CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 19 MAI ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


 

 

 

 

 

 

Ziua de 19 mai în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1841: S-a născut mitropolitul greco-catolic Victor Mihaly (de Apşa).

Din 1894, în calitate de mitropolit al Blajului, a îndrumat şcolile româneşti de aici şi s-a împotrivit încercărilor de maghiarizare a învăţământului românesc din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1894; (m. 1918).

1859: S-a născut publicistul Iuliu Moisil, autorul unor  importante contribuţii în modernizarea învăţământului românesc; din 1910, odată cu înfiinţarea Muzeului Pedagogic din Bucureşti, a fost numit director al acestuia, calitate în care a desfăşurat o bogată activitate de organizare şi colecţionare de materiale didactice.

A fost membru de onoare al Academiei Române din 1943; (m. 1947).

1887: S-a născut sculptorul român Ion Jalea, membru al Academiei Române; (d. 7 noiembrie 1983).

 

A participat la Primul Război Mondial, unde şi-a pierdut o mână în luptă, fiind  nevoit să sculpteze toată viața cu o singură mână. 

1893: S-a născut genealogistul roman George D. Florescu. A efectuat cercetări fundamentale privind boierimea munteană; (m. 1976)

1910: S-a născut  biologul și medicul român Ion Ţuculescu, o personalitate complexa a culturii noastre, care s-a făcut cunoscut  mai ales ca pictor.

A vazut lumina zilei la Craiova, într-o familie de intelectuali, iar cursurile primare şi gimnaziale le-a facut in localitatea natală.

 

 

 

Imagini pentru Ion Ţuculescu,photos

 

Pictura a învățat-o ca autodidact. A debutat de timpuriu, la varsta de 15 ani, sub indrumarea lui Eustatiu Stoenescu, cu o expozitie personala. In ciuda aprecierilor, a renuntat la pictura in favoarea studiului biologiei si medicinii umane.

Si-a incheiat  studiile la Facultatea de stiinte naturale in 1936, fiind numit profesor la seminarul teologic de la Manastirea Cernica.

Trei ani mai tarziu a absolvit cu mentiunea Magna cum laude Facultatea de medicina.In timpul studiilor universitare a pictat destul de rar, dedicand mai mult timp stiintei decat artei.A revenit in prim-plan cu o expozitie personala vernisata la Ateneul Roman in 1938.

A fost trimis pe front in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, in calitate de medic.A activat apoi ca cercetator stiintific la Academia Romana si sef de lucrari la Spitalul Brancovenesc din Bucuresti.

S-a imbolnavit brusc în 1961, iar starea sănătății sale s-a agravat cu fiecare zi, in 1962 fiind supus unei interventii chirurgicale.Din perioada aceea dateaza lucrarea „Testamentul meu plastic”.

Ultimul tablou l-a pictat in 27 aprilie, iar  in 27 iulie 1962, la numai  52 de ani, sa se stinga din viata.A fost inmormantat in cimitirul Manastirii Cernica, in cavoul familiei Galaction.  

1914: S-a născut Eugen Drăguţescu, pictor şi grafician român stabilit la Roma din 1959; (m. 1993).

1919: S-a născut Mircea Chiriac, compozitor de muzică simfonică și profesor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”; (m. 1994)

 

1925: Ministerul Finanțelor si Banca Naționala a României, au incheiat o convenție pentru revalorizarea leului si lichidarea totala a datoriilor statului catre BNR.

1927: S-a născut Patriciu (Patrick) Mateescu, sculptor şi ceramist român stabilit în SUA din 1979.

1930: S-a născut la Băcăuți, în Basarabia, actorul Cornel Vulpe; (d. 4 februarie 2002).

 

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” în 1953.La Teatrul de Comedie din București, unde a jucat toată viața, a fost angajat în 1969. 

A avut nenumărate prezențe la Teatrul Național Radiofonic, cu regizorii săi exemplari. Cu unul dintre aceștia, Cristian Munteanu, a colaborat și la Teatrul “Ion Creangă”, în 1994, interpretând Cristea-Scrooge în “Noapte sfântă” de Ion Creangă după Dickens. 

1932: Paraşutista româna Smaranda Brăescu a stabilit recordul mondial de altitudine, sarind de la 7 233 metri.

Saltul a avut loc in Statele Unite, la Sacramento, în California. 

 

Recordul acesteia a rezistat până în 8 mai 1951 si a fost doborât tot de un român, Doru Negulici, care a sarit de la 7.250 metri, în 104 secunde.

