Moldova, jefuită! Sabotaj, complicitate cu hoții şi uzurparea puterii de stat

 

Deutsche Welle: “Moldova, jefuită! Sabotaj, complicitate cu hoții, răgaz pentru ștergerea urmelor sau uzurparea puterii de stat continuă?

Prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a văzut nevoită să ceară companiei americane „Kroll” o copie a celui de-al doilea raport vizând celebra fraudă bancară din 2014, se arată într-o analiză a lui Vitalie Călugăreanu, pe www.dw.com, preluat de Romanian Global News.

Procurorii au secretizat documentul, îl țin la sertar și refuză să-l prezinte noilor autorități de la Chișinău.

Pe de altă parte, Procuratura Generală a anunțat că a expediat conducerii ţării „un raport” referitor la investigaţiile desfăşurate în dosarele fraudei bancar e. Potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii, raportul conţine informaţii exhaustive privind procesul de investigare, acţiunile autorităţilor implicate în anchetă, asistenţa juridică internaţională şi rezultatele obţinute până în prezent.

În comunicat se mai menționează că în procesul de investigare a fraudei bancare sunt implicate mai multe autorităţi ale statului, inclusiv Agenţia de recuperare a bunurilor infracţionale (ARBI) şi Serviciul prevenirea şi combaterea spălării banilor (SPCSB).

Proprietățile lui Plahotniuc, sechestrate

Jurnaliștii RISE-Moldova au aflat că mai multe proprietăți înregistrate pe „Finpar Invest” SRL – companie de bază în imperiul imobiliar a lui Vlad Plahotniuc – au fost sechestrate (la 26 iunie) în cadrul unui dosar pornit pentru spălare de bani.

Este vorba, între altele, de hotelul de lux „Nobil” și studiourile în care activează posturile TV: „Prime”, „Publika”, „Canal 2″ și „Canal 3″, care deservesc mediatic PDM.

Totuși, exponenții noii guvernări susțin că sistemul procuraturii se opune în continuare și blochează ancheta în dosarul jafului bancar.

Aceștia denunță o încercare a procurorilor și a unor judecători de a-i proteja pe hoți.

Procurorul general Eduard Harunjen refuză să-și dea demisia, în timp ce principalii figuranți în dosarul fraudei bancare au fugit deja din țară, iar acum își vând, prin interpuși, proprietățile pe care le mai au în Moldova.

 

 

 

La sfârșitul săptămânii trecute, prim-ministra Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru DW că până acum Procuratura nu a făcut nici un demers către jurisdicțiile străine pentru a afla unde este miliardul de dolari furat, în 2014, de la cetățenii Republicii Moldova.

Între timp, condamnatul (în prima instanță) în dosarul fraudei bancare, Ilan Șor, a fugit din Moldova, iar președintele Igor Dodon a declarat că Șor ar fi părăsit Moldova prin regiunea separatistă transnistreană, împreună cu fostul lider PDM Vlad Plahotniuc, cu puțin timp înainte ca PDM să-și anunțe capitularea politică.

Examinarea „dosarului Șor” la Curtea de Apel Cahul (acolo a fost strămutat, după ce judecătorii din Chișinău au refuzat examinarea cazului) se tergiversează, iar la ultima ședință judecătorii au amânat luarea unei decizii în privința anunțării inculpatului Șor în urmărire internațională, pe motiv că nici Șor, nici avocatul acestuia nu s-au prezentat la ședință.

Între timp, la adăpostul inacțiunilor justiției, Șor își vinde proprietățile pentru a nu fi sechestrate după demiterea, prin metodă legislativă, a procurorului general.

Marți, 2 iulie, bunăoară, jurnaliștii de investigație au aflat că imobilele de lux din Chișinău care i-au aparținut lui Ilan Șor au fost recent revândute la 26 iunie (la o zi după ce procurorii au cerut aplicarea sechestrului pe bunurile lui Șor).

În calitate de cumpărător apare un tânăr de 31 de ani.

Anterior, DW a scris și despre alte proprietăți vândute de Șor, între care și 12 magazine duty free pe care le stăpânea în perioada guvernării PDM.

Cărare legislativă spre înlăturarea lui Harunjen și schimbarea sistemului

Între timp, noii guvernanți își creează pârghii legislative pentru a-l putea demite pe procurorul general din perioada fostei guvernări, controlate de oligarhul Vlad Plahotniuc.

Este vorba de un proiect de amendare a Legii procuraturii, care prevede, între altele, instituirea interimatului funcției de procuror general, excluderea condiției privind obligația de a deține cetățenia Republicii Moldova de către candidatul la funcția de procuror general, precum și extinderea numărului de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor de la 12 la 19.

Cei 7 membri noi care se propun a fi incluși în componența CSP urmează a fi delegați: unul de către Academia de Științe a Moldovei, unul de către președintele țării, doi de către Guvern, doi de Parlament și unul de către Consiliul Uniunii Avocaților.

Concursul de recrutare a viitorului procuror general nu va mai fi desfășurat exclusiv de Consiliul Superior al Procurorilor, ci de o comisie independentă constituită de către Consiliul Superior al Procurorilor, în care ar intra, pe lângă membrii CSP, și exponenți ai societății civile, dar și experți internaționali.

Până acum, Guvernul, Parlamentul, Președinția și societatea civilă din Republica Moldova le-au cerut procurorului general (Harunjen) și procurorului-șef interimar al Procuraturii Anticorupție (Adriana Bețișor) să demisioneze. Maia Sandu i-a acuzat pe cei doi de protejarea hoților de miliarde.

Ambii au respins acuzațiile și refuză să plece benevol. A demisionat doar procurorul-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), Nicolae Chitoroagă.

Marți, și președintele Uniunii Avocaților, Emanoil Ploșniță, a cerut demiterea procurorului general.

Ploșniță a scris o scrisoare deschisă în care-și argumentează poziția:

„Procuratura Generală, în perioada mandatului deținut de Harunjen, nu a dat dovadă de obiectivitate şi echitate pe parcursul procedurilor judiciare, nu a asigurat să fie protejate drepturile omului, așa cum acestea sunt enunțate în Convenția Europeană.

De asemenea, Procuratura nu a asigurat egalitatea tuturor în fața legii și a pus la baza învinuirii probe obținute contrar legii, iar singura și cea mai corectă soluție care se impune este demiterea procurorului general”, menționează președintele Uniunii Avocaților.

Mai mult, acesta susține că trebuie demiși și adjuncții procurorului general și adjuncții șefului Procuraturii Anticorupție și PCCOCS.

Frământări în sistemul judiciar

Rezistența la nivelul judecătorilor față de noua guvernare a început să scadă după ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 25 iunie, la care premierul Maia Sandu le-a înaintat membrilor CSM un ultimatum – ori își fac curat „în propria curte” în următoarele două săptămâni, ori vor fi înlocuiți prin metodă legislativă.

De atunci, unii judecători au demisionat, iar marți, 2 iulie, președintele interimar al CSM, Dorel Musteață, a comunicat că Inspecția Judiciară a inițiat verificări în privința a opt judecători, în baza unei note înaintate de un magistrat.

Musteață a menționat că „unii judecători se opun verificărilor pe interior”, în acest sens solicitându-se intervenția Procuraturii Generale, în vederea „verificării circumstanțelor expuse în notă”.

CSM a decis inițierea unor controale la patru instanțe de judecată. Este vorba de Curtea Supremă de Justiție, Judecătoria Chișinău, Curtea de Apel Chișinău și Curtea de Apel Cahul (acolo unde se află în examinare dosarul Șor).

Și noul ministru al Afacerilor Interne, Andrei Năstase, a cerut Procuraturii Generale să verifice activitatea unor judecători și procurori anticorupție, care ar fi implicați în activități de spălare de miliarde și corupție la nivel înalt.

Este vorba de trei magistrați de la Judecătoria sectorului Botanica (Chișinău), un judecător de la Drochia și unul de la sediul Ciocana al Judecătoriei Chișinău, care ar fi emis ordonanțe judecătorești considerate parte componentă a infracțiunilor de spălare de bani prin intermediul sistemului judecătoresc și bancar al Republicii Moldova.

Potrivit lui Năstase, despre unele dintre aceste ileglități ar fi știut și Adriana Bețișor, care asigură acum interimatul șefiei la Procuratura Anticorupție.

„Adriana Bețișor, cunoscând despre existența ordonanțelor judecătorești emise de judecători, nu a pornit cauze penale și nu i-a cercetat pe acești magistrați pentru pronunțarea actelor judecătorești menționate”, a menționat Năstase. Procuratura Anticorupție a respins acuzațiile și a anunțat demararea unei anchete interne.

Hoțiile ies la iveală

Între timp, ilegalitățile și abuzurile la care s-a dedat fostul regim au început să iasă la iveală.

Într-un interviu pentru „Cotidianul.md”, președintele Igor Dodon a menționat că a primit recent o informație „cu grif secret” despre modul cum a fost privatizată compania „Air Moldova” cu puțin timp înainte ca PDM să piardă puterea:

„Este foarte interesant cum s-au plătit banii – cum o persoană scoate cash zeci de milioane de lei, iar Banca Națională nu vede lucrurile acestea.

Sau cum o bancă comercială permite, când vine o persoană fizică din ’79 sau din ’80, conform documentelor, și ia 50 de milioane de lei chash, din bancă, și tot în ziua aia se duce și depune acești bani cash pe alt cont, iar suma respectivă se transferă pentru procurarea „Air Moldova”. Și nimeni nu vede! Procuratura tace!

Cei de la anticorupție tac”, s-a revoltat Dodon.

Iar conform datelor de care dispune Guvernul, pe ultima sută de metri de mandat al fostei guvernări întreprinderile de stat au fost pur și simplu jefuite și îngropate în datorii. Întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni în care statul are capital majoritar au înregistrat la finele anului 2018 datorii curente de peste 18 miliarde de lei moldovenești.

Datele apar într-un raport al Agenției Proprietății Publice. Unele companii au contractat și credite de sute de milioane de lei pe care nu le pot rambursa, iar în câteva cazuri statul a garantat creditele, existând riscul ca datoriile să fie stinse din contul bugetului public.

În ceea ce privește concesionarea Aeroportului Chișinău în 2013, jurnaliștii de investigație au aflat că Guvernul Republicii Moldova nu a încasat încă nici un ban din redevența pentru concesionare de la compania „Avia Invest” SRL – o firmă controlată, potrivit presei de la Chișinău, de același condamnat Ilan Șor, care a fugit din Moldova.

Gaură în buget

În legătură cu moștenirea lăsată de regimul Plahotniuc, noul ministru al Finanțelor, Natalia Gavriliță, a cerut tuturor instituțiilor statului să reducă semnificativ cheltuielile. În interviul pentru DW, Maia Sandu a menționat că numai prin calcularea greșită a costurilor noului sistem de salarizare, fostul guvern a generat o gaură bugetară de peste 1 miliard de lei.

În replică, fostul premier, Pavel Filip, care a preluat conducerea provizorie a PDM după ce Vlad Plahotniuc a părăsit Moldova, a declarat că el a lăsat suficienți bani în buget și le-a sugerat noilor guvernanți să se apuce de lucru.

Din cauza derapajelor anti-democratice la care s-a dedat regimul Plahotniuc, care a controlat guvernul Filip, Republica Moldova a ratat integral sprijinul financiar din partea UE în ultimii ani.

Nu au mai venit bani nici de la Banca Mondială, nici de la Fondul Monetar Internațional, fostul guvern contractând credite de la băncile locale în condiții dezastruoase pentru economie, susțin experții economici locali.

Recent, în cadrul unei întrevederi cu noile autorități de la Chișinău, șeful misiunii FMI, Ruben Atoyan, a confirmat că programul cu FMI a fost suspendat ca urmare a aprobării de către fostul parlament a legii amnistiei fiscale în 2018 și a pachetului legislativ privind așa-numita „reformă fiscală” – legi puternic contestate de societatea civilă și de organismele internaționale.

Publicitate

Un monah roman a ctitorit prima mănăstire ortodoxă din Scoţia din ultimul mileniu

 

 

 

”Dumnezeu mi-a spus să încep un nou capitol în istoria ortodoxismului în Insulele Hebride”.

Aceasta e motivaţia călugărului Serafim Aldea, care a ajuns până în SUA, în speranţa că, prin donaţii, va aduna cele 65.000 de lire sterline care-i sunt necesare ca să cumpere circa 20.000 de metri pătraţi în Mull, o locaţie plină de istorie, la o margine de Atlantic.

”Vreau să ridic o mică mănăstire şi un centru misionar. Cu voinţa lui Dumnezeu, voi reuşi să adun banii necesari pentru a cumpăra terenul şi a ridica lăcaşul”, a declarat recent Serafim Aldea, citat de publicaţia The Scotsman.

 Planurile  fratelui Serafim au fost aspru criticate de localnici …

 

Iată că totuşi, duă câţiva ani, 

 

 

Prima mănăstire ortodoxă din Scoţia din ultimul mileniu este ctitorită de un monah roman

„Cred că era timpul ca o mănăstire ortodoxă să fie fondată din nou în acele insule, iar Dumnezeu nu a găsit altă persoană dispusă şi m-a păcălit pe mine”, a declarat părintele Serafim Aldea, cu o notă de umor, într-un interviu despre proiectul primei mănăstiri ortodoxe din ultimii 1000 ani de pe insula Mull, transmite www.basilica.ro, preluat de Romanian Global News.

Mănăstirea va fi închinată Tuturor Sfinților Celți.

Pe insula scoţiană a funcţionat o veche vatră monahală ctitorită probabil de Sfântul Columba sau de unul dintre călugării de pe insula Iona. Mănăstirea românească este organizată în jurul Bisericii „Sfinților Ninian și Cuthbert”, aflată la marginea localității Kilninian de pe insulă. Lăcaşul de cult a fost donat Bisericii Ortodoxe Române în anul 2009 pentru a fi înfiinţat un aşezământ monahal.

Cum a ajuns părintele Aldea să se ocupe de acest proiect? El a povestit într-un interviu că se afla la mormântul Părintelui Sofronie Saharov şi a primit un telefon de la preotul comunităţii din Glasgow care i-a spus despre această biserică.

„Mă aflam chiar în cripta în care părintele este înmormântat și mă rugam pentru o direcție. Și Dumnezeu mi-a trimis biserica asta, complet abandonată, cu acoperișul ruinat, care necesita multă muncă și mulți bani”.

Procesul restaurării lăcaşului de cult este unul anevoios din cauza legislaţiei în vigoare.

„Am descoperit că structura acoperişului, partea din lemn, este cea originală din 1755″, a spus părintele, fapt pentru care materialele utilizate pentru refacerea lui trebuiau să fie din aceeaşi perioadă.

„Pentru acoperiş a trebuit să căutăm şindrilă care datează din secolul 18, deoarece nu ne permit să folosim materiale actuale”.

„Practic, trebuie să mergi de la biserică la biserică (din acel secol) şi să strângi cât mai multe materiale pe care ei le-au păstrat şi să le foloseşti la clădirea ta”.

Biserica din Kilninian. Foto credit: Life.ro

Deşi în trecut insula a fost vie din punct de vedere al vieţii monahale, în prezent părintele Aldea este singurul monah ortodox din insulă.

Părintele a explicat că „în primul mileniu, când creștinismul era unul și nu exista niciun fel de ruptură între ortodocși și catolici, în aceste insule erau sute de mănăstiri, mii de călugări și de maici”.

Însă vremurile au făcut ca viaţa monahală să dispară din aceste locuri.

„De la sfârșitul primului mileniu și până acum nu a mai existat niciun fel de prezență monahală de acest gen în Hebride. Sunt singurul călugăr ortodox al acestor locuri”.

Insula Mull este a doua ca mărime din cadrul Arhipelagului Hebridelor şi are o populaţie de 1000-2000 de oameni. Capitala este Tobermory (‘Fantana Mariei’, in cinstea Bunei-Vestiri), un sat de aproximativ 700 de locuitori.

Părintele a vorbit şi despre greutatea locuirii pe insulă din cauza condiţiilor climatice. El a evidenţiat că iernile sunt lungi, umede şi întunecoase.

„Este foarte întuneric, umiditatea este crescută şi dacă ai cea mai mică tendinţă spre depresie te va ucide”.

Singurul monah ortodox de pe insula scoţiană a spus că iubeşte clima şi condiţiile de trai.

„Sunt precum o ciupercă, iubesc umiditatea şi întunericul. Este perfect pentru mine. Mă ajută şi fizic, deoarece am suferit de migrene încă de la vârsta de 16 ani. Astfel că soarele îmi este inamic, deoarece activează migrenele. Pentru că văd soarele o dată la şase luni este foarte bine pentru mine”.

Cum se ajunge la mănăstire?

„Ar trebui să zburați până în Edinburgh, de acolo să mergeți vreo 3-4 ore până în portul de unde se iau vapoarele către insulele din Arhipelagul Hebridelor. Faceți apoi o călătorie de încă o oră cu vaporul, apoi trebuie să traversați insula pe partea opusă, către ocean, unde se află mănăstirea”.

Părintele Serafim Aldea

Părintele Serafim Aldea a fost tuns în monahism în anul 2005 la Mănăstirea Râşca. În perioada 2004 a absolvit studiile masterale la Departamentul de Literatură Engleză şi Comparată la Universitatea din Warwick. Doctoratul l-a urmat la Universitatea Durham sub coordonarea părintelui profesor Andrew Louth. În anul 2010 a înfiinţat o parohie românească în Newcastle.

Din ianuarie 2014 lucrează la Departamentul de Teologie al Universitatii Oxford.

ZIUA DE 6 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

Ziua de 6 iulie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

1413: Într-o  carte domnească a voievodului moldovean Alexandru cel Bun, este menţionată pentru prima dată … episcopia din Rădăuţi a Sfântului Nicolae. 

Biserica Sfântul Nicolae din Rădăuţi  este prima constructie religioasă de piatră din Moldova, păstrată în forma ei originală. Ea a fost zidită, de voievodul Bogdan Vodă (1359-1365), în centrul oraşului Radăuţi.

În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, biserica a devenit locaş episcopal.  

 

 

 

 

 

 

 

 

In 1775 biserica Sf.Nicolae a rămas biserica episcopală, până în 1782,  când (în timpul ocupaţiei austriece a Bucovinei), Episcopia a fost transferată la Cernăuţi.

Prin mutarea episcopiei la Cernăuţi în 1782, după anexarea Bucovinei de către Austria, biserica Sf. Nicolae a fost transformată în biserică parohială de mir.

 

 

 

1437: Are loc Conventul de la Cluj-Mănăștur dintre reprezentanții țăranilor răsculați și nobili, care adeverește înțelegerea de la Bobâlna.

Tăranii dobândeau, printre altele, dreptul la libera strămutare.

 

 

1484: Turcii asediază cetatea Chilia.

 In timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova, pe 6 iulie 1484 începe asediul cetăţii Chilia, apărată de moldovenii conduşi de pârcălabii Ivanco şi Maxim.

 

 

 

 

 

Foto. Chilia medievala

 

 

 

 

După opt zile cetatea este cucerită de turci (14 iulie), si ramane in stapanirea acestora  până în 1812.

Odată cu cedarea Basarabiei (partea de est a Moldovei, cuprinsă între Prut şi Nistru) în urma războiului turco – rus dintre anii 1806-1812, către Imperiul Ţarist, Chilia urmează destinul provinciei respective, cu excepţia perioadei 1856-1878, când Basarabia de sud este reîntoarsă Moldovei (iar după Unirea din 1859, intra  în componenţa României).

 

 

 

 

 

1600: Mihai Viteazul se intitulează într-un hrisov “domn al ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei”, confirmând documentar, prima unire politică a celor trei ţări române (unirea efectivă fusese realizată la sfârşitul lunii mai 1600).

 

 

	Mihai Viteazul, domn al Munteniei, Ardealului şi a toată Ţara Moldovei

Mihai Viteazul, născut în 1558 la Tîrgul de Floci sau Drăgoeşti a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări care formează România de astăzi: Muntenia, Transilvania şi Moldova.

La sfîrşitul anului 1588, Mihai Viteazul devine stolnic al curţii lui Mihnea Turcitul, iar în 1593 ban al Craiovei în timpul domniei lui Alexandru cel Rău. În septembrie 1593, cu ajutorul patriarhului Constantinopolului, dar şi al otomanilor, a devenit voievod al Munteniei, efectiv de pe 11 octombrie.

Aderă la “Liga Sfîntă” creştină, constituită din iniţiativa Papei Clement al VIII-lea, din care iniţial făceau parte Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova şi Toscana (Anglia şi Polonia au manifestat rezerve faţă de politica de cruciadă a papalităţii).

Ulterior aderă şi Transilvania, considerată factor decisiv în atragerea în alianţă a celorlalte două state româneşti, Moldova şi Muntenia. Aron Vodă, domnul Moldovei semnează un tratat cu împăratul habsburgic la 16 septembrie 1594, oferind astfel un motiv în plus lui Mihai Viteazul să decidă, cu acordul boierilor, intrarea în alianţa antiotomană.

Aderarea Munteniei la “Liga Sfîntă” a condus la izbucnirea (13 noiembrie 1594) unei revolte antiotomane soldată cu suprimarea creditorilor levantini şi a întregii garnizoane otomane staţionată în Bucureşti.

Pe acest fundal, Mihai porneşte o ofensivă generală împotriva Înaltei Porţi, atacînd cetăţile turceşti de pe ambele părţi ale Dunării (Giurgiu, Hîrşova, Silistra ş.a.). Urmează o serie de victorii împotriva tătarilor şi turcilor (Putineiu, Stăneşti şi Şerpăteşti) culminată cu incendierea Rusciukului.

După modelul victorios al lui Mihai, Aron Vodă porneşte o campanie similară. Datorită recunoaşterii ca suzeran a lui Sigismund Bathory de către Aron Vodă şi succesorul său, Răzvan Ştefan, Mihai trimite o delegaţie de boieri la Alba Iulia pentru a reglementa diplomatic relaţiile munteano-transilvănene.

Nerespectînd porunca domnitorului, delegaţia de boieri condusă de mitropolitul Eftimie semnează un tratat cu Bathory prin care Mihai devenea locţiitorul acestuia pe propriul său tron. Puterea revenea astfel Sfatului Domnesc alcătuit din 12 boieri de rang înalt. Comandînd o armată de cca. 16.000 de ostaşi, la care se adăugau cei 7.000 de transilvăneni conduşi de Albert Kiraly, Mihai Viteazul obţine victoria la Călugăreni – 13/23 august 1595.

Contraofensiva otomană îl forţează să se retragă în munţi, aşteptînd sprijinul lui Sigismund Bathory. Între timp, Ştefan Răzvan este înlocuit de pe tronul Moldovei cu Ieremia Movilă, domn fidel polonezilor.

Mihai Viteazul începe (cu sprijin transilvănean şi moldovean) eliberarea oraşelor Tîrgovişte (5-8 octombrie 1595), Bucureşti (12 octombrie 1595) şi Giurgiu (15-20 octombrie 1595).

 

 

 

Harta Principatelor româneşti sub Mihai Viteazul, mai – septembrie 1600

În 1594 şi în anii următori Mihai Viteazul a condus o campanie militară în sudul Dunării, cucerind cetăţile Isaccea, Măcin, Cernavodă, Rasgrad, Babadag, Tîrgul de Floci, Silistra şi chiar Rusciuc, Şiştova, Nicopole şi Vidin.

Potrivit istoricului Nicolae Iorga, călăreţii lui Mihai Viteazul ajunseseră pînă la Adrianopole în est şi Plevna în vest.

Această acţiune a fost coroborată cu cea a voievodului moldovean Aron Tiranul care a readus sub stăpînirea sa Bugeacul, în aceeaşi perioadă. În 1601 Mihai Viteazul a preluat aceste teritorii o dată cu instalarea sa pe tronul Moldovei, astfel încît Dobrogea şi gurile Dunării s-au aflat sub stăpînirea sa pînă la moarte.

 

 

Drapelul Munteniei pe timpul lui Mihai Viteazul	Stema lui Mihai Viteazul dupa Unirea Principatelor româneşti

Întreaga creştinătate balcanică l-a privit ca pe un eliberator, iar după moartea sa, în hîrtiile găsite sub pernă, s-a aflat o scrisoare în care aceşti creştini îl numeau „Steaua lor răsăriteană”.

