ZIUA DE 28 IUNIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

Ziua de 28 iunie în istoria noastră

 

 

 

 

 

1358: Ludovic I de Anjou, regele Ungariei, acordă negustorilor braşoveni liberă trecere pentru negoţul lor cu Ţara Românească. Este primul privilegiu comercial cunoscut în spațiul românesc, acordat negustorilor braşoveni pentru Muntenia.

Documentul confirma existenţa drumului comercial care pornea din Transilvania spre teritoriul cuprins între râurile Prahova şi Buzău, pînă unde se vărsa Siretul (se va numi mai tîrziu „drumul Brăilei“).

Se presupune că acest drum este unul dintre cele mai vechi drumuri comerciale care legau Transilvania de Muntenia.

 

 

 

 

 

1581: A ieșit de sub tipar „Evanghelia cu învățătură” sau „Cazania”, ultima și cea mai de seamă carte tiparită de diaconul Coresi.

 

 

 

 

 

  

 

Diaconul Coresi

 

 

 

Este o talcuire, o ex­plicare a Evangheliilor din duminicile si sarbatorile de peste tot anul, incepand cu Duminica Vamesului si a Fariseului pana la Duminica a 32-a dupa Rusalii.

Lipsesc Cazaniile la Duminica Ortodoxiei si inca cinci du­minici.

 

Textele evangheliilor sunt cele tiparite in Tetraevanghelul din 1561. Talcuirea textelor evanghelice s-au facut de doi preoti ortodocsi de la bi­serica Sf. Nicolae Schei din Brasov, Iane si Mihai.

Coresi n-a fost un simplu tipograf, ci si un traducator, ca dovada este efortul sau de a reda limbii textelor maramuresene o forma literara clara si inteleasa de toti romanii, inlaturand regiona­lismele si neologismele cu care erau incarcate si mai ales de fonetismul lor greoi, rotacizant.

Coresi n-a fost un simplu tipograf, ci si un traducator, ca dovada este efortul sau de a reda limbii textelor maramuresene o forma literara clara si inteleasa de toti romanii, inlaturand regiona­lismele si neologismele cu care erau incarcate si mai ales de fonetismul lor greoi, rotacizant.

Coresi contribuie si la indreptarea ortografiei limbii romane, prin faptul ca stabileste si introduce reguli de despartire a cuvintelor, facand scrisul mai inteles si mai usor de raspandit, nu numai prin carti dar si prin acte si documente atat de necesare, mai ales in cancelariile domnesti. 

 

 

 

1835: (28 iunie 1835, stil nou /16 iunie 1835, stil vechi) se inaugurează la Iaşi, in Principatul  Moldova, prima instituție de învățămînt superior din principatele române – Academia Mihăileană.

Aici se ţineau cursuri de istorie, drept, chimie, matematică şi de arhitectură.

 

 

 

1837: S-a născut Petre P. Carp, publicist, cronicar literar şi dramatic, traducător şi om politic conservator; de mai multe ori ministru şi prim-ministru (1900-1901 şi 1910-1912); unul dintre întemeietorii societăţii literare ieşene „Junimea”; (m. 1919). NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii 29 iunie 1837

 

 

 

 

1848: La 28-29 iunie,  în timpul revoluției pașoptiste din Muntenia și Moldova, trupele ruseşti ocupă Iaşiul.

Guvernul provizoriu muntean părăseşte în grabă Bucureştiul, refugiindu-se la Rucăr, in Transilvania.

 

 

 

 

 

 1871: S-a născut Ion D. Berindei, arhitect şi urbanist (printre lucrările sale, de factură neoclasică şi neobarocă, Palatul Culturii din Iaşi, Muzeul George Enescu din Bucureşti ş.a.); (m. 1928).

 

 

 

 

1873: A decedat Andrei Şaguna, patriot român transilvănean, mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocşilor şi ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române; (n. 20 ianuarie 1808).

 

 

 

 

 

 

 

 

In ziua de 21 iulie 2011, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea mitropoliţilor Transilvaniei, Andrei Şaguna (30 noiembrie) şi Simion Ştefan (24 aprilie).

 

 

 

 

 

1883: Mihai Eminescu este arestat la baia publica Mitrașevschi și internat la spitalul doctorului Alexandru A. Suțu.

