, matematicianul Traian Lalescu, autorul primei lucrări importante de sinteză în acest domeniu din literatura ştiinţifică universală; (m. 1929).

A contribuit la punerea bazelor matematicii în România, fiind unul din fondatorii teoriei ecuațiilor integrale, remarcandu-se si  prin studiile sale  în trigonometrie, fizica geometrie, algebră şi istoria matematicii.

 

 

 

 

 

 

 

 

A sustinut teza de doctorat  la Sorbona, aceasta constituind prima contribuţie românească importantă în domeniul ecuaţiilor integrale.

Din iniţiativa sa a luat fiinţă Şcoala Politehnică din Timişoara, fiind primul ei rector (1920-1921).

Traian Lalescu a predat la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii Bucureşti, a avut un rol important în apariţia Gazetei Matematice şi a Revistei Matematice din Timişoara.

A fost primul preşedinte al Clubului Universitar Bucureşti, ulterior numit Sportul studenţesc.

Ca trimis al Guvernului României la Paris a militat pentru unirea tuturor românilor, fiind deputat de Caransebeş şi raportor general al bugetului statului, pentru anul 1925, în guvernarea Brătianu.

A scris numeroase cărţi, între care – Le problème ethnographique du Banat, semn că nu şi-a uitat niciodată originile.

A devenit din anul 1990 membru post-mortem al Academiei Române. În semn de recunoştiinţă, mai multe unităţi de învăţământ din ţară îi poartă numele.

În comuna sa natala, Cornea, a fost amplasat un bust al sau de bronz.

 

 

 

 

 

 

1885: A decedat  generalul roman Mihail Cristodulo Cerchez, erou al  Războiului pentru  Independenţa Romaniei; (n. 1839).

A fost membru al Societăţii „Junimea” din Iaşi.

 

 

 

 

 

 

 

 

A  condus trupele române în Războiul de Independență  de la 1877 pe fronturile de lupta de la Grivița, Bucov, Opanez, Smârdan, Plevna, Vidin.

La 28 noiembrie 1878, dupa incercarea nereusita de a iesi din incercuirea  de la Plevna, generalul turc Osman Paşa  i-a predat sabia generalului Cerchez, declarându-se prizonier.

 

 

 

 

1887: A murit istoricul şi publicistul Florian Aaron  precursor al lui Mihail Kogălniceanu şi Nicolae Bălcescu, cel care a făcut în istoriografia română trecerea de la iluminism la romantism.

 

 

 

 

 

 

A fost un propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească si participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania; (născut în satul Rod, judeţul Sibiu,1805).

A fost profesor la Şcoala Centrală din Craiova, iar în perioada 1832-1847 a predat limba latină la Colegiul Sfântul Sava, unde l-a avut ca elev pe Nicolae Bălcescu. A fost profesor şi la Universitatea din Bucureşti.

A fost membru al Societăţii Filantropice, participant la Revoluţiile de la 1848 din Ţara Românească şi Transilvania, profesor, din nou, la Colegiul Naţional Sf. Sava în 1857 şi Universitatea Bucureşti, 1864.

A cola­bo­rat la   Foaie pentru minte, inimă şi literatură si Telegraful român şi a întemeiat, în 1837 împreună cu Georg Hill,  primul cotidian românesc, România.

A fost printre pri­mii care a subliniat necesitatea cunoaşterii istoriei naţionale, în lucrarea sa Idee re­pede de istoria Prinţipatului Ţării Româneşti, 3 volume.

 

 

 

 

 

 

1905: A decedat istoricul român  Gheorghe Popovici; (n. 1863).

A abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti. A fost  membru corespondent al Academiei Române din 1905.

 

 

 

 

 

 

1909: S-a născut  în comuna Vitănești (județul Teleorman), marele  filosof şi eseist român de origine aromâna, Constantin Noica; ( d. 4 decembrie 1987, Păltiniș, județul Sibiu).

NOTĂ: Dicţionarul esenţial al scriitorilor români (2000) dă naşterea sa la 11/24.VII.1909, iar Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003), la 24.VII.1909; alte surse dau naşterea la 25.VII.1909

 

 

 

 

 

 

 

 

Din octombrie 1940 a activat  la Berlin în calitate de referent de filosofie la Institutul Româno – German. Va rămâne la Berlin până în 1944.

