CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un istoric italian povestea pe la 1700: „Româncele se măritau de la vârste fragede şi arătau supunere faţă de soţii lor”

romani

Deşi Banatul reprezintă un mozaic etnic, lingvistic şi confesional, au existat fără îndoială în timp  şi încercări de analiză a istoriei uneia sau alteia dintre naţionalităţile sale.

Fiind etnia cea mai numeroasă,românii au avut parte atât de lucrări proprii, cât şi de o atenţie specială acordată de numeroşi observatori străini.

Un exemplu elocvent îl reprezintă veneţianul  Francesco Griselini, care îi descria cu lux de amănunte pe bănăţeni în 1780, atât cu calităţile cât şi cu defectele pe care le aveau.

Un pasaj din lucrarea lui Griselini merită relevat :

„Într-adevăr, românii sunt singurul neam din Banat care se pricepe fără deosebire la orice fel de muncă.”

 Deşi aceasta frază, des citată, ne poate măguli prin aprecierile făcute, trebuie totuşi să înţelegem că românii erau mai degrabă adaptabili la orice tip de activitate economică promovată în Banat de autorităţile habsburgice şi nu că ei au fost cei care ar fi iniţiat în regiune industria sau meşteşugurile de înaltă calificare.

Însă receptivitatea lor în a deprinde noi meserii, între care Griselini dădea exemplul sticlăriei, este într-adevăr demnă de laudă.

 

 

 

 

 

 

 

Dar iată ce povestea acest italian despre viața conjugală a românilor din trecut:

„Româncele se măritau de la vârste fragede şi arătau supunere faţă de soţii lor”

Istoricul venețian Francesco Griselini (1717-1783), făcea o călătorie lungă și fructuoasă în Banat între anii 1774-1777, urmată de redactarea unei istorii a regiunii.

Este vorba de o carte al cărei titlu, conform manuscrisului original în italiană, este

Lettere odeporiche. Ove suoi viaggi e le di lui osservazioni spettanti all storia naturale ai costumi di vari popoli e sopra piu altri interesanti oggetti si descrivono (Jurnal de călătorie.

Observații despre istoria naturală, obiceiurile diferitelor comunități și descrierea altor obiective interesante).

Iată ce scria Francesco Griselini despre viața conjugală a românilor din trecut:

„Româncele se măritau de la vârste fragede şi arătau supunere totală faţă de soţii lor.

Se lăsau cumpărate de la părinţi, iar viaţa de familie însemna a purta grija casei şi a copiilor.”

„Flăcăul întotdeauna îşi mărturiseşte dragostea sa părinţilor săi, care, dacă nu i-au ales încă o mireasă, se înţeleg cu părinţii fetei cărora, după starea mijloacelor lor, le oferă o sumă de bani.

După încheierea învoielii se hotărăşte un termen de 14 zile pentru pregătiri, care se mai poate prelungi cu alte 14 zile. Dacă însă după trecerea acestui termen, mirele nu şi-a schimbat gândul, atunci ceremonia nunţii trebuie să aibă loc.”

În cazul în care părinţii fetei refuzau să o dea în căsătorie peţitorului, deseori se întâmpla ca tinerele să fie răpite.

„Flăcăul dacă a răpit mireasa ca să se poată căsători cu ea şi să fugă de răzbunarea părinţilor ei, trebuie să se mute cu aleasa sa într-un sat îndepărtat”, relata Francesco Griselini.

În zona Munţilor Apuseni, în secolele trecute, târgurile de fete erau evenimente de mare importanţă pentru comunitate.

Cel mai cunoscut era cel de pe Muntele Găina.

„Mamele din regiunea munţilor îşi aduc şi zestrea fetei, pe care o prezintă deodată cu fata. La gâtul fetelor atârnă taleri de aur şi de argint înseilaţi.

Celelalte podoabe, cum sunt de exemplu: năfrămile colorate, ştergăriile cu alesături de bumbac, de diferite culori, pernele, lăzile împestriţate, sunt încărcate pe spatele cailor mocăneşti şi transportate la faţa locului.

Odată ajunşi aici le descarcă pe fiecare şi le aşează sub cortul pe care şi-l ridică fiecare, ca într-un adevărat târg.”

Fetele şi zestrea erau disputate de flăcăii care se opreau în faţa corturilor.

Cei care voiau să se însoare trebuiau să ajungă la tocmeală cu părinţii fetelor, altfel erau nevoiţi să plece mai departe.

„Pe unele dintre fete le ţin tare la preţ, pe altele le vând cât ai bate din palme, la primul client care se prezintă. Perechea nouă, urmată de cântece de fluier şi cimpoiu, pleacă până la primul călugăr care le dă binecuvântarea căsătoriei.”

Căsătoria era considerată o necesitate la români, potrivit observaţiilor istoricului.

Acesta relata că a observat puţini tineri necăsătoriţi şi că majoritatea celor cărora le mureau soțiile se recăsătoreau în scurt timp.

Femeile arătau supunere soţilor lor şi erau cele care purtau de grijă copiilor în acelaşi timp în care se ocupau de muncile casnice.

„Femeile românce nu stau cu bărbaţii lor la masă, mănâncă după ei, stând mai totdeauna în picioare, îndeletnicindu-se în acelaşi timp cu vreo treabă casnică. Nici în timpul sarcinii nu se abat de la această regulă, ci numai câteva zile înainte şi după naştere.

Ele nasc uşor cu ajutorul moaşei. Acest ajutor li se dă întotdeauna de către mamele sau soacrele lor. În trei-patru zile după naştere, ele sunt iar în stare a face faţă treburilor casnice.

Autorul Istoriei Banatului adăuga că româncele umblau tot timpul desculțe, mai puţin când ieşeau din casă şi la sărbători.

Puţine erau cele care se dichiseau.

„Atât timp cât fetele sunt necăsătorite, ele umblă cu capul descoperit şi cu părul împletit. Cele căsătorite însă, în unele localităţi ale provinciei, își acoperă capul cu un văl alb subţire, pe care il trag până sub bărbie, iar în alte locuri, folosesc o fâşie lungă de muselină, vărgată, pe care o așează în aşa fel încât formează un fel de scufie.

Atât fetele mari, cât şi femeile măritate caută să-şi sporească farmecul prin găteală. Grija lor dintâi este aţintită asupra împletiturii cosiţelor, iar celelalte prind de maramele lor salbe de diferite monede.

Pe lângă acestea se mai adaugă şi o camăşa brodată cu mătase sau fire de aur fals, cu care se împaunează la sărbătorile principale, la horă, la iarmaroace şi la hramuri sau nedeie.”

După ce petrece câțiva ani în Banat, autorul venețian lasă moștenire o mărturie foarte bine documentată, popularizând-o în mediile academice occidentale, milaneze, florentine, venețiene, vieneze, suedeze, franceze, germane.

Se observă acest lucru deîndată ce se citesc numele savanților și al academiilor cărora le este adresat fiecare capitol al cărții, capitol redactat sub forma unei scrisori în care sunt inserate descoperirile aparținând mai multor discipline științifice.

 

 

Sursa:

https://www.rotalianul.com/ce-povestea-italian-despre-viata-conjugala-romanilor-din-trecut/

 

 

 

Publicitate

09/07/2019 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 9 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

Ziua de 9 iulie în istoria noastră

 

 

 

 

 

1493: Începe zidirea bisericii din Borzeşti, ctitorie a lui Stefan cel Mare.

Borzeşti este un sat din judetul Bacău,  devenit în prezent unul dintre cartierele orasului Oneşti. Aici s-a născut şi a copilărit Sfântul Domnitor Ştefan cel Mare, care a moştenit moşia de la Borzeşti din moşi-stramoşi.

Biserica din Borzeşti poartă hramul Adormirea Maicii Domnului  şi a fost construită  între 9 iulie 1493 si 12 octombrie 1494.

 

 

 

 

 

 

Domnitorul Stefan cel Mare a ridicat biserica împreuna cu fiul sau, Alexandru-Voda. Biserica din Borzesti a fost construită, în amintirea prietenului sau din copilarie, Gheorghiţă, ucis aici de  săgeţile tătarilor, fapt păstrat şi  în legendele poporului, care spun că acesta a fost răpus în acest loc..

 Se mai spune ca este singurul lacaş bisericesc, care nu a fost  ridicat de Sfântul Stefan cel Mare pentru a comemora o victorie în luptă.

 

 

 

1520: Au fost fixate hotarele dintre Ţara Românească şi Transilvania, “de la apa Oltului pînă la Râşava (Orşova)”, prima delimitare cunoscută între cele două teritorii româneşti.

