
ZIUA DE 25 MAI ÎN ISTORIA ROMÂNILOR
Ziua de 25 mai în istoria noastră
1411: La Roman, în Moldova, se încheie un tratat moldo-polon care prevedea reînnoirea alianţei îndreptate împotriva Ungariei şi obligaţia pe care şi-o asuma Wladyslav al II-lea Jagelo faţă de Alexandru cel Bun al Moldovei, de a restitui în doi ani restul sumei pe care o datora din timpul lui Petru I, în caz contrar obligându-se sa cedeze Moldovei, ținutul Pocuţia.
Alexandru cel Bun, domn al Moldovei, fragment de frescă de la mănăstirea Suceviţa.
Tratatul de la Roman se încadra în politica externă a lui Alexandru cel Bun al Modovei care recunoştea suzeranitatea lui Wladyslav Jagello, şi care a încheiat tratate de pace cu acesta în 1402, 1404, 1407, 1411 si 1415 făgăduindu-i acestuia sfat şi ajutor împotriva oricarui duşman.
Alexandru s-a asigurat de sprijinul Poloniei în faţa oricărei încercări a Ungariei de a controla drumul comercial care lega sudul Poloniei, trecînd prin Moldova, de gurile Dunarii, mai precis de cetăţile Chilia şi Cetatea Albă.
În urma numeroaselor complicaţii politice şi militare cu care se confrunta regele maghiar l-au obligat să înceapă negocieri cu regele Poloniei concretizate prin tratatul semnat la Lublau la 15 martie 1412.
În schimbul promisiunii ca nu-i va mai sprijini pe teutoni, Sigismund al Ungariei dorea să realizeze o întelegere cu privire la extinderea stapînirii sale asupra Valahiei şi Moldovei.
Rezistenţa lui Iagello a condus la o soluţie de compromis. În eventualitatea ca voievodul de la Suceava nu li s-ar fi alăturat în lupta împotriva turcilor, Moldova ar fi fost împărţită: nord-estul cu Suceava, Iaşi şi Cetatea Alba ar fi revenit regelui Poloniei, iar sud-vestul cu Romanul, Bacăul, Barladul şi Chilia lui Sigismund, interesat să ia în stapînire gurile Dunării şi să-şi asigure o legătură convenabilă cu comerţul oriental.
Relaţiile moldo-polone s-au consolidat prin sprijinul acordat de Alexandru cel Bun armatelor lui Iagello în anul 1411 dar şi la asediul cetăţii Marienburg (1422) – 400 de calareţi-arcaşi.
Aici, cronicarul polon Ion Diugosz, relatează vitejia moldovenilor din luptă dar şi faptul că au învins o oaste mult mai numeroasă a teutonilor.
1827: Românul Petrache Poenaru brevetează la Paris “condeiul portăreț fără sfârsit, alimentându-se însuși cu cerneală”, precursorul stiloului de mai târziu.
Petrache Poenaru (1799-1875)
Personalitate de o rară predilecţie pentru varii domenii, Petrache Poenaru este prezentat în lucrări enciclopedice drept „inventator, strălucit pedagog, ctitor al şcolii româneşti, luptător pentru dreptate socială şi naţională”.
A făcut studii la Craiova, Bucureşti, Viena, Paris. si a participat la revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu.
A fost profesor de fizică şi matematică la Colegiul Sf. Sava, unde funcţionează apoi şi ca director. Între anii 1833 şi 1847 este inspector şi director general al şcolilor din Ţara Românească.
La numai 28 de ani, Petrache Poenaru brevetează primul toc rezervor din lume, mai întâi la Viena, apoi la Paris în 1827 (pe când era student), cu titlul “Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală” şi devine astfel deţinătorul primului brevet de invenţie obţinut de un român.
Foto: Brevetul dat lui P. Poenaru pentru inventarea tocului rezervor (Nr. 3208, Paris, 25 mai 1927), cu titlul „Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală”. Se păstrează la Muzeul Naţional Cotroceni.
Aceasta inventie a revoluţionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind astfel la crearea unui obiect utilizat şi astăzi de miliarde de oameni.
Tocul cu rezervor de cerneală “Poenaru”, precursorul stiloului modern, elimina zgârieturile de pe hârtie şi scurgerile nedorite de cerneală şi propunea soluţii pentru îmbunătăţirea părţilor componente, astfel încât să asigure un flux constant al cernelii şi posibilitatea înlocuirii unor piese.
Mai târziu, Lewis Edson Waterman a preluat ideea românului transfomându-l in 1884, într-un stilou cu un flux mai sigur de cerneală.
1856, 25 mai/ 6 iunie : Ia fiinţă la Socola, lângă Iaşi, societatea „Unirea”, care avea ca scop organizarea luptei pentru unirea Moldovei cu Ţara Românească.
1862, 25 mai/ 12 iunie: Mihail Kogălniceanu ţine celebrul său discurs despre „Îmbunătăţirea soartei ţeranilor”, în care se pronunţă pentru împroprietărirea acestora şi abolirea clăcii.
1883, 25 mai/ 6 iunie: A murit compozitorul Ciprian Porumbescu (născut Ciprian Golembiovski); autorul primei operete româneşti, „Crai nou”; (n. 1853).
1893: S-a născut Ludovic Feldman, violonist şi compozitor; (m. 1987)
1898: S-a născut filologul Constantin I. Balmuş; traducător din limbile latină şi greacă; autor al unor interesante cercetări dedicate literaturii elene şi latine; membru titular al Academiei Române din 1948; (m. 1957).
1899: S-a născut fizicianul Alexandru Sanielevici; cercetări în domeniul radioactivităţii şi al fizicii nucleare; ca profesor la Universitatea din Bucureşti, a organizat primul laborator de lucrări practice de radioactivitate în România; membru corespondent al Academiei Române din 1955; (m. 1969).
1908: S-a născut economistul Costin C. Kiriţescu; specialist în probleme monetare şi financiare; membru titular al Academiei Române din 1992; (m. 2002)
1908: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) biologul Ludovic Rudescu (nume la naştere Ludovic Iosif Urban Rodewald); studii asupra Deltei Dunării; membru corespondent al Academiei Române din 1963; (m. 1992).
1909: S-a născut Dorina Rădulescu (numele la naştere: Dorina Rudich), prozatoare, poetă şi jurnalistă; (m. 1982).
1917: A decedat compozitorul, profesorul şi publicistul român Iacob Mureşianu, maestru al muzicii corale; fondator al primei reviste cu specific muzical din Ardeal – „Musa Română” (1888-1907).
A fost unul dintre întemeietorii artei muzicale româneşti, și a compus opere inspirate din folclor şi istorie; (n. 1857).
1917: La Chișinău, in gubernia Basarabia, s-au desfășurat lucrările Congresului Învățătorilor moldoveni din Basarabia; (25-28 mai).
Foto: Alexei Mateevici
La Congres, preotul si profesorul Alexei(Alecu) Mateevici a tinut o cuvantare inflacarata subliniind:
”Ei bine, daca ati luat asupra D-voastra sarcina de a lumina poporul, apoi trebuie sa dati poporului idei adevarate, caci altfel întreg învatamîntul e fara rost. Da, sîntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însa facem parte din marele trup al românismului asezat prin România, Bucovina si Transilvania (aplauze).
Fratii nostri din Bucovina, Transilvania si Macedonia nu se numesc dupa locurile în care traiesc, ci-si zic români. Asa trebuie sa facem si noi (aplauze)…
Trebuie sa stim de unde ne tragem, caci altfel sîntem niste nenorociti rataciti. Trebuie sa stim ca sîntem români, stranepoti de-ai romanilor si frati cu italienii, francezii, spaniolii si portughezii.
Aceasta trebuie sa le-o spunem si copiilor, si tuturor celor neluminati. Sa-i luminam pe toti cu lumina dreapta…”
1919: Prima audiție, la Bucuresti, a Simfoniei a III-a de George Enescu, sub bagheta compozitorului.
1920: Este inaugurată Opera Naționala din Cluj, cu spectacolul Aida de Giuseppe Verdi, interpretat în limba romana.
1923: Compozitorul George Enescu a susținut un concert în sala Teatrului Unirea, din orasul Bălți din Basarabia,recent unită cu țara mamă, România.