A participat de mai multe ori la seminarul de filosofie a profesorului Martin Heidegger, unde a mai participat și un alt filosof român, Alexandru Dragomir.

În paralel, împreună cu Constantin Floru și Mircea Vulcănescu editează patru din cursurile universtare ale lui Nae Ionescu și anuarul Isvoare de Filosofie.
Anii domiciliului forțat, deținut politic (1949 – 1964).

În perioada 1949 – 1958 are domiciliu obligatoriu la Câmpulung-Muscel.

Aici, Noica și-a căpătat ideea filosofică și totodată și-a trasat principalele coordonate ale filosofiei sale de mai tîrziu.

În 1958 Noica este arestat, anchetat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică cu confiscarea întregii averi.

Alături de el vor fi arestați toți participanții la seminariile private organizate de Noica la Câmpulung, iar lotul lor va purta la proces numele de „grupul Noica”.

Execută la Jilava 6 din cei 25 de ani de închisoare, fiind eliberat în august 1964.

Ultimii ani din viață începând cu anul 1975, Constantin Noica și i-a petrecut la Păltiniș lângă Sibiu, locuința lui devenind loc de pelerinaj și de dialog de tip socratic pentru admiratorii și discipolii săi (vezi Jurnalul de la Păltiniș de Gabriel Liiceanu).

S-a  stins din viață la 4 decembrie 1987si a  fost înmormîntat pe 6 decembrie 1987, la Schitul Păltiniș, după dorința sa, slujba fiind oficiată de un sobor de preoți în frunte cu ÎPS Mitropolit Antonie al Ardealului, Crișanei și Maramureșului.

După 1989, Gabriel Liiceanu s-a ocupat de reeditarea integrală a cărților lui Noica.

Intre operele sale se remarca :“Sentimentul românesc al fiinţei”, “Creaţie şi frumos în rostirea românească”, “Devenirea întru fiinţă, vol. I: Incercarea asupra filozofiei tradiţionale”; “vol. II: Tratat de ontologie”).

 

 

 

 

1925: S-a născut Radu Enescu, eseist, critic literar, filozof şi publicist; (m. 1994).

 

 

 

 

 

 1927: S-a născut matematicianul George Ciucu. A fost preocupat de  domenii ca teoria probabilităţilor, statistica matematică sau teoria jocurilor şi a aşteptării si a fost  membru corespondent al Academiei Române din 1974, secretar general al acestui for (1974-1990); (m. 1990).

 

 

 

 

 

1933: S-a născut la Sighetul Marmaţiei poetul si eseistul român Alexandru Ivasiuc; (d. 4 martie  1977).

 

 

 

 

 

 

 

A fost student la Facultatea de Filozofie din Bucuresti de unde este exmatriculat din motive ideologice.

Inscris ulterior la Facultatea de Medicina din Bucuresti, participa la miscarile studentesti din anul 1956, motiv pentru care este arestat si condamnat la 5 ani inchisoare corectionala pe care le executa in puscariile de la Jilava, Gherla si in diferite lagare de munca.

Dupa eliberare i se fixeaza domiciliu fortat in localitatea Rabla din judetul Braila.

In anul 1963, dupa o scurta perioada in care lucreaza la o fabrica de medicamente, este transferat la Ambasada SUA, unde va lucra pana in anul 1968.

Intre anii 1970-1974 a fost redactor sef si director adjunct al editurii “Cartea Romaneasca”, secretar al Uniunii Scriitorilor apoi director la Casa de Filme nr. 1. Alexandru Ivasiuc a murit in cutremurul din Bucuresti la 4 martie 1977.

A publicat în 1964, în Gazeta Literară, povestirea „Timbrul”, urmată apoi de alte texte beletristice și publicistice.

A publicat mai multe romane, de obicei axate pe dezbateri etice și social-politice Vestibul (1967), Interval, Cunoaștere de noapte, Păsările, Apa (1973), Iluminări, Racul (1976).

Romanul său Racul este o contrautopie în genul celor scrise de autorii sud americani, istoria unui dictator, a unui anti erou și un discurs despre putere și amenințările dictaturii.

A publicat și volumul de nuvele Corn de vânătoare, precum și două volume de publicistică.

Eseurile sale au fost tipărite în mai multe volume sub titlul Pro domo.

 

 

 

1934: S-a născut la Cahul, România, azi în Republica Moldova,  interpreta de muzică uşoară  şi moderatoarea de televiziune Lucky (Lucreţia) Marinescu;(m. 2018).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A urmat cursurile Conservatorului „Gheorghe Dima”, după care a lucrat la Teatrul de Operetă, şi apoi la Teatrul „Contantin Tănase” din Bucureşti.

Între anii 1972 și 1973, Lucky Marinescu a făcut parte din echipa artistică a Teatrului „Ion Vasilescu” din Bucureşti cu care face turnee în țările Europei.

A cântat pe scena Olympia din Paris şi la Teatrul de Revisă Bobino, Montparnasse, Paris.

 

 

 

 

 

 

Piesa „Replici” compusă de Laurenţiu Profeta pe care o cântă în duet cu Cornel Constantiniu devine hit naţional. Piesa „Ce-ți doresc eu ție dulce Românie” devine de asemenea un şlagăr.

 

 

 

 

 

 

 1943: S-a născut la  Bucureşti, Radu Alexandru Feldman,  dramaturg, prozator şi politician român de origine evreiască, membru al Partidului Democrat Liberal (PDL, ulterior PNL), senator între 1996–2000, 2000–2004 şi 2008–2012.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1938:  S-a născut actorul  român de teatru şi film, Jorj Voicu  ; ( d.12 ianuarie 1991).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1956: S-a născut Paul Ciuci, vocalist, chitarist şi compozitor, membru al trupei „Compact”.

 

 

 

 

 1957: S-a născut poeta şi prozatoarea Maria-Eugenia Olaru.

 

 

 

 

1986: A murit marele actor roman George Calboreanu; (n. 1896).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A interpretat roluri memorabile in filmele Bădăranii (1960), Setea (1960), Lupeni 29 (1962)
Lumina de iulie (1963), Străinul (1964),
Neamul Şoimăreştilor (1965), Fraţii Jderi (1974) s.a

A fost distins cu Ordinul Muncii Clasa I (1953) „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă şi pentru activitate merituoasă” şi cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate îndelungată în teatru şi merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

De asemenea (anterior anului 1960) a primit şi titlul de Artist al Poporului.

 

 

 

1999: A decedat la Bucureşti, scriitorul  român Mircea Nedelciu (n. 12 noiembrie 1950 Fundulea). 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost considerat a fi unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului  postmodernist din literatura română a anilor optzeci; („Aventuri într-o curte interioară”, „Şi ieri va fi o zi”, „Zmeura de câmpie”)

 

 

 

 

2001: Este înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti, Partidul Social Democrat, rezultat în urma fuziunii dintre PDSR şi PSDR.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 2003: Ia naştere proiectul ro.wp, versiunea română a proiectului  Wikipedia.

 

 

 

  

Versiunile iniţiale ale  paginii principale şi ale primelor articole au fost scrise pe 12 iulie.

 În  data de 15 iulie Bogdan Stăncescu (cu numele de utilizator Gutza) a primit statutul de administrator şi a început să traducă interfaţa din limba engleză.

Tot el a făcut primele eforturi de atragere a contribuitorilor, adresându-se prin e-mail mai multor universităţi şi Academiei Române.

Aceste demersuri au fost curând remarcate de presă şi au avut ca urmare publicarea unor articole de prezentare a Wikipediei.

Proiectul s-a dezvoltat în continuare ajungând la 10.000 de articole la 13 decembrie 2004, 50.000 de articole la 5 ianuarie 2007, depăşind 100.000 de articole la data de 11 ianuarie 2008. În prezent există aproximativ 399000 de articole la Wikipedia în limba română şi circa 483000 de utilizatori înregistraţi. 

De-a lungul existenţei sale Wikipedia în limba română s-a aflat în faţa mai multor probleme. Astfel, crearea automată a unei serii de proiecte în alte limbi, pe baza standardelor internaţionale, a dus printre altele la apariţia unei Wikipedii în „limba moldovenească”, urmare a faptului că această aşa zisă limbă avea în standardul ISO 639 codurile mo şi mol, înscrise separat de limba română.

Acest proiect permitea iniţial scrierea articolelor atât în alfabetul latin cât şi în cel chirilic (forma „moldovenească” de dinainte de 1989), dar ca urmare a numărului foarte redus de articole, funcţiona în mare măsură ca un portal cu trimiteri spre Wikipedia în limba română.

După numeroase şi aprinse discuţii, proiectul respectiv a fost în cele din urmă îngheţat în anul 2006, pe baza faptului că limba „moldovenească” şi limba română sunt identice şi că nu s-au găsit vorbitori nativi ai acestei limbi care să dorească să contribuie în alfabetul chirilic.

 

 

2004: A decedat Mioara Avram, personalitate de renume a lingvisticii româneşti; (n.4 februarie 1932).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2007: A murit la Bucuresti, dirijorul Constantin Petrovici; (n.21 mai  1927).

Cariera sa a inceput la Radiodifuziune, unde a pregatit mai intai corul, apoi cele doua orchestre.

Si-a petrecut mai bine de 40 de ani la pupitrul Operei Nationale Bucuresti, iar la inceputul lunii mai 2007 a dirijat ultimul spectacol al operei „Aida” de Verdi programat pentru acea stagiune.

 

 

 

 

 

 

 2010: A decedat actrița română Lucia Mureșan; (n.30 ianuarie 1938, Cluj).

Actriţa a fost descendenta unei familii de intelectuali români transilvăneni. A fost botezată de Ion Agârbiceanu, pe atunci protopopul greco-catolic al Clujului.

Lucia Mureşan a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1958,  sub îndrumarea actritei Irinei Răchiţeanu.  La terminarea facultatii, fost repartizată împreună cu întreaga promoţie, la Teatrul din Piatra Neamţ.

Teza de doctorat a Luciei Mureşan se intitula „Rolul cuvântului în realizarea imaginii scenice – orice glas ascultă glas”.

 

 

 

 

Şi-a început activitatea didactică în 1963, susţinând cursuri de Arta şi tehnica vorbirii la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti.

A continuat să predea în această instituţie până în 1992, când s-a transferat la Universitatea Hyperion din Bucureşti, unde a sustinut cursuri de „Arta actorului”, „Vorbire scenică” şi „Analiza procesului scenic”.

Din 1996 până în 2002 activează în Universitatea Ecologică din Bucureşti, care îi oferă în anul 1997 funcţia de decan al Facultăţii de Arte.

În 2002, a devenit profesor şi decan al Facultăţii de Teatru din Universitatea „Spiru Haret” din capitală.

A citit timp de mulţi ani o parte din textele documentarelor prezentate în emisiunea Teleenciclopedia, difuzată de Televiziunea Română.

2014: A murit la Bucureşti, demnitarul comunist Emil Bobu (n. 22 februarie 1927, Vârfu Câmpului, județul Botoșani).

În anul 1972 fusese numit consilier al lui Nicolae Ceaușescu, iar în perioada 1973-1975 a fost Ministru de Interne.

După 1989, a fost condamnat la închisoare pe viață pentru „participare la genocidul națiunii române” (conform Raportului Comisiei Tismăneanu).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Curtea Supremă de Justiție i-a comutat în aprilie 1990 pedeapsa  la 10 ani de detenție, în urma schimbării încadrării juridice la „complicitate la omor deosebit de grav”.

A efectuat șapte ani de închisoare, după care a fost eliberat condiționat, pentru motive medicale.

După eliberarea din puşcărie a dus o viață retrasă, fără apariții publice.

 

 

 

2017: A decedat Sorin Alexandru Satmari, cunoscut gazetar de presă sportivă; (n. 1944).

 

 

 

 

 

 

 

A fost și ofițer de presă la Federaţia Română Fotbal, director de imagine la Liga Profesionistă de Fotbal, secretar general la FR de Baschet şi  președinte al Clubului sportiv Dinamo.

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/12/o-istorie-a-zilei-de-12-iulie-video-4/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
   

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. worldwideromania.com ;

7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

9.  Istoria md.