 

 

 

 

 

1912:  S-a născut dirijorul roman , Sergiu Celibidache; ( m . 14 august 1996  la Neuville-sur-Essonne, Loiret, Franţa).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sergiu Celibidache s-a stabilit in Franta si a fost unul dintre cei mai renumiti dirijori ai vremii sale.

 A dirijat pe toate marile scene ale lumii. A fost director al mai multor orchestre de prestigiu: Berlin (1945-1950), Stockholm (1962-1971), Stuttgart (1972-1982) şi München (1979-1996); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992.

 

 

 

 

 

 

 

 1912: S-a născut la Domnești, județul Argeș, Elisabeta Rizea, eroină a luptei anticomuniste din România; (d. 6 octombrie 2003).

 

 

 

 

 

 

A ispășit 13 ani de temniță grea pentru că a sprijinit activ aşa zisa „Bandă Teroristă” Arsenescu – Arnăuțoiu.

„Bandiții” erau de fapt eroii rezistenței anticomuniste din Munții Făgărașului.

S-a alaturat rezistentei si  a aprovizionat timp de 4 ani  luptatorii din munti cu mancare si bani. A fost supusa dupa arestare la torturi şi ani buni de închisoare.

Condamnată la 7 ani de inchisoare. In faimoasa inchisoare de la Piteşti, Elisabeta Rizea a fost pusa in lanţuri şi inchisă într-o celulă de maxima securitate.

Eliberată în primavara anului 1958, Elisabeta a continuat sa ia legatura cu luptătorii din Rezistenta prin intermediul unei „căsuţe poştale”  ascunsă în scorbura unui copac din Valea Morii.

Când conducatorul rezistenţei anti-comuniste, Gheorghe Arsenescu a fost arestat în 1961, Elisabeta Rizea a fost arestata din nou şi sentinţa i-a fost prelungita cu încă 25 de ani.

A fost transferată la inchisoarea Mislea, inchisoarea centrala a femeilor – deţinute politic, unde a stat inchisă alaturi de doamna Ion Mihalache si de zeci de femei luptătoare anticomuniste. In termenii amnistiei generale, Rizea a fost eliberată din inchisoare în 1964.

Timp de aproape 30 de ani a fost ţinută sub supravegherea strictă a organelor Securităţii comuniste.

Era chemata permanent la interogatorii si impreuna cu sotul sau fiind considerati “duşmani ai poporului”.

 

 

 

1913:  La 16 – 28 iunie are loc Conferinţa de pace de la Bucureşti, prin care s+a încheiat Al Doilea Război Balcanic.

Prin tratatul semnat la această conferinţă, României i-a revenit partea din sudul Dobrogei (judeţele Durostor şi Caliacra – „Cadrilaterul“).

 

  

 

 

1916: A decedat  in Bucuresti marele pictor roman Ștefan Luchian ; (n. 1 februarie 1868, Stefanesti, Botosani).

 

 

 

 

 

 

Ion Luchian – Autoportret

 

Este membru post-mortem al Academiei Române din 1948 ; (n. 1868).

 

 

 

 

 1919: A fost încheiat Tratatul de pace de la Versailles, între Puterile Aliate şi Germania.

Tratatul de pace cu Germania a fost semnat de reprezentanţii României  I.I.C. Brătianu şi Constantin Coandă.

 

 

 

 

1919: S-a născut Ion D. Sîrbu (numele la naştere: Sîrbu Desideriu), prozator, dramaturg, scenarist şi eseist; membru fondator al Cercului literar de la Sibiu (1945).

A fost arestat în septembrie 1957 pentru refuzul de a denunţa autorităţilor comuniste opozanţii regimului  şi condamnat la şapte ani de închisoare; (m. 1989).

 

 

 

 

  1923: A fost adoptată Legea asupra proprietăţii literare şi artistice, care proclama principiul respectării şi garantării proprietăţii creaţiilor intelectuale.

 

 

 

 

 

1928: (28 iunie-7 iulie). Are loc la Ciuguev, lîngă Harkov, U.R.S.S., Congresul al IV-lea al Partidului Comunist Român.

Membrii Congresului îl desemnează ca secretar general (1928-1931) pe Vitali Holestenko (alias Barbu), membru al Partidului Comunist Ucrainean. Congresul a pecetluit triumful nucleului stalinist din partidul comunist.

 

 

 

 

 

1928: S-a născut compozitorul Paul Urmuzescu, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

A semnat sute de partituri în cele mai diverse genuri, de la muzică de teatru şi de film, la creaţii camerale, simfonice, vocal-simfonice, operă, muzicaluri, muzică electronică şi şlagăre.

A fost redactor de programe, maestru de sunet la Radiodifuziunea Română (1947-1964), realizator de spectacole şi emisiuni la Televiziunea Română (1964-1979) şi director muzical al primului Festival „Cerbul de Aur” de la Braşov.

 

 

 

 

 

1940: Armata Sovietică cotropeşte  teritoriile  româneşti Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa (3.776.309 de locuitori şi o suprafaţă de 50.762 km2).

Ocuparea tâlharească a acestor stravechi pamanturi româneşti, a fost o urmare a  semnarii  în prealabil in ziua de 23 august 1939, a Pactului dintre Germania nazistă şi URSS, cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov, sau Pactul Hitler-Stalin.

 

Premizele acestui furt ticălos au fost favorizate de :

1. Ambiţiile Germaniei Fasciste şi U.R.S.S. de reviziure a hotarelor acestora din contul statelor naţionale mai slabe militar din Europa Centrală şi de Est (Polonia, România, Finlanda, Estonia, Letonia şi Lituania);

2. Guvernarea României prin dictatură regală de către un rege slab precum era Carol al II-lea;

3. Incapacitatea militaro-economică a României interbelice de face faţă unui război defensiv atît împotriva Germaniei Fasciste cît şi împotriva U.R.S.S.;

4. Lipsa aliaţilor defensivi ai României în momentul primirii Notei ultimative din partea U.R.S.S. de cedare necondiţionată unor mari teritorii româneşti la 26 iunie 1940; (Aici se incud atît ineficienţa militară a Micii Înţelegeri (Cehoslovacia-România-Iugoslavia) semnată la 1920 cît şi Armistiţiul de pace al Franţei cu Germania Hitleristă la 17 iunie 1940;

 

Nota ultimativă a U.R.S.S., croită cu sînge rece, se încadra perfect înţelegerilor anterioare dintre Germania şi U.R.S.S., conjuncturii internaţionale europene în care aliaţii României erau incapabili de ajutor, precum şi situaţiei interne dificile a României.

 Retragerea precipitată a armatei si administratiei române din Basarabia şi nordul Bucovinei a determinat sentimente de stupoare,  indignare şi frustrare în opinia publică, in condiţiile în care pâna atunci  forurile de răspundere de la conducerea ţării dădusera asigurari ca tara va fi apărată .

În acel tragic moment istoric, România era guvernată de regele Carol al II-lea care ordonase un lucru inadmisibil pentru un guvernant şi anume lichidarea fizică a întemeietorului Legiunii Arhanghelului Mihail – Corneliu Zelea Codreanu, precum şi a altor membri de vîrf a Legiunii, înscenându-le o evadare din închisoare.

Lichidarea fizică şi arestarea în proporţie de 90% a conducerii Legiunii Arhanghelului Mihail, i-a dezorganizat pe legionari, aducând la cârma mişcării un personaj mediocru şi foarte controversat  precum Horia Sima.

Legionarii se răzbună pe guvernare prin asasinarea Primului-Ministru Armand Călinescu, după care oamenii regelui Caroll II-lea reacţionează prin metode medievale, atentatorii fiind executaţi pe loc şi lăsaţi cu zilele să putrezească în stradă, avînd loc sute de execuţii mai mult la întîmplare pe teritoriu, pornind un cerc vicios de violenţe în România.

Instaurarea dictaturii regale, prin dizolvarea parlamentului şi măsurile represive împotriva conducerii legionare susţinute de masele largi reliefează incapactatea regelui Carol a II-lea de a guverna precum şi situaţia dificilă în interiorul României .

 

 

 

 

 

Regele Carol al II-lea

 

 

 

Pierderile teritoriale ale Romaniei, 1940

 

 

 

Adolf Hitler, coducătorul Germaniei Fasciste	Implementarea divizării Europei de Est în urma Pactului Ribbentrop-Molotov (1939)	Iosif Stalin, conducătorul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste

 

 

 

Pierderile teritoriale ale Romaniei in nefastul an  1940

 

În conjunctura naţională şi internaţională indicată mai sus, România este prinsă de planurile mişeleşti ale lui Hitler şi Stalin de divizare a Europei Centrale şi de Est, planuri ce afectează România, prin utimatumul sovietic, la 26 iunie 1940.

Regele Carol II-lea, rămas fără parlament, convoacă Consiliul de Coroană în două şedinţe la amiază şi în seara zilei de 27 iunie 1940 în componenţa a 27 de miniştri şi consilieri regali la prima şedinţă şi aceeaşi componenţă plus Alexandru Vaida-Voevod la a doua şedinţă.

Rezultatul votului in prima şedinta a Consiliului de Coroană 27 iunie 1940:

 

 

• 11 contra cedării teritoriilor;

• 10 acceptă cedarea teritoriilor;

• 5 se pronunta pentru discuţii;

• 1 rezervat (Ghorghe Tătărescu, Primul-Ministru al României)

   

 

 

 In cea  de-a doua şedinţa a Consiliului de Coroană din 27 iunie 1940 rezultatul discutiilor a fost urmatorul:

• 6  voturi contra cedării teritoriilor (Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ştefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu);

• 19 acceptă cedarea teritoriilor;

• 1 expectativ – Victor Antonescu;

Administraţia şi Armata română se retrag de pe teritoriile dintre Prut şi Nistru ale României precum şi din Bucovina de Nord, iar în ziua de 28 iunie 1940 primele unităţi militare sovietice pătrund în teritoriile supuse ultimatumului.

 

 

 

 

 

 

Au urmat, aşa cum este cunoscut, decenii  de teroare sovietică, deportări, infometare, masacre, aplicarea consecventă de către ocupanţi  a unei politici de  deznaţionalizare a românilor  moldoveni şi  de colonizare masiva în teritoriile cotropite a altor populaţii, în special slave.

 

 

 

 VIDEO:

 

 

 

 

 

 

 

 

1951: S-a născut Virgil Mihaiu, poet, publicist, jazzolog, diplomat şi profesor.

 

 

 

 

 1961: S-a născut Leonard Orban, consilier prezidenţial pentru probleme europene (din ianuarie 2015), fost ministru al afacerilor europene în Guvernul Victor Ponta, în Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu şi în Guvernul Boc; fost comisar european pentru Multilingvism (2007 – 2010); fost negociator-şef cu Uniunea Europeană (2004 – 2005); fost negociator-şef adjunct al României cu UE (2001-2004)

 

 

 

 

 

1962: S-a născut la Brăila, Anişoara Cuşmir – Stanciu, atletă română recordmena mondială la săritura în lungime, în 1982 și 1983, cu 7,15 m și 7,43 m.

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1984, la Olimpiada de la Los Angeles, a cucerit medalia de aur.

 

 

 

 

 

1977: Plenara C.C. al P.C.R. hotaraste desfiintarea cenzurii in forma ei de pâna atunci, trecând intreaga raspundere pentru continutul publicatiilor, programelor de radio si tv, redactorilor sefi, redactiilor si editurilor, pe lânga care se decide constituirea unor consilii de conducere, formate din activisti, specialisti, muncitori.

Direcţia Generală a Presei şi Ti­păriturilor a activat 28 de ani în România, din 1949 până în 1977, când o parte dintre cen­zori au fost transferaţi la Con­siliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, un­de şi-au continuat activitatea.

După des­fiinţarea formala a instituţiei, sistemul cenzurii co­muniste  a continuat sa supravegheze  activitatea editorială, atri­buţii de cenzură avand in continuare Uniunea Scri­itorilor si Securitatea Statului, iar în vârful acestei ierarhii Secţia de Pr­o­pagandă şi Agitaţie a Partidului Co­mu­nist şi cenzorul principal al ţării, Nicolae Ceauşescu.

 

 

 

 

 1982: Fostul preşedinte al SUA, R. Nixon, a făcut o vizită în România socialistă, la invitaţia preeşedintelui Nicolae Ceauşescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1984:  În Republica Socialistă România, Marea Adunare Naţională adoptă “Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”.

 

 

 

 

1990: În România post comunistă, premierul desemnat Petre Roman a prezentat Declaraţia – program a Guvernului şi componenţa Cabinetului său.

 

 

 

 

 

1991: La Bucureşti, s-a deschis Casa Americii Latine.

 

 

 

 

 

 

1993: Regizorul Andrei Șerban, director al Teatrului Național București, și-a prezentat demisia din această funcție, unul dintre motivele hotărârii sale fiind indiferența factorilor de decizie de la conducerea ţării față de cultură.

 

 

 

 

 

1994: 167 de parlamentari au depus în Parlamentul României, cererea de suspendare din funcţie a preşedintelui Ion Iliescu.

  Propunerea de suspendare a presedintelui Ion Iliescu a pornit de la o afirmatie a acestuia, potrivit careia justitia nu trebuie sa accepte cererile de revendicare ale caselor nationalizate.

Pentru presedintele de atunci era clar că „nu se poate rezolva o nedreptate prin alta” şi ca o „restitutio in integrum” ar genera o problema socială grava, lasând pe drumuri mii de oameni.

Parlamentarii Opozitiei au catalogat poziţia preşedintelui drept o încălcare gravă a Constituţiei şi au demarat procedura de suspendare a acestuia.

Cererea de suspendare din functie a preşedintelui Ion Iliescu a fost depusă la 28 iunie 1994, la Senat, de către senatorul Ioan Paul Popescu, de la PNTCD, ea fiind semnată de 167 parlamentari din Opoziţie.

La 30 iunie, Birourile Permanente ale Camerei Deputatilor si   La 5 iulie, Curtea Constitutionala a respins cererea de suspendare ca fiind neintemeiata. In cadrul dezbaterilor de la 7 iulie 1994, reprezentantul grupului parlamentar PNTCD, deputatul Razvan Dobrescu, a prezentat motivatia care a stat la baza propunerii de suspendare a presedintelui.

El l-a acuzat pe seful statului ca are o conceptie gresita despre exercitarea prerogativelor prezidentiale, apreciind ca prin afirmatiile de la Satu-Mare, la 20 mai, presedintele Ion Iliescu ar fi adus „o grava atingere independentei judecatorilor”, instigand la nerespectarea hotararilor judecatoresti.

In opinia lui Razvan Dobrescu, afirmatiile presedintelui constituie o „tentativa de politizare” a actului de justitie. Astfel, Ion Iliescu ar fi fost un ‘factor perturbator’ al ordinii de drept.

La randul lor parlamentarii PDSR, precum Agata Nicolau, au afirmat ca propunerea de suspendare a presedintelui nu are temei juridic si ca de fapt, prin spusele sale de la Satu-Mare, Ion Iliescu ar fi aparat Constitutia si respectarea legii.

 Parlamentul a respins propunerea cu 242 de voturi impotriva si 166 pentru.

 

 

 

 

 

 

2004: Au început lucrările summit-ului NATO de la Istanbul, primul summit în formulă largită de 26 de membri, la care România a participat în calitate de membru al Alianţei.

 

2006: A murit la Făget, în judeţul Timiş, Romulus Zaharia, prozator, reporter,cineast, stabilit în SUA (1988-2003); (n. 15 februarie 1930, la Chişinău, azi în R. Moldova, într-o veche familie de aromâni).

 

 

 

 

 

 

 Este autorul romanului Ademenirea (1983), interzis de autorităţile vremii. Supus unor persecuţii fizice şi morale de regimul dictatorial comunist, a fost nevoit  sǎ plece din ţară împreunǎ cu familia, în 1986.

 

 

 

 

2012: A decedat arhitectul Camil Roguski autorul  a numeroase construcţii din Bucureşti si din alte oraşe ale ţării, unul dintre cunoscătorii avizaţi ai cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu; (n. 1925).

 

 

 

 

 

 

 

Roguski a contribuit la finisarea palatului din Piata Victoriei, a participat la proiectarea interioarelor şi a mobilierului de la Castelul Pelişor şi de la cele două palate de la Snagov.

De-a lungul vieţii, el i-a cunoscut pe Constantin Bratianu, Charles de Gaulle, Gheorghe Gheorghiu Dej si pe Carol al II-lea.

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/28/o-istorie-a-zilei-de-28-iunie-video-4/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. worldwideromania.com ;

7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

9.  Istoria md;

10. agerpres.ro.

 

 

Publicitate