Liviu Dragnea spune că în curând va fi limitată prin lege vânzarea de terenuri agricole către străini

Un studiu realizat  pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene atrăgea atenţia asupra fenomenului de „acaparare” a terenurilor agricole din Europa de Est de către cetăţeni străini din afara UE, analizând, totodată, şi cât teren a fost cumpărat de cetăţeni ai Uniunii Europene, dar din alte ţări decât acelea în care se află terenurile.

Potrivit studiului, România este unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafeţe străinilor.

„Concentrarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole din Europa de Est este în mod particular alarmantă având în vedere faptul că în tratatele de aderare la UE noile membre state din Europa de Est au obţinut perioade de tranziţie pentru liberalizarea pieţei de fond funciar (…)

Informaţiile sugerează că România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia sunt în mod particular puncte fierbinţi ale acestei probleme”, se arată în raport. 

În România, în baza negocierilor pentru aderarea la UE, liberalizarea pieţei funciare a avut loc începând cu 1 ianuarie 2014, moment din care cetăţenii străini au putut cumpăra teren în ţara noastră şi pe persoană fizică.

Studiului respectiv evidențiază faptul că România este unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafeţe străinilor.”Concentrarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole din Europa de Est este în mod particular alarmantă având în vedere faptul că în tratatele de aderare la UE noile membre state din Europa de Est au obţinut perioade de tranziţie pentru liberalizarea pieţei de fond funciar (…) Informaţiile sugerează că România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia sunt în mod particular puncte fierbinţi ale acestei probleme”, se arată în raport.

Potrivit studiului (în care se menţionează că România nu are date oficiale despre acest fenomen, autorii folosind date obţinute din diverse alte surse), în jur de 20%-30% din terenul arabil al ţării aparţine cetăţenilor străini din UE, în timp ce alte 10% aparţin unor persoane rezidente în alte state decât cele UE.

Altfel spus, din estimările Transnational Institute, aproximativ 5,3 milioane de hectare (40% din aproximativ 13,3 milioane de hectare) sunt exploatate de străini.

Numai în Timiş, spun analiştii Transnational Institute, se estimează că în jur de 150.000 de hectare de teren arabil, adică o treime din total, sunt exploatate de companii italiene.

Mai mult, din datele Institutului, în România se găsesc şi cele mai numeroase ferme atipice deţinute de cetăţeni străini. „Cea mai mare fermă din România (deţinută de străini n. red.) aparţine companiei libaneze Maria Group şi se întinde pe 65.000 de hectare.

Având propriul port şi depozit de cereale, grupul exportă carne şi cereale în special în Orientul Mijlociu şi Africa de Est”, se arată în raport.
Analiştii dau şi exemplul Bardeau Holding, un business legat de contele austriac Andreas von Bardeau, al cincilea cel mai mare proprietar de terenuri arabile din UE, care controlează 21.000 de hectare în Arad, Timiş, Caraş Severin şi Argeş.

Compania are propria infrastructură de transport, două centre de depozitare cu o capacitate totală de 32.000 de tone, capacităţi de procesare şi activităţi de marketing.

Motivând că îşi diversifică portofoliul şi grupurile bancare, fondurile de pensii şi marii jucători europeni de pe piaţa asigurărilor au devenit în ultimii ani interesaţi de pământurile arabile din Estul Europei, inclusiv din România.
După criza financiară din 2008, aceştia au creat fonduri de investiţii specializate care operează prin filiale locale şi care cumpără teren pentru a-l arenda mai departe pe perioade limitate de timp.
Este cazul Rabo Farm Europe Fund, un vehicul investiţional de 315 milioane de euro deţinut de grupul olandez Rabobank şi care operează în Polonia şi România prin intermediul a 14, respectiv trei companii înregistrate naţional.

Rabo Farm Europe Fund cumpără teren cu ajutorul unor intermediari locali, pentru a-l arenda ulterior unor fermieri sau antreprenori din ţara respectivă.

„Investitorilor în aceste fonduri li se promite un profit de 8-9% pe an, urmare a creşterii preţurilor la terenuri”, se arată în raportul citat de adevarul.ro/economie/stiri-economice/daea-vrea-schimbe-regulile-vanzarea-terenurilor

Având în vedere situația care tinde să devină dezastruoasă, președintele PSD Liviu Dragnea a declarat în urmă cu câteva zile la un post bucureștean de televiziune, că vrea limitarea accesului străinilor la a cumpăra pământ din România și că Legea vânzării terenurilor este în dezbaterea Camerei Deputaților, urmând să fie adoptată.

„Au spus că agricultura României este praf, e înapoiată, nu avem șanse, hai să vindem și terenuri. Avem legea vânzării terenurilor în Camera Deputaților, o vom adopta Asta înseamnă că vreau să limităm accesul străinilor la a cumpăra pământ din România. Foarte bine, să cumpere, dar să se stabilească aici.

„Să stopăm, că procesul acum a început să se subțieze, pentru că noi, ridicând foarte mult agricultura, oamenii nu mai vor să-și vândă terenurile pentru că au început să aibă venituri din agricultură. Pentru că nimic nu a fost întâmplător, agricultura pusă la pământ. Un om care avea un hectar, două, cinci hectare spunea:

„Mai bine îmi iau acum niște bani și îi folosesc decât să îl țin pe ăsta că oricum nu am cu ce să-l muncesc, nu mă ajută nimeni”, a spus Liviu Dragnea.

El a precizat că, în cazul celor care deja au cumpărat, nu se mai poate face nimic, dar procesul trebuie oprit.

In Ungaria este în vigoare încă de la  15 decembrie 2014  o  lege care interzice practic vânzarea de teren agricol către străini. Actul Terenurilor interzice tranzacțiile imobiliare cu terenuri care au o suprafață mai mare de un hectar.

Astfel, vânzarea pământurilor a devenit în această țară membră a UE, practic imposibilă.

Cei care vor putea însă să cumpere pământ vor fi cei care dovedesc că au studii în agricultură sau silvicultură, sau care pot dovedi că au avut activități agricole în ultimii trei ani pe teritoriul maghiar.

Și cei care dețin peste 25% din cooperative agricole înscrise în Ungaria, pot să își cumpere în nume propriu ogoare în această țară.

Citiși și: http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-8-2017-0119_RO.html