1930: S-a prabusit cu avionul, accidentandu-se mortal pe cand executa un zbor de scoala, pilotul Mircea Cantacuzino (n. 15 martie 1900), socotit intemeietorul turismului aerian.
Era deținătorul Brevetului de turism aerian nr.1 si in memoria sa a fost instituit concursul anual dotat cu Cupa M. Cantacuzino.
1933: S-a născut în localitatea Chiojdeanca, jud.Prahova), Eugen Simion, reputat critic literar, eseist, filolog, editor, profesor universitar, membru titular al Academiei Române și președinte al acestui for cultural român, din 1998 până în aprilie 2006.
A publicat peste 3.000 studii şi articole în reviste de specialitate.
În prezent este preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române. Este coordonatorul Dicţionarului general al literaturii române, vol. I-VII, 2004-2009, un proiect grandios. Din 2005, sub numele Ariergarda avangardei, ţine o rubrică permanentă în revista „Cultura”.
Este preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă şi coordonator al seriei „Opere fundamentale”.
1941: S-a născut Vladimir Voronin, fost general al ministerului sovietic de interne, fost președinte al R,Moldova, în prezent conducător al partidului comunistilor din R.Moldova.
Foto: Vladimir Voronin
1949: Conducerea Partidului Muncitoresc Român ia decizia de incepere a lucrărilor la Canalul Dunare-Marea Neagra. Ponderea detinutilor in numarul total al lucratorilor de la Canal a crescut de la 19,2% la 1 septembrie 1949 la 82,5%, adica 20.768 de persoane in noiembrie 1952 .
Insusi Stalin ii sugerase lui Gheorghiu-Dej inceperea constructiei Canalului, cu ocazia unei vizite facute de acesta in 1948 la Kremlin, iar sistarea lucrarilor, la fel ca si inceperea lor, a fost tot la initiativa Kremlinului.
Dupa moartea lui Stalin, cu ocazia vizitei din iulie 1953 la Moscova, Hrusciov i-a cerut lui Gheorghiu-Dej sa renunte la lucrarile din Dobrogea, intrebandu-l la ce le trebuie romanilor acel Canal…
Indata dupa intoarcerea la Bucuresti, Gheorghiu-Dej a infiintat, in iulie 1953, Comisia Guvernamentala pentru inchiderea lucrarilor Canalului Dunare – Marea Neagra.
1984: A murit Henriette Yvonne Stahl, (n. 1 septembrie 1900 in Franta), romancieră, scriitoare şi traducătoare română.
A fost sora sociologului H.H.Stahl .
1987: Vizita oficiala de prietenie a lui Mihail Gorbaciov, secretar general al PCUS, la Bucuresti( 25-27 mai).
1990: Mircea Druc este ales prim-ministru al RSS Moldovenești de către Sovietul Suprem al acestei republici sovietice.
Foto: Mircea Druc
2002: A decedat Stefan Augustin Doinas, poet, eseist si traducator : “Cartea mareelor”, “Anotimpul discret”, “Interiorul unui poem”.
S-a născut la 26 aprilie 1922 în localitatea Cherechiu, comuna Sântana din judeţul Arad.
2006: Are loc la București, Bienala Internatională de Artă Contemporană.
2007: A avut loc inaugurarea Centrului Român pentru Copii Dispăruti și Exploatați Sexual – FOCUS, primul organism nonguvernamental din Romania care avea ca principal obiectiv problema copiilor disparuti, abuzati sau exploatati sexual .
2007: A decedat atletul Victor Firea, primul reprezentant al Romaniei in structurile Federatiei Internationale de Atletism.(n.Margineni, jud.Neamt).
Primul reprezentant al Romaniei in structurile Federatiei Internationale de Atletism, Victor Firea, a incetat din viata la varsta de 84 de ani.
El a castigat sub culorile CS Dinamo 18 titluri de campion national, fiind primul atlet roman care a parcurs proba de 3.000 de metri obstacole sub zece minute (9:38.02).
In 1952 a facut parte din lotul tricolor pentru JO de la Helsinki si a primit titlul de maestru al sportului, iar in 2003 a devenit antrenor emerit.
Ulterior, a detinut mai multe functii importante in cadrul FRA: vicepresedinte (1985-1990), secretar general (1952; 1976-1982), secretar federal (1965-1976) si membru al Biroului Federal.
In 1980 a fost ales ca membru in Comisia de Cros a IAAF, fiind primul roman care a detinut o functie in structurile de conducere ale forului mondial.
2008: Regizorul şi scenaristul român Marian Crişan a câştigat premiul Palme d’Or al Festivalului de la Cannes, pentru scurtmetrajul “Megatron”.
Marian Crişan (n. 8 septembrie 1979, Salonta, judeţul Bihor), a absolvit in 1999 Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică, secţia Regie.
Debutul în lungmetraj şi l-a făcut cu filmul Morgen (2010), peliculă pentru care a câştigat Premiul Special al Juriului la Festivalul Internaţional de la Locarno, precum şi Premiul Juriului Ecumenic şi Premiul Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Film.
2011: A murit pictorul şi profesorul Ion Sălişteanu, membru corespondent al Academiei Române din 2006; (n. 1929).
Ziua mondiala a copiilor dispăruți.
In dimineața zilei de 25 mai 1979, Etan Patz, din New York, in varsta de 6 ani, dispare in drum spre scoala si de atunci nimeni nu l-a mai vazut. Povestea zguduie intreaga opinie publica americana. Este lansata cea mai ampla campanie de cautare a vreunei persoane disparute. Recompensa oferita a fost fabuloasa.

In 1980, mai multe organizatii americane potroneaza manifestari in amintirea lui Etan, iar la 25 mai 1983, presedintele Ronald Reagan declara ziua de 25 mai Ziua nationala a copiilor disparuti Missing Children’s Day.
Ulterior, tot mai multe state europene au luat aceeasi hotarare, astfel ca 25 mai a devenit Ziua Internationala a Copiilor Disparuti.
Scopul marcarii acestei zile este de a transmite un mesaj de speranta si solidaritate parintilor ai caror copii au disparut, de a determina opinia publica sa se gandeasca in aceasta zi la toti copii disparuti si de a impulsiona autoritatile publice si ONG-urile sa continue demersurile pentru combaterea si prevenirea disparitiilor de copii.
Floarea de Nu-Ma-Uita a fost aleasa ca simbol al “Zilei Nationale a Copiilor Disparuti” ca urmare a actiunii desfasurate in Canada in 1995, cu ocazia Summit-ului pe Probleme de mediu de la Halifax.
Cu aceasta ocazie, au fost distribuite copiilor 50000 de afise biodegradabile pe care erau fixate 2 milioane de seminte de Nu-Ma-Uita, care plantate au inflorit.
Din 2002, la 25 mai – Ziua Internationala a Copiilor Disparuti, Child Focus distribuie brose sub forma florii de Nu-Ma-Uita ca gest de solidaritate cu parintii ai caror copii au disparut.
CITIȚI ȘI :
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/05/25/o-istorie-a-zilei-de-25-mai-video-4/
-
Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
-
Istoria md;
-
Wikipedia org.
-
Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
-
mediafax.ro;
-
worldwideromania.com;
-
Enciclopedia Romaniei.ro;
-
rador.ro/calendarul- evenimentelor.
1917: Ordonanțe ale ocupanților germani pentru bucureșteni
De pe site-ul https://ro-ro.facebook.com/pages/category/Organization/Istorie-si-Civilizatie-106731916025781/ putem afla ce n-aveau voie să facă bucureștenii în 1917, în timpul ocupației germane:
– să stea la crâșmă mai târziu de zece seara;
– să bea alcool cu paharul;
– să țină mai mult de un topor în casă;
– să circule cu mașina pe Calea Victoriei;
– să nu răspândească zvonuri (sau fake news);
– să nu vândă publicații „deocheate”.

Rapoartele de control ale Inspectiei Judiciare evidențiază că toate interceptarile făcute în baza protocoalelor PICCJ cu SRI sunt nule
Rapoartele de control ale Inspectiei Judiciare privind modul de aplicare a protocolului PICCJ – SRI incheiat in 2009 intre Laura Kovesi, Florian Coldea si George Maior, precum si cele pe abuzurile comise de DNA în instrumentarea a 3000 de dosare împotriva judecătorilor și procurorilor din România, scot la iveala o nouă grozăvie, care aruncă în aer legalitatea oricărui mandat de interceptare. Fie el pe supraveghere tehnică, fie pe siguranța natională.
Inspectia CSM ne spune ca în perioada 2014-2018 a constatat ca dosarele având ca obiect măsuri de supraveghere tehnică nu au fost inregistrate în sistemul informatic ECRIS si ca prin asta s-a incalcat art. 109/2 alin. (2) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care prevede “Cauzele avand ca obiect cererile, propunerile, plangerile sau contestatiile date prin lege in competenta judecatorului de drepturi si libertati se inregistreaza in sistemul ECRIS ca dosare distincte”. Situația mandatelor a fost similară și la restul instanțelor din tară.
Inspectia Judiciară nu ne spune care este efectul în practica al acestor constatări asupra soluțiilor emise sau dosarelor aflate pe rol, limitându-se doar să constate o încălcare de regulament, pentru a nu se expune mai mult decât trebuie.
In fapt lucrurile sunt infinit mai grave. De-a dreptul infractionale. Si releva un fapt de netagaduit, anume: TOATE MANDATELE DE INTERCEPTARE OBTINUTE IN DOSARELE NEINREGISTRATE IN SISTEMUL ECRIS SUNT NULE ABSOLUT.
Trebuie sa dezvaluim tot ceea ce Inspectia Judiciara s-a ferit sa o spuna negru pe alb, probabil pentru a nu fi acuzata ca intervine in activitatea de judecata.
De ce sunt nule mandatele de interceptare emise in dosare care nu au fost repartizate in sistemul informatic ECRIS?
Potrivit Legii 304/2004 privind organizarea judiciara:
Art. 11 – “Activitatea de judecata se desfasoara cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelorsi continuitatii…”
Art. 53 – “(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat.”
Articolul 6 din CEDO – Dreptul la un proces echitabil, preluat de art. 10 din Legea 303/2004, a statuat: “Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege…”
Mai pe sleau spus, o instanta este instituita prin lege atunci cand ea este aleasa potrivit legii. Iar legea ne spune ca o instanta este aleasa corect, atunci cand este desemnata aleatoriu, prin sistem informatizat. Nicidecum atunci cand instantei i se dau dosarele cu mana, de vreun anume functionar.
Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 685/07.11.2018 referitoare la compunerea Completele de 5 judecatori, a consacrat dreptul justitiabililor la o instanta “stabilita de lege”, precum si faptul ca “nelegala compunere a instantei reprezinta o nulitate absoluta, fiind incalcata o norma ce ocroteste un interes public, si o nulitate neconditionata de existenta unei vatamari.”
Normele care reglementeaza compunerea completelor de judecata sunt norme de organizare judiciara, de ordine publica, a caror incalcare este sanctionata de lege cu nulitatea absoluta.
In penal, art. 281 Cpp prevede ca lovita de nulitate absoluta orice masura dispusa intr-un dosar in care s-au incalcat prevederile referitoare la „compunerea completului de judecata”.
Si in civil, lipsa repartizarii aleatorie a vreunui dosar este sanctionata de art. 176 Cpc, care sanctioneaza cu nulitate absoluta incalcarea dispozitiilor legale referitoare la „compunerea sau constituirea instantei”.
Nenorocirea in tot sistemul judiciar actual este ca o groaza de dosare, atat penale, cat si civile, nu contin intre filele lor nicio dovada privind repartizarea aleatorie in sistem informatic a dosarelor si, mai in toate instantele, dosarele se pun cu mana, de catre sefii de sectii, colegiile de conducere sau personalul care face inregistrarea dosarelor, speculandu-se Regulamentul de Ordine Interioara al Instantelor, modificat ilegal de CSM – cu incalcarea legii – care a permis instantelor sa jongleze cum vor cu dosarele prin tot felul de metode, care incalca flagrant legea, cum ar fi „metoda sistemului ciclic”, care suna pompos, linistitor, dar in fapt este o punere cu mana a dosarelor pe complete functie de cum vrea cel care face imparteala.
Realizati aici ca CSM a incalcat legea si a emis un Regulament de Ordine Interioara al Instantelor (act normativ inferior legii), care incalcă flagrant Legea 303/2004 care prevede ca „Activitatea de judecata se desfasoara cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor…”
Este motivul pentru care, Guvernul României sesizand că în sistemul judiciar dosarele sunt puse peste tot cu mâna a emis OUG nr. 7/2019, prin care legile 304/2004 si 317/2004 au fost modificate si completate dupa cum urmeaza:
Art. 14 – „(5) Colegiul de conducere nu va putea adopta Regulamente sau hotarari prin care sa adauge la dispozitiile cuprinse in legi, pe motiv ca acestea ar fi neclare sau incomplete.”
Art. 15 – „(7) Plenul Consiliului nu va putea adopta Regulamente sau hotarari prin care sa adauge la dispozitiile cuprinse in legi, pe motiv ca acestea ar fi neclare sau incomplete.”
Asadar, potrivit legii, azi nu mai sunt posibile repartizarile de dosare altfel decat aleatoriu in sistem informatic dar, dezastru, in practica veti vedea ca tot cu mana sunt puse, iar acolo unde se simuleaza repartizarea aleatorie in sistem informatic, niciun sistem nu este auditat (desi legea obliga la auditare) si nu garanteaza imposibilitatea dirijarii umane a dosarelor catre anumiti judecatori.
Din nefericire pentru actul de justitie din Romania, fostul ministru Tudorel Toader a tradat Drepturile Omului si, desi stia de ilegalitatea protocoalelor, de deciziile Curtii Constitutionale privitoare la incalcarea drepturilor justitiabililor, pe care le-a criticat public, nu a gasit de cuviinta sa initieze o ordonanta de urgenta, care sa repuna in termen de contestatie in anulare ori alta cale extraordinara de atac, victimele judecatilor strambe pe protocoalele cu SRI. Asa se face ca desi in prezent sunt certe – demonstrabile si de netagaduit – abuzurile procurorilor si judecatorilor care s-au bagat slugi la SRI, justitiabilii napastuiti nu au potrivit legii deschisa nicio cale de atac extraordinara.
Nici macar cei ale caror drepturi au fost constatate ca incalcate de Curtea Constituionala, ale carei decizii sunt obligatorii doar pentru viitor.
Nimeni din Guvernul Romaniei – cred ca de teama alegerilor si reactiei opozitiei, mai ales cea de la Bruxelles – nu pare preocupat sa initieze vreo ordonanta de urgenta de repunere in termen. Chiar daca CCR care a ramas in pronuntare pe legalitatea completelor de 3 va constata ca si acestea au fost puse cu mana, cum s-a intamplat si cu cele de 5, de beneficiat de pe urma unor rejudecari vor avea parte doar cei care inca mai au dosare pe rol. Pentru ca in situatia celor judecati deja definitiv nu se mai poate promova nicio cale extraordinara de atac in lipsa unei ordonante de urgenta care sa prevada un drept de repunere in termen.
Ce uriasa discriminare! Chiar daca au fost victimele unor abuzuri inimaginabile, anumiti justitiabili nu vor mai avea dreptul la o rejudecare dreapta pentru ca au apucat sa fie deja osanditi, in vreme ce cei care inca mai au dosare in curs de solutionare, vor beneficia de acest drept!?!
In tot acest freamat, magistratii care au nenorocit Justitia, care au incalcat grav legea inhaitandu-se cu SRI sunt bine mersi pe functii, mai ales cei mai vinovati dintre ei – cei de la Inalta Curte, parte a unui alt protocol, trilateral, inca neelucidat, incheiat in 2009 intre ICCJ – PICCJ – SRI.
Realizati ca la momentul actual Inalta Curte este condusa de Cristina Tarcea, trimisă in judecata disciplinara pentru ca nu a luat masurile legale de constituire, prin tragere la sorti, a Completelor de 5. Si ca aceasta femeie, care isi permite sa aiba iesiri publice cu discursuri politizate, nu a luat nicio masura pentru a scoate la lumina mizeria colaborarilor dintre SRI si judecatorii din subordine, ba din contra s-a pus sefa Structurii de Securitate a ICCJ, adica capac peste camera cu secrete.
Incotro ne indreptam ca natiune?