 Aceasta este data primei mențiuni păstrate privind o „hotărnicie” şi se referea la fixarea hotarului  în zona din nordul Olteniei.

 

1600: Mihai Viteazul a întemeiat Mitropolia românească din Transilvania.

 

 

 

 

1816: Se stinge din viață la Kiev – Constantin Ipsilanti, fost domn al Moldovei și Valahiei.

 

 

 

 

 

 

 

La 9 iulie 1816, stil nou (27 iunie 1816, stil vechi,) moare la Kiev – Constantin Ipsilanti, fost domn al Moldovei și Valahiei.
În urma războiului ruso-turc din 1806-1812, al cărui inspirator activ a fost şi protagonistul fanariot, jumătate din Țara Moldovei a fost anexată de către Rusia ţaristă, ceea ce a generîat în cadrul disputei asa numitei „chestiunii orientale” –Problema basarabeană.

Constantin Ipsilanti a rămas în urma acestui rapt teritorial, ultimul domn al Moldovei de la Nistru şi pană la Milcov (deşi fără Bucovina răpită de habsburgi, în 1775).

El a fost și domn al Valahiei, pe timpul ocupației militare ruse în Principatele Române.

La 28 august 1807, a fost nevoit să părăsească pentru totdeauna Bucureştiul şi la 15 septembrie a sosit la Iaşi, dar peste două zile a parasit şi capitala Moldovei, luînd calea pribegiei în Rusia.

A trăit în refugiu la Kiev şi doar un scurt timp a fost obligat să locuiască la Moscova (1808-1809), unde a plecat fără ceilalţi membri ai familiei.
A murit la o vîrstă trecută cu puțin peste 50 ani la Kiev, după o călătorie la St.Petersburg.

Această moarte subită a aristocratului fanariot a produs zvonuri în Rusia datorita misterului carea  inconjurat-o.

 

 

 

 

 

1848: Guvernul provizoriu revoluţionar din Muntenia a emis un decret prin care se instituia o “Comisie a proprietatii”, destinata  rezolvarii problemei agrare.

Presiunile externe si iminenta unei interventii militare straine duc in august 1848 la suspendarea dezbaterilor acestei  comisii.

 

 

 

 

1887: S-a născut cântăreţul Rudolf Steiner.

A contribuit, în 1919, la înfiinţarea Societăţii lirice „Opera” şi la transformarea ei în „Opera Română” din Bucureşti, printre ai cărei membri fondatori se numără; (m. 1963).

 

 

 

 

 

1894:  S-a născut Piotr Kapița, laureat al Premiului Nobel (d. 8 aprilie 1984, Moscova),fizician rus de origine basarabeană, cercetător al atomului, distins cu Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1978, împreună cu Arno Allan Penzias și Robert Woodrow Wilson.

 

 

 

 

 

Motivația Juriului Nobel:

 

pentru invențiile și descoperirile sale de bază în domeniul fizicii temperaturilor joase„.

 

 

 

 

 

1903: S-a născut muzicologul Octavian Beu, autorul unor importante  ediţii critice şi culegeri de folclor; (m. 1964).

Mai multe surse menţionează ca an al naşterii sale 1893.

 

 

 

 

1922:  Johnny Weissmüller, înotător american originar din Timişoara, a  coboarât sub 1 minut recordul mondial la 100 m liber (58.6 secunde).

 

 

 

 

Imagini pentru johnny weissmuller photos photos

 

 

A avut şi o remarcabilă carieră cinematografică interpretând rolul faimosului personaj Tarzan.

 

 

 

1926: S-a născut la Câmpina, renumitul acordeonist Marcel Budală, faimos pentru interpretarea muzicii lăutăreşti, instrumentist solist şi acompaniator în Orchestra de muzică populară Radio; (m. 6 ianuarie 1989, Bucuresti).

 

 

 

 

 

Imagini pentru Marcel Budală,photos

 

 

 

 

A debutat in 1945  pe scena Teatrului „Alhambra” din Bucureşti într-o formaţie de muzică populară.

În 1946, terminându-şi liceul, este încadrat în orchestra de muzică populară a Direcţiei Generale a Serviciului Muncii (DGSM), dirijată în acea perioadă de cunoscutul Iancsi Korossy, iar in 1949 este angajat în cadrul Orchestrei de muzică populară a Radiodifuziunii ca solist instrumentist.

În perioada 1960-1968, colaborează cu mari dirijori şi şefi de orchestre, notabili fiind Victor Predescu, Constantin Mirea, Radu Voinescu şi Nicu Stănescu.

A întreprins numeroase turnee artistice atât în ţară, cât şi în străinătate, în Bulgaria, Germania, Iugoslavia, Israel şi Franţa.

 

 

 

 1933: A murit istoricul şi numismatul român  Mihail C. Suţu.

A fost guvernatorul Băncii Naţionale a României in perioada 12 martie 1907 – 1 noiembrie 1909.

 

 

 

A pus bazele unei cercetări numismatice sistematice şi istorice, înscriindu-şi numele între primii numismaţi din sud-estul Europei.

A donat Academiei Române întreaga sa colecţie de monede şi antichităţi.

A fost membru titular al Academiei Române din 1909; (n. 1841).

 

 

 

1941: În Transilvania de nord-est, ocupată de Ungaria horthystă in urma Dictatului de la Viena, a inceput organizarea de catre autoritatile maghiare a detasamentelor de munca fortata, formate din romani.

 

 

1941: Armata Româna a incheiat operatiunile militare in nordul Bucovinei, atingând graniţa existentă în  vara anului 1940, până la anexarea teritoriului de către URSS.

 

 

 

 

 

1943: S-a născut cântăreaţa Margareta Pâslaru, cunoscuta interpretă română de muzică ușoară si  populară, actriță de teatru si  film, compozitoare, textieră, realizatoare de emisiuni TV si radio.

 Imagine similară

 

 

 

 

1946: S-a născut în comuna 1 Decembrie, județul Ilfov, populara  interpreta română de muzică ușoară, Angela Similea.

 

 

 

 

 

 

 

 

1947: S-a născut  interpreta română de muzică ușoară, Mirabela Dauer (Bela Scorțaru).

 

 

Imagini pentru Mirabela Dauer photos

 

 

 

 

 

1947: Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române  a decis să remită secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Declaraţia de intrare a României în această organizaţie şi de aderare la Carta Naţiunilor Unite.

Cererea adresată de Gheorghe Tătărescu, ministrul afacerilor străine, este respinsă de Consiliul de Securitate al ONU la 1 octombrie acelaşi an.

România a fost primită în ONU câţiva ani mai târziu, la 14 decembrie 1955.

 

 

 

1968: S-a născut in localitatea  Ștefănești, județul Argeș, solistul vocal, compozitorul şi autorul de versuri, Daniel Iordăchioaie.

 

 

 

Imagini pentru Daniel Iordăchioaie.photos

 

 

 

 

 

1978: A murit compozitorul Zoltán Aladár; (n. 1929).

 

 

 

1988: A încetat din viaţă lingvistul român de etnie evreiasca, Alexandru Graur; (n. 9 iulie 1900, Botosani).

 

 

Imagini pentru al graur photos

 

 

 

A fost autorul unor importante lucrari în domeniul lingvisticii generale, al foneticii, gramaticii şi lexicologiei limbii latine şi române; studii de onomastică.

A devenit membru titular al Academiei Române in 1955.

 

 

 

 

 1989: A murit Călin Gruia (pseudonimul lui Chiril Gurduz), autor de literatură pentru copii; redactor la emisiunile pentru copii ale Radioteleviziunii Române între anii 1951 şi 1969; (n. 1915).

 

 

 

 

 

 

 

1993: Conferința Națională a Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN), a hotărât schimbarea denumirii sale  în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR).

 

 

 

 

2018: A decedat Ion (Jean) Cazaban, critic de teatru, istoric, profesor universitar la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din București și cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istoria Artei „G.Oprescu” al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 

A scris numeroase studii dedicate istoriei regiei, scenografiei şi avangardei teatrale româneşti; (n. 1935).

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/09/o-istorie-a-zilei-de-9-iulie-video-4/

Bibliografie (surse) :

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

09/07/2019 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Un discurs despre trădarea ţării de către unii oficiali ai instituțiilor de forță din România

 

 

Cătălin Cherecheș, primarul municipiului Baia Mare, și-a surprins audiența în timpul unui eveniment organizat cu ocazia sărbătoriii a 100 de ani de la înființarea Jandarmeriei în această zonă a țării, cu un discurs halucinant, în care a vorbit despre trădare de țară din partea unor oficiali ai instituțiilor de forță din România: dacă îi dezbraci…

Sursa:

09/07/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: