Ce mai spun ziarele ungurilor din Transilvania (februarie 2019)

 

 

 

 

 

 

 

Românii se plâng din nou

 

 

 

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) îi reproşează preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Sandor Tamas, faptul că a participat la acţiunea comemorativă desfăşurată la statuia lui Kratochvil Karoly, cunoscut pentru acţiunile sale antiromâneşti.

Conform unei petiţii adresate de FCRCHM preşedintelui CJ Covasna, glorificarea comandantului Diviziei Secuieşti, o figură marcantă a mişcării revizioniste maghiare, de către reprezentanţii autorităţilor locale ale statului român, în special de către preşedintele CJ Covasna – interpretată de către semnatarii petiţiei drept o lezare a comunităţii româneşti – contravine legilor autohtone, reglementărilor internaţionale şi, cel mai mult, convieţuirii europene.

Semnatarii petiţiei reproşează, de asemenea, că acei doi cetăţeni de lângă statuie au asigurat garda de onoare în uniforme militare ungare, cu baionetă şi cu toc de pistol. Deşi documentul recunoaşte că Kratocvhil Karoly nu a fost declarat criminal de război, menţionează că atitudinile sale antiromâneşti erau cunoscute în anii 1918-1919.

Din motivele enumerate, FCRCHM consideră că statuia lui Kratochvil Karoly, amplasată pe domeniul public, şi glorificarea publică a figurii acestuia generează ostilitate între diferitele etnii din judeţul Covasna. Avem convingerea că veţi întreprinde măsuri, pentru ca astfel de evenimente să nu se mai repete – se arată în finalul petiţiei semnate de preşedintele Ioan Marian Ştiopu.

Răspunzând solicitării noastre, Sandor Tamas ne-a declarat că dezvelirea statuii nu a fost deloc întâmplătoare, ci a dorit expres să meargă acolo, iar acest fapt reprezintă, în sine, o luare de poziţie. Sandor Tamas: Sunt un mare admirator al lui Kratochvil Karoly, pentru ceea ce a reprezentat ca militar, ca patriot, şi pentru ceea ce a făcut el pentru poporul maghiar.

Înţeleg şi că există sensibilităţi din partea românilor, însă nici noi nu ne bucurăm de prezenţa în Transilvania a vreunei străzi cu numele lui Iuliu Maniu sau vreo statuie dedicată acestuia.

După cum a mai notat Sandor Tamas, Kratocvhil a fost un militar care a luptat din convingere pentru un ţel, şi nu este înţelept ca toate acestea să fie azi privite cu alţi ochi şi reinterpretate.

Sursa: Szekely Hirmondo din 20.02.2019, autor Erdely Andras

Colaborarea dintre Ţinutul Secuiesc şi Tirolul de Sud

 

Daniel Alfreider, guvernatorul adjunct al Regiunii Autonome Bolzano din Tirolul de Sud, Tamas Sandor, Borboly Csaba şi Peter Ferenc, preşedinţii consiliilor judeţene Covasna, Harghita şi Mureş, au semnat ieri (21.02.2019) la Sfântu