Domnia lui Ieremia Movilă, devotat polonezilor, însemnase practic îndepărtarea Moldovei de “Sfînta Alianţă“.

În Transilvania, Sigismund renunţa la tron în favoarea vărului său, Andrei Bathory (deasemenea înclinat către politica polonă).

În această situaţie, unitatea militară a ţărilor române se diminuează iar Mihai Viteazul, pus în faţa destrămării coaliţiei antiotomane, decide aplicarea “planului dacic“, în speţă Unirea celor trei ţări române. În iulie 1599 trimite o solie la Praga pentru a cere încuviinţarea împăratului Rudolf al II-lea pentru punerea în practică a iniţiativei sale

Primind un răspuns favorabil, la sfîrşitul aceluiaşi an, intră în Transilvania prin pasul Buzău, şi după victoria asupra lui Andrei Bathory (Şelimbăr, 18/28 octombrie 1599) îşi face intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreţei de la episcopul Napragy.

În mai 1600, Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, învingîndu-l la Bacău, şi realizează astfel, prima unire a ţărilor române.

Titulatura folosită de voievod (într-un document din 6 iulie 1600) era: “Domn al Munteniei, Ardealului şi a toată ţara Moldovei“.

Acest hrisov  a confirmat  documentar, prima unire politică a celor trei ţări române, care fusese realizată erectiv la sfârşitul lunii mai 1600).

 

 

 

 

1844: S-a născut în localitatea Colun, judeţul Sibiu,  Ioan Alexandru  Lapedatu, poet, prozator şi publicist, reputat profesor de limbi clasice.

Este considerat unul dintre dascălii străluciţi ai învăţământului transilvănean; (m.28 martie  1878, Brasov).

Obţine o bursă a societăţii „Transilvania”, fiind unul dintre primii studenţi ardeleni care studiază la Paris (1868-1870).

Si-a luat  doctoratul în litere şi filosofie, în 1871, la Bruxelles. Va fi apoi profesor de limbi clasice la Liceul Ortodox din Braşov.

 

 

 

 

 

 

În 1877, la Sibiu, Ioan Alexandru Lapedatu a editat împreună cu Visarion Roman „Albina Carpaţilor”, foaie beletristică, ştiinţifică şi literară. A fost amic al lui Mihai Eminescu.

A publicat poezii, naraţiuni istorice, piese de teatru, basme, adesea de inspiraţie patriotică, dar de valoare modestă, în revistele „Familia”, „Orientul latin”, „Albina Carpaţilor” (pe care a condus-o ca director), „Traian” ş.a.

A avut doi fii gemeni, Alexandru, viitorul istoric, şi Ion, viitor economist şi om politic.

 

 

 

 

 

1920: S-a nascut la Cacica, jud. Suceava, scriitorul roman Dragoş Vicol, prozator, poet, autor de reportaje, piese de teatru, scenarii etc ; (d. 1981).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A studiat Dreptul la Bucuresti  si a debutat editorial in 1940, cu volumul de versuri „Muguri”.

 

 

 

 

 

 

 1920 (6/19): S-a născut (la Tătar Copceac, azi în R. Moldova), inginerul energetician Gleb Drăgan.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A avut importante contribuţii în domenii ca electrostatica, descărcarea corona, trăsnet sau supratensiuni atmosferice şi de comutaţie; a înfiinţat Laboratorul de tehnica tensiunilor înalte din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti.

A fost membru titular al Academiei Române din 2004; (m. 2014).

 

 

 

 

 

1923: S-a născut Constantin Bălăceanu-Stolnici, medic şi politician român.

 

 

 

 

 

 

Este autorul unor importante  cercetări în domeniile neurologiei şi gerontologiei si pionier în domeniul neurociberneticii.

Este membru de onoare al Academiei Române din anul 1992 si Director de Onoare al Institutului de Antropologie „Fr. I. Rainer” al Academiei Române şi Preşedintele de Onoare al Societăţii Academice de Antropologie.

Este ultimul descendent al Bălăcenilor, o veche familie boierească aparţinând nobilimii pământene, căreia în secolul al XVII-lea aula imperială vieneză i-a conferit titlul de conte al Sfântului Imperiu Romano-German şi i-a concesionat stema.

În 2007, după o perioadă în care s-a erijat în reper moral,  fiind puternic popularizat de televiziunile române, s-a constatat că Bălăceanu-Stolnici fusese turnător al Securităţii, sub numele Laurenţiu.

Mai mult, ziarul Cotidianul a dezvăluit documente conform cărora ar fi fost direct implicat în filarea istoricului şi luptătorului anticomunist Vlad Georgescu, ameninţat cu moartea de Securitate şi ucis de un cancer suspect.

Stolnici s-a apărat declarând: „Nu am fost niciodată în casa lui Vlad Georgescu de la München”, lucru infirmat de disidentul Neculai Constantin Munteanu.

 

 

1933: S-a născut în comuna Venetia de Jos, judeţul Făgăraş (după impărţirea administrativă din acea vreme),matematicianul român  Aurel Cornea.

În urma unui accident suferit în copilărie şi-a pierdut vederea, dar pasiunea sa pentru matematică, munca şi voinţa l-au ajutat să ajungă un mare matematician, apreciat atât în România, cât şi în străinătate.

 

 

 

 

A ramas toată viaţa puternic legat de satul său natal, în care se găseau rudele şi prietenii săi . 

În 1978 a plecat din ţară şi, după popasuri în Canada şi SUA, s-a stabilit în Germania. A decedat în anul  2005.

 

 

 

1943: S-a născut solistul vocal Dorin Anastasiu.

 

 

 

 

1945: Dictatorul comunist I.V. Stalin a semnat Decretul Prezidiului Suprem al URSS, prin care fostul suveran Mihai I al Romaniei era decorat cu ordinul Victoria, cu diamante, cea mai inaltă distinctie militară sovietică.

Mareșalul Tolbuhin i-o va înmâna regelui pe data de 14 iulie 1945.

 

 

 

 

1948: Se instituie regimul de colectare obligatorie a cerealelor.

Cotele au fost astfel fixate, încât să preia maximul posibil de la producător, adesea ţăranii fiind  nevoiţi să cumpere cereale de la piaţă pentru a putea livra cantităţile solicitate de autorităţi şi a pentru a  evita sancţiunile legale comuniste care mergeau până la sechestrarea averii şi chiar arestarea şi trimiterea în lagăre..

Regimul cotelor a slăbit sensibil gospodăriile ţărăneşti individuale şi a constituit un instrument foarte eficient pentru „a convinge” ţărănimea să-şi predea pământul şi inventarul agricol, pentru a intra în „colectivă”.

 

 

 

 

 

 

1949: Are loc cel de-al doilea val de deportări a moldovenilor basarabeni, în timpul căruia 11.293 de familii din Moldova, reprezentând peste 35 mii de persoane, au fost ridicate şi duse în Siberia de ghiaţă, de unde puţini au mai putut să revină.

Deportarea basarabenilor – apogeu al terorii bolşevice, al deznationalizarii si colectivizarii forţate, a fost declanşată la 6.07, ora 2 noaptea şi incheiată la 7.07, ora 20.

Au fost deportate conform datelor oficiale, în Asia Centrala, Siberia şi nordul îngheţat, 35796 de persoane. Unii istorici vorbesc de cifre mult mai mari…

 

 

 

 

 

 1951: S-a născut compozitorul Adrian Iorgulescu, om politic liberal, preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturile de Autor (1992-2005; 2010-prezent).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost ministrul culturii şi cultelor în Cabinetul Tăriceanu (august 2005 – decembrie 2008) si  deputat PNL între anii 1996 şi 2000

 

 

 

1953: S-a născut (lângă Chişinău, în R. Moldova), interpreta de muzică uşoară Anastasia Lazariuc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1964: A murit Ion Vinea (pseudonimul literar al lui Ion Eugen Iovanaki).  (n.17 aprilie  1895, Giurgiu), poet, prozator, traducător (traduceri remarcabile din Shakespeare şi Edgar Allan Poe) şi publicist.

Intre anii 1938 şi 1944 a fost preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti.

 Vinea a fost socotit un poet modern. A fi modern la acea dată însemna a fi simbolist.

A înjghebat propriul sau grup  în jurul revistei Contimporanul, pe care o conduce în anii 1922-1932, revistă care devine o principală rampă de lansare a scriitorilor moderniști și avangardiști.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Intre cele mai cunoscute volume ale sale se numără: Descântecul și Flori de lampă,  1925; Paradisul suspinelor, 1930; Ora fântânilor, 1964.

 

 

 

1971: Comitetul Executiv al CC al PCR a adoptat şi a dat publicităţii faimoasele „Propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii”, prezentate de dictatorul Nicolae Ceauşescu.

Vădit inspirate din vizitele acestuia în China şi Coreea de Nord, „Propunerile” au marcat sfârşitul perioadei de relativă liberalizare şi începutul instalării treptate a unui regim neostalinist în România.

Rezultatul acestei orientări a fost, mai ales în anii ’80 ai secolului XX, o izolare crescândă a culturii şi ştiinţei româneşti faţă de evoluţiile internaţionale.

 

 

 

 

1979: A decedat la Iaşi, poetul si traducătorul român George Lesnea (pseudonim al lui George Glod; n. 25 martie 1902, Iaşi) .

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost fiul lui Ileana şi Doroftei Glod, căruţaş.

După absolvirea şcolii primare la Iaşi, a intrat ucenic la tipografia revistei „Viaţa Românească”. Ulterior a lucrat ca tipograf, funcţionar la tipografii şi edituri, bibliotecar la Baroul Iaşi şi redactor la „Iaşul literar”.

În perioada cât a fost tipograf la Viaţa Românească, prin intervenţia scriitorului Ionel Teodoreanu, Editura Cartea Românească i-a publicat lui Lesnea care cunostea limba rusă, o traducere în versuri din Lermontov .

În 1946 Lesnea a fost premiat pentru traduceri din Aleksandr Puşkin. Din 1951, revistele „Iaşul nou” şi „Viaţa Românească” au început să publice fragmente din romanul în versuri Evgheni Oneghin în versiunea lui Lesnea

George Lesnea a scris ode şi pentru Carol al II-lea al României, pentru Ion Antonescu, căruia i-a fost sergent pe front, pentru industriaşul Nicolae Malaxa, dar şi pentru Partidul Comunist Român şi pentru Nicolae Ceauşescu.

Când Regele Carol al II-lea era sărbătorit pentru 10 ani de Domnie, în ediţia din 1 iunie 1940 revista Însemnări ieşene, sub conducerea lui Mihail Sadoveanu, Mihai Codreanu şi Grigore T. Popa, publica poezia „Cântec pentru Regele nostru” de George Lesnea.

A fost distins printre altele cu Premiul Societăţii Scriitorilor Români pentru poezie (1939), Premiul de Stat pentru literatură (1954), Ordinul Meritul Cultural clasa I (1972), Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi (1977), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (1978).

 

 

 

 

 

1998: A decedat cântăreaţa de operă şi profesoara de canto română, Arta Florescu;  (n. 10 martie 1921, Bucureşti)

A studiat la Conservatorul din Bucureşti, între 1939 şi 1942, la Geneva (1946) şi la Viena (1947).

 

A debutat la Radio Bucureşti (20 martie 1939) într-un recital vocal, acompaniată de pianistul Nicolae Rădulescu, în program figurând lieduri de Duparc, Schumann şi Alfred Alessandrescu, apoi în alt recital public la Ateneul Român din Bucureşti (1941) cu pagini de Hugo Wolf, Duparc, Chausson, Richard Strauss, Joseph Marx, Reynaldo Hahn, Stravinski şi Enescu; (n. 10 martie 1921, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii şi artelor plastice”

 

 

 

 

 

 

 

2012: Parlamentul a votat în favoarea suspendării preşedintelui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru şi 114 împotrivă, în vederea organizării unui referendum care să decidă sau nu demiterea sa din funcţie.

A fost pentru a doua oară când Traian Băsescu era suspendat de Parlament, precedenta suspendare şi referendum au avut loc în 2007, când 74% dintre voturile exprimate au fost împotriva demiterii.
Mai târziu, în anul 2009, Traian Băsescu a fost reales preşedinte al României.

După suspendare, până la referendum, preşedintele Senatului, Crin Antonescu a devenit, conform Constituţiei, preşedinte interimar al României.

 

 

 

 

 

 

Din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot care se ridica la 18.292.464, la vot s-au prezentat 46,24% din români.

87,52%, 7.403.836 au votat DA, fiind în favoarea suspendării preşedintelui Traian Băsescu. 11,15%, 943.375 persoane au votat NU, fiind contra demiterii preşedintelui. (În 2009 , Traian Băsescu fusese reales preşedinte cu 5.277.068 voturi, adică cu 2.236.768 mai puţine voturi decât cele valide pentru demitere.)

Curtea Constituţională s-a pronunţat pe 21 august 2012 în privinţa invalidării referendumului, motivand ca nu a fost întrunit cvorumul necesar.

 

 

  2015: A murit sculptorul Ioan Tolan, autor a numeroase lucrări de artă monumentală; fondator al filialei UAP Arad şi a Liceului de Artă „Sabin Drăgoi” din Arad; (n. 1927).

 

 

 2018: A decedat actriţa română de teatru și film,Marina Procopie; (n. 8. 06.1959, Bucureşti).

 

 

 

Actrița a fost absolventă a Liceului ”Zoia Kosmodemianskaia” (Școala Centrală) și a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, (promoția 1984).

În anul I de studenție a colaborat cu Sergiu Nicolaescu la Wilhelm Cuceritorul, film în care joacă și face coregrafia.

A fost repartizată la Teatrul de Nord din Satu Mare in perioada 1984-1990. A jucat în Carol I, filmul lui Sergiu Nicolaescu, rolul reginei Elisabeta.

A rămas în memoria cinefililor datorită  rolulului principal din filmul „Adela”, de Mircea Veroiu, în care i-a avut parteneri pe actorii Florina Luican, Adrian Pintea, Jana Gorea, George Mottoi, Valeria Seciu, Ștefan Sileanu.

Marina Procopie a mai jucat în filme precum „Prea cald pentru luna mai” (1983), „Colierul de turcoaze” (1985), „Francois Villon, poetul vagabond” (1987), „Orient Express” (2004), „Loverboy” (2011).

De asemenea, a făcut parte din echipa de actori a Teatrului Ion Creangă din București.

 

 

 

CITIŢI ŞI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/06/o-istorie-a-zilei-de-6-iulie-video-4/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. worldwideromania.com ;

7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

9.  Istoria md.