ZIUA DE 3 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 3 iulie în istoria noastră

 

 

 

 

 

1456: Iancu de Hunedoara hotărăşte să-i încredinţeze lui Vlad Ţepeş apărarea sudului Transilvaniei, în timpul absenţei contingentelor militare locale, mobilizate la Belgrad, în luptele  cu otomanii.

1759: S-a născut la Brasov, Petrus Sigerus (sau Peter Sigerus), farmacist şi botanist sas din Transilvania, considerat a fi întemeietorul botanicii farmaceutice din Transilvania; (d. 7 septembrie 1831, Sibiu).

 

 

 

 

Din 1783 a studiat farmacologia la Universitatea din Viena. Dupa cinci ani de studii, si-a dat examenul de magistru in farmacologie la Pesta sub indrumarea profesorilor Joseph Winterl si Paul Kitaibel.

Intors la Sibiu, a fost angajat ca farmacist-sef la farmacia doamnei Theiss, iar ulterior, cu ajutor financiar din partea unchiului sau Georg Draudt, a cumparat o farmacie la Sibiu pe care a numit-o „Zum Löwen”.

Fiind interesat in principal de plantele medicinale, a publicat incepand cu 1791 in revista „Siebenbürgische Quartalschrift”, prima revista stiintifica din Transilvania, un inventar al planetelor medicinale salbatice din Transilvania, clasificate dupa sistemul lui Carl von Linné. 

In 1808 a fost rugat de catre medicul-sef dr. Franz Nyulás, membru al dietei de la Cluj sa publice un Herbarium vivumpentru farmacisti, care urma sa fie platit prin abonament, iar in 1810 a publicat un exemplar cu 100 de reproduceri  in folosul municipiilor.

La proiect s-a implicat ulterior si Joseph von Lerchfeld, un inspector scolar interesat de stiinta, dar din cauza lipsei de fonduri, guvernul a sistat proiectul in 1811. Cele cinci exemplare mostre ale Herbarium vivum s-au pastrat, colectia totala a florei transilvanene, cuprinzand 1.600 de genuri din 451 de specii cuprinde 26 de volume.

Lucrarea a fost donată dupa moartea lui Petrus Sigerus de către fiul acestuia Karl Andreas, liceului evanghelic sibian, apoi trecand in 1925 in proprietatea „Muzeului de stiinte naturale” din Sibiu.

In 1817, cand s-a infiintat, prin decret imperial, o scoala de economie forestiera la Sibiu, Sigerus a fost numit profesor de botanica.

Sigerus a fost totodată interesat şi de meteorologie, lui datorîndu-se primele masuratori meteorologice din Sibiu.

A alcătuit şi o colectie mineralogică, intrată in posesia „Asociatiei transilvănene de ştiinţe naturale”.

 

1771: Are loc inaugurarea festivă a uzinelor siderurgice “Resiţa”.  

 

 

 

1850: Apare  la Iaşi  publicatia bisaptamanala “Zimbrul”, tribuna unionista, care va fuziona cu mai apoi cu “Steaua Dunarii”, editata de Mihail Kogalniceanu.

  Publicația s-a numit astfel între 3 iulie 1850 și 21 februarie 1852 și între 17 ianuarie 1855 și 10 septembrie 1856.

Între 1 noiembrie 1858 și 30 decembrie 1858, a apărut sub titlul Zimbrul și Vulturul.

 

 

 

 

 

1863: Dieta Transilvaniei si-a deschis lucrarile la Sibiu si si-a desfasurat lucrarile  între anii 1863-1864.

A fost prima adunare a organului conducător al Transilvaniei după Revolutia de la 1848 şi prima în care românii au avut majoritatea reprezentanţilor.

Numirea reprezentantilor in  Dieta de la 1863 nu s-a mai făcut după legile maghiare din 1791 şi 1848, ci după un regulament provizoriu, liberal, care prevedea alegerea a 125 de deputaţi şi numirea de către împărat a 40 de persoane („regalişti”).

Dreptul de vot era acordat tuturor cetăţenilor care plătiseră, la nivelul anului 1861, un impozit de minim 8 florini, inclusiv capitaţia.

Era practic o reducere la jumătate a censului de vot, ceea ce însemna o creştere substanţială a numărului de alegători.

Dacă în 1848 existau 11.000 de reprezentanţi ai comunelor aleşi pe bază de cens şi 74.000 de nobili, acum existau 78.000 de alegători, toţi desemnaţi pe bază de cens.

Astfel, centrul de greutate al electoratului se muta dinspre nobilimea maghiară, ostilă politicii liberale vieneze, către marea masă a ţărănimii, unde românii erau majoritari iar reprezentanţii acestora erau favorabili politicii impartului austriac.

Deşi reprezentarea nu era perfect proporţională cu numărul şi ponderea fiecărei naţiuni, exista totuşi o îmbunătăţire substanţială a reprezentării românilor.

 

 

Astfel, au fost aleşi:

• români: 48 deputaţi pentru 1.300.913 locuitori (un deputat la 28.280 persoane)

• maghiari: 44 deputaţi pentru 568.172 locuitori (un deputat la 12.913 persoane)

• saşi: 33 deputaţi pentru 204.031 locuitori (un deputat la 6.370 persoane).

 

Dieta a votat Legea privind “egala indreptatire a natiunii române” cu celelalte natiuni transilvane si Legea privind intrebuintarea limbii române, alaturi de maghiara si germana in viata publica;  (3/15 iulie 1863 – 17/29 oct. 1864).

 

 

 

 

1864 (3/15): Domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulgă „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris” (pe temeiul plebiscitului din 23-26 mai 1864, prin care românii se pronunţaseră asupra unei Constituţii „sui generis”, numită atunci statut).

Adoptat   după „lovitura de stat” a lui  Cuza, a fost în fapt prima Constituţie a României.

În ciuda numelui, actul nu mai urmărea prevederile Convenţiei, ci mai degrabă îi schimba radical sensul.   Odată cu noua constituţie a fost adoptată şi o nouă lege electorala.

Pentru aprobarea ei s-a organizat un plebiscit între 10 si 26 mai. Pentru „da” au fost exprimate 682.621 de voturi, 1.307 voturi pentru „nu” şi 70.220 abţineri. Statutul a fost publicat în „Monitorul oficial” nr. 146 din  3 iulie 1864. Această reformă constituţională a permis înfăptuirea reformei agrare  prin care ţăranii clăcaşi erau eliberaţi de obligaţiile faţă de boieri şi erau împroprietăriţi cu pământ. A fost o reformă fundamentală pentru modernizarea tânărului stat român şi, cu toate că a avut numeroase lipsuri, a rupt legăturile cu economia şi societatea de tip feudal.

A fost în vigoare până la adoptarea Constitutiei din 1866.

Statutul nominaliza două corpuri legiuitoare: Camera cea de Obşte (Camera Deputaţilor de astăzi) şi confirma înfiinţarea Corpului Ponderator (redenumit, ulterior, Senat, ca a doua Cameră a Parlamentului).

Se instituia astfel, sistemul parlamentar bicameral în România (prima sesiune a Senatului a avut loc pe 6 decembrie 1864).

 

 

 

 

1866 (3/15): A murit publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza).

A desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina si a fost membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866; (n. 1838)

 

 

1893: S-a născut botanistul (fitocenolog) Gheorghe Bujorean.

A fost unul dintre fondatorii ecologiei experimentale româneşti; (m. 1971).

 

1893: S-a născut poetul Luca I. Caragiale, fiul mai mic al lui I. L. Caragiale.

A fost cel de al doilea fiu (după Mateiu Caragiale),  al marelui dramaturg Ion Luca Caragiale, din căsătoria acestuia cu Alexadrina Burelly.

Alături de familia sa va colinda ţări importante din Europa începutului de secol XX precum Franţa, Elveţia, Austro-Ungaria şi Italia], pentru ca în cele din urmă să se stabilească în Germania la Berlin.

 

 

 

 

În jurul anul 1909 îşi face studiile în particular, avându-l ca profesor, printre alţii, pe Panait Cerna.

In 1915 la trei ani de la moartea tatălui său,Luca Caragiale se va întoarce în ţară împreună cu mama şi sora sa , Ecaterina (căsătorită Logadi).

Tânărul Luca Caragiale îşi face debutul în timpul Primului Război Mondial.

 

Colaborează sporadic la câteva periodice, trimiţând versuri, recenzii, însemnări memorialistice şi chiar un studiu din domeniul istoriei.

La 14 mai 1916, publică cel mai cunoscut poem al său Triptic Madrigalesc în revista literară Flacăra. 

Aşa cum tatăl său a fost prieten cu teoreticianul marxist Constantin Dobrogeanu-Gherea, Luca a fost apropiat al familiei Dobrogeanu-Gherea. După căsătoria cu Fany (fiica deputatului „Saşa” Alexandru Dobrogeanu-Gherea), face parteneriat cu Ioan Dobrogeanu-Gherea (cel de al doilea fiu al Constantin Dobrogeanu-Gherea dupa Alexandru), scriind primul şi singurul sau roman Nevinovăţiile viclene.

A ramas în Bucureştiul ocupat de trupele germane implicându-se în treburile administraţiei colaboraţioniste, formată din rândurile Partidul Conservator.

În octombrie 1917, Luca a fost şef de cabinet pentru Virgil Arion, Ministrul Culturii. În jurnalele marelui om de stat Alexandru Marghiloman s-a consemnat că Luca Caragiale a fost simpatizat  de supraveghetorii germani care au venit la festivităţile de la Athenee Palace ţinute în cinstea guvernatorului militar August von Mackensen.

În iunie 1918 ia decizia controversată de a se alia cu susţinătorii Puterilor Centrale. Se pare că a fost influenţat   mult de gândirea politică a fratelui său, Mateiu Caragiale.

A decedat la 7 iunie 1921 .

A  aparţinut deopotrivă atât simbolismului, parnasianismului, cât şi literaturii moderniste, fiind  fost editat abia în 1972 (la 51 de ani de la timpuria sa moarte).

Romanul Nevinovăţiile viclene şi volumul de versuri Jocul oglinzilor au apărut graţie criticului Barbu Cioculescu şi surorii lui Luca Caragiale, Ecaterina Logadi, abia în 1967, respectiv 1972.

1906: S-a născut  Horia Sima, conducătorul Mişcării Legionare din România; (d. 25 mai 1993).

 

 

 

 

 

 

 

 

1920: S-a născut la Iasi, scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu si  al Ecaterinei (născută Bâlu), autor al unei singure opere, intitulata „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive.

 

Frecventează Facultatea de Drept 2 ani (1940-1942), ulterior fiind mobilizat la Şcoala de Ofiţeri de Rezervă din Câmpulung.

Obţine gradul de sublocotenent într-un regiment din Sibiu, pleacă pe front  înrolându-se voluntar împotriva voinței tatălui său (scriitorul Mihail Sadoveanu), si va fi răpus de gloanțe în lupta de la Chețani, pe Mureș, în ziua de 22 septembrie 1944.

A fost   înmormântat cu onoruri militare în cimitirul Eroilor din Alba Iulia.

 

1923: S-a născut Nicolae Paul Mihail, prozator (autor de literatură pentru copii) şi scenarist (a colaborat cu scriitorulEugen Barbu); (m. 2013).

 

 

 1929: S-a născut la Hunedoara, actorul Petrică Popa.

Petrica Popa a urmat cursurile Colegiului „Diaconovici Loga” din Timisoara si a facut parte din cercul de teatru al liceului, perioada in care a interpretat roluri in fata unui public format din parinti, profesori si elevi.

A absolvit Institutul de Arta din Timisoara, specializarea Actorie unde i-a avut ca profesori, printre altii, pe Lilly Bulandra si Stefan Braborescu.

 

 

 

 

In 1949, a fost angajat la Teatrul de Stat din Turda, unde a avut parte de sase roluri intr-o singura stagiune.

Ion Sahighian, mentor al mai multor generatii de artisti, director la Teatrul Armatei – astazi „Nottara” – l-a descoperit si l-a adus la Bucuresti, in 1954.

A jucat pe scena Teatrului Nottara mai bine de 50 de ani; (m. 2013).

 

1932 : S-a naăscut la Pătârlagele, jud.Buzău, actrita  româna de teatru si film, Coca Andronescu ; (d. 05.08.1998).

 

 

 

 

 A făcut parte din trupa  Teatrului National din Bucuresti.

 In anii ’70 a facut un rol memorabil  într-un miniserial TV de mare succes la public și la critică, în care interpreta în duet cu Octavian Cotescu   memorabilul cuplu de personaje  Tanta si Costel  din Lehliu Gara.

 

 

 VIDEO:

 

http://youtu.be/t-vHNE2rNjk

 

 

 

 

 

1933: A murit Mihail Şuţu, istoric şi membru al Academiei Române, unul dintre primii numismaţi din sud-estul Europei; (n. 1841).

1936: S-a născut actorul George Oancea, un strălucit profesionist al lecturii pe unde radio (colaborator statornic al Radiodifuziunii şi Televiziunii Române); (m. 1996).

 

1939: Se stabilesc relatii diplomatice intre Romania si China.

 

 

1987: A murit actorul de teatru Val Săndulescu; (n. 1920).

1990 : Dupa Revolutia din 1989, are loc o  Adunare  generala a Academiei Romane, in timpul careia sunt reprimiti  72 de membri corespondenti (literati, istorici, oameni de stiinta) carora li se retrasese  aceasta calitate sau care fusesera privati de ea pe nedrept de regimul comunist, intre anii 1948-1989.

Sunt alesi postmortem membri ai Academiei: Constantin Brancusi, Mircea Eliade, Mircea Florian, Constantin Noica, Nichita Stanescu, Marin Preda, Ion Moraru.

 

 

1991: A decedat compozitorul și muzicologul  român Sigismund Toduţă;  (n. 17 mai 1908, Simeria, judeţul Hunedoara).

 

 

 

 

 

A fost membru corespondent  al Academiei Romane. Liceele de muzică din Cluj-Napoca și Deva îi poartă numele.

 

 

 

 

1992: Hunedoara a fost primul judeţ al României primit ca membru în cadrul Ansamblului Regiunilor Europei.

 

 

 

 

 

 

1994: A încetat din viaţă la Cluj, actorul Vistrian Roman („Pistruiatul”); (n. 15 mai 1941).

S-a nascut la data de 15 mai 1941 in Dej in familia unui  preot ortodox. A jucat pe scenele teatrelor “Alexandru Davila” din Pitesti, “Teatrul Mic” din Bucuresti si “Teatrul National” din Cluj si in multe piese TV si  filme .

 

 

 

 

Dupa Revolutia din Decembrie 1989, in urma unui conflict cu noul director al Teatrului, Visarion Alexa, s-a mutat la Cluj-Napoca, avand doua locuri de munca: ca actor la Teatrul National local si  profesor la Universitatea Babes-Boylai.

Din pacate, atitudinea abuziva a directorului de teatru l-a dus la disperare, cauzand in final moartea sa, datorata unui accident vascular cerebral, dupa o luna de terapie intensiva in agonie.

Nu a fost niciodata casatorit, dar are doi copii pe Alexandru si Diana. De asemenea, el a jucat in multe piese TV, filme si spectacole. 

 

2002: A murit Irina Nicolau, specialist în etnologie, istorie orală şi muzeologie, doctor în filologie-folclor; co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român; (n. 1946).

2013: A decedat  politicianul  român Radu Vasile, fost prim-ministru al României din partea PNŢCD; senator din partea Partidului Democrat (1992-2004); (n. 10 octombrie 1942, Sibiu).

 

 

 

 

 

În funcţia de prim-ministru a fost confruntat cu Mineriada din ianuarie 1999, soluţionată prin aşa-numita Pace de la Cozia.

A publicat şi poezie, sub pseudonimul Radu Mischiu.

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/03/o-istorie-a-zilei-de-3-iulie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. worldwideromania.com ;

7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

9.  Istoria md;

10. agerpres.ro.

11.  cultural.bzi.ro/petrus-sigerus

 

 

Publicitate