1935: In grădina publică din Tighina (azi Bender, R.Moldova), vis-a-vis de Cinematograful Capital, este dezvelit bustul lui Ion Gh. Duca.

Monumentul a fost distrus, de cotropitorii sovietici, după îndoliata zi de 28 iunie 1940.

 

1938: Este dezvelit bustul de pe mormantul marelui poet român basarabean Alexei Mateevici.

 Bustul funerar al poetului Alexei Mateevici, Chișinău, sursă:monument.mdBustul funerar al poetului Alexei Mateevici, Chișinău, sursă:monument.md

 Mormîntul lui Alexei Mateevici, Cimitirul din strada Armeană, Chișinău, Republica Moldova, sursă:monument.md
Mormântul lui Alexei Mateevici, Cimitirul din strada Armeană, Chișinău, Republica Moldova, sursă:monument.md

   

La 19 (după unele surse la 20 mai 1938), este dezvelit bustul marelui poet român basarabean Alexei Mateevici, de la mormântul poetului din Cimitirul din strada Armeană din  Chișinău.Initiativa creerii acestui monument a apartinut Societatii  Istorico-Arheologice Bisericeşti din Chișinău, România.Bustul poetului, al cărui autor este sculptorul Alexandru Plămădeală, a fost turnat din bronz, în 1933, la București, iar soclul pe care a fost amplasat este executat din marmură.Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari – d. 24 august 1917, Chişinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuţi în Basarabia de la începutul secolului XX.Alexei Mateevici este autorul poeziei „Limba noastră”, considerată cea mai frumoasă odă închinată limbii române.

 

 

 

 

Astăzi cuvintele poeziei Limba noastră de Alexei Mateevici sunt versurile Imnului de stat al Republicii Moldova.

1939: A murit poetul George Petcu; iniţiază (1938), împreună cu prietenii apropiaţi (şi colegi de studii) Ştefan Baciu şi Laurenţiu Fulga, o „Grupare a scriitorilor tineri”, la care şi-a dat adeziunea Maria Banuş, Magda Isanos, Ion Frunzetti, Radu Stanca ş.a.

Aceasta iniţiativa a eşuat , dar  la începutul lui 1939 reia proiectul, sub forma  revistei literare, „Contrapunct”, având la bază aceeaşi idee de solidarizare a tinerei generaţii, proiect întrerupt de moartea prematură a poetului (n.13 ianuarie 1917)

 

1941: S-a născut medicul veterinar şi zootehnistul Alexandru Bogdan. A efectuat cercetări în domeniul biologiei animale şi al tehnologiei şi patologiei reproducţiei, membru corespondent al Academiei Române din 1991

1943: S-a născut  sculptorul  francez de origine română Ion Condiescu .

1947: S-a deschis Muzeul Zambaccian, cuprinzând colecţii de artă donate de colecţionarul şi criticul de artă Krikor Zambaccian.

1950: A decedat in inchisoarea comunistă de la Sighet, patriotul român basarabean Daniel Ciugureanu (n. 9 decembrie 1885, Șirăuți, Basarabia), om politic, fost prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești și ministru fără portofoliu în patru guverne ale României.

 

 

Imagini pentru Daniel Ciugureanu photos

 

 

 

 

 

 

Medic de profesie, Daniel Ciugureanu a fost unul din fruntașii Partidului Național Moldovenesc, și unul dintre promotorii Unirii Basarabiei cu România.

Pe 24 ianuarie 1918, Sfatul Țării a votat în unanimitate pentru proclamarea independenței Republicii Democratice Moldovenești.

Consiliul Director a fost dizolvat și a fost înlocuit de Consiliul de Miniștri, iar ca prim-ministru al noii republici a fost numit Daniel Ciugureanu.

După Unire a fost ministru fără portofoliu, reprezentând Basarabia, în patru guverne în perioada 9 aprilie 1918 – 30 noiembrie 1919.

 La 5/6 mai 1950 a fost arestat, și potrivit lui C.C. Giurescu, ar fi murit – la 6 mai 1950, la Turda, în timpul transportării foștilor demnitari spre penitenciarul Sighet. În duba care-l transporta la Sighet a suferit un atac de congestie cerebrală.

A fost dus la Spitalul din Turda, unde a decedat. Securitatea l-a înregistrat ca mort la 19 mai 1950, în penitenciarul Sighet.

Moartea lui Daniel Ciugureanu a survenit în circumstanțe necunoscute, având în vedere faptul ca a fost unicul politician român condamnat la moarte în contumancie în anii 1920 de către Regimul Bolșevic, ulterior 1950 fiind arestat împreună cu alți foști membri ai elitei politice din perioada interbelică.

Actul de deces a fost întocmit de către securitate cu 15 zile înaintea morții sale.

A fost îngropat în cimitirul comun al deținuților la Sighet. Locul real unde se află rămașitele sale pamântești nefiind cunoscut până în prezent, pentru că informațiile oficiale privind decesul său, s-au  dovedit a fi false.

 

 

 

 

 

1952: S-a înfiinţat Institutul de Geriatrie din Bucureşti.

Primul din lume, Institutul de Gerontologie și Geriatrie, a fost fondat  prin Hotarâre a Consiliului de Miniștri și a devenit Institut Național în 1974, iar în anul 1992, i s-a atribuit numele de „Ana Aslan”.

 

 

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

 

 

 

Institutul  a fost condus de academicianul român Ana Aslan, între anii  1958-1988În 1964 presedintele OMS l-a propus ca model de Institut de geriatrie țărilor dezvoltate.În anul 1974 Institutul se extinde cu o secție clinică nouă, remarcabilă prin confortul interior și spațiile largi, situată într-un decor natural pe o suprafață de 33 ha la Otopeni. Primul medicament creat anume să întârzie procesul de îmbatrânire, a fost elaborat între anii 1946 și 1956, de Prof. Dr. Ana Aslan și școala sa după numeroase cercetări clinice și experimentale. Rezultatele acestui studiu fac obiectul lucrării „Novocaina – factor eutrofic și întineritor” publicată împreuna cu Prof. C. I. Parhon în 1955.Un an mai târziu, în 1956, Gerovitalul este prezentat pentru prima data lumii medicale internaționale la Congresul Therapiewoche de la Karlsruhe și apoi la Congresul European de Gerontologie de la Basel.

Numeroase distinctii internationale – Meritto della re­publica Italiana, Cavaler al noii Europe – Italia, Ca­va­ler al Ordinului de Malta – Franta, Comandor al Or­di­nului Orange Nassau – Olanda, dama di Collare del San­to Graal – Franta, Citizenship International Award – Fi­lipine, premiul si Medalia Léon Bernard decernate de OMS pentru contribuţii excepţionale în domeniul me­dicinii sociale si geriatriei, premiul Fundatiei Franzheim Franzheim Buckminster Fuller Synergy Trust – dis­tinctie acordata pentru activitatea stiintifica în serviciul sănătăţii publice – sunt numai câteva dintre recu­noaş­terile internaţionale ale unei activităţi prodigioase pu­se în slujba sănătăţii.

1979: Este publicat Decretul privind stabilirea orei oficiale de vară pe teritoriul României.

1992:  Parlamentul a adoptat Legea audiovizualului nr. 48/1992, publicată în 25 mai, prin care se înfiinţa Consiliul Naţional al Audiovizualului. Legea a suferit mai multe completări şi modificări ulterioare.

1997: Curtea Suprema de Justiție a României  a reabilitat  21 de intelectuali români, printre care Constantin Noica, Alexandru Paleologu şi Nicolae Steinhardt.Acestia fuseseră acuzati de autoritățile comuniste  in 1960, de “crima de uneltire contra ordinii sociale” si „crima de tradare de patrie”, fiind condamnaţi la pedepse cuprinzând intre 25 de ani de munca silnică şi şapte ani de inchisoare corecţională, cu confiscarea totală a averii.Inculpaţii” erau acuzaţi că au citit şi au discutat cărţi şi manuscrise de filosofie ale unor români „de dincolo” sau pentru relaţiile unora dintre ei cu Ambasadele americană, britanică, franceză ş.a. 

2000: Patriotul român  basarabean Ilie Ilaşcu, erou al razboiului moldo-rus de pe Nistru,  i-a cerut preşedintelui Romaniei, Emil Constantinescu într-o scrisoare care a fost  publicată şi  de presa de la Chişinău, să nu semneze Tratatul de bază dintre România şi Republica Moldova.

Imagini pentru Ilaşcu photos

Ilaşcu, aflat în detenţie la Tiraspol, susţinea că parafarea documentului „a fost o greşeală imensă a politicii de moment a României”.

 

2004: Guvernul român a aprobat un proiect de lege conform căruia, începând cu 1 iulie 2005, moneda naţională urmează să fie denominată prin tăierea a patru zerouri.

2005: Partidul Social Democrat (PSD) din Romania devine membru cu drepturi depline al Partidului Socialiştilor Europeni (PES).

2006: A murit inginerul geofizician român Marius Petre Visarion; s-a preocupat pe prospectarea geofizică a subsolului României; a fost  membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1929)

2007: În România a avut loc primul referendum pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. La 19 aprilie 2007, la iniţiativa PSD, Parlamentul  aprobase înainte de referendumul pentru demiterea președintelui, hotărârea de suspendare din funcţie pentru o lună, a preşedintelui Traian Băsescu (cu 322 de voturi pentru demitere şi 108 voturi împotrivă), aceasta fiind o premieră pe scena politică românească.Funcţia de preşedinte interimar a fost indeplinită conform legii, până la aflarea rezultatului referendumului, de preşedintele Senatului,  Nicolae Vacaroiu.

După terminarea numărătorii voturilor, 78, 1% dintre cetăţenii prezenţi la vot (circa 4 milioane) au fost  împotriva demiterii președintelui, iar 21,9% pentru.

 În iulie 2012, Parlamentul României l-a suspendat pentru a doua oară pe președintele Băsescu, care a rămas în funcţie după referendumul din data de 29 iulie 2012, întrucât nu s-a întrunit rata de participare necesară validării votului – 50% + 1 (46,23 % din cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la urne, 87,52 % au votat pentru demitere şi 11,15 % au votat împotrivă).

A rămas suspendat până pe data de 27 august 2012, atunci când Monitorul Oficial a publicat decizia Curţii Constituţionale cu privire la disputa dintre partidele politice pe tema numărului cetăţenilor cu drept de vot de pe listele electorale din România.

 

2010: Camera Deputaţilor a adoptat Legea lustraţiei, cu 203 voturi „pentru”, 40 de voturi „împotrivă” şi 12 abţineri.

Legea lustraţiei a fost adoptată de Senat în aprilie 2006, iar în cazul acestui act normativ, forul decizional era Camera Deputaţilor, care a  adoptat- o pentru prima oară în mai 2010.

Iniţiată de parlamentari liberali, între care Eugen Nicolaescu, Adrian Cioroianu, Mona Muscă, legea fusese adoptată la limita, în cursul anului 2006, de Senat, însă de atunci până în 2010 a rămas blocată la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

Ca persoane lustrabile fuseseră definite atunci următoarele categorii de persoane: cei care au ocupat funcţii de conducere şi au fost remunerate pentru aceasta în PMR, PCR, UTC, UASCR, deputaţii în Marea Adunare Naţională, membrii consiliilor populare judeţene, municipale şi orăşeneşti, membrii Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, conducătorii instituţiilor de presă sau de propagandă ai PCR, directorii de editură, persoanele din învăţământul de partid, din structurile Securităţii sau colaboratorii acesteia ca poliţie politică, magistraţii cu funcţii de conducere în sistemul judiciar comunist, comandanţii din Inspectoratul General de Miliţie până la nivelul şefilor de post inclusiv, şefii misiunilor diplomatice şi consulare.

Tuturor acestor persoane urmau să li se interzică să ocupe timp de cinci ani de la intrarea legii în vigoare funcţii publice numite şi alese.

Legea prevedea însă că lustrabilii care deţin orice funcţie aleasă vor avea posibilitatea să-şi ducă mandatul la bun sfârşit.

Judecătorii Curţii Constituţionale au decis însă, pe 7 iunie 2010, cu majoritate de voturi, că Legea lustraţiei este neconstituţională, deoarece încalcă dreptul de a fi ales, consacrat prin Constituţie.

Mai mult, judecătorii credeau că limitarea dreptului de a fi ales, impusă prin legea contestată „aduce atingere însăşi existenţei dreptului şi nu îşi justifică necesitatea într-o societate democratică”.

 In 2012, Camera Deputaţilor a adoptat Legea lustraţiei, care impunea restricţii ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în aparatul de partid şi aparatul represiv din regimul comunist.

Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Camerei cu 167 „pentru” şi patru abţineri, în absenţa opoziţiei.

Camera Deputaţilor a fost for decizional în privinţa acestui proiect de lege.

Legea a ajuns la preşedintele Traian Băsescu pentru a fi promulgată.

Proiectul de lege îi vizează pe cei care au avut funcţii politice retribuite de Partidul Comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citiţi şi:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/05/19/o-istorie-a-zilei-de-19-mai-video-3/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Istoria md;

  3. Wikipedia org;

  4. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  5. mediafax.ro;

  6. worldwideromania.com;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Cercetaribiblografice blogspot.com

19/05/2019 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 19/05/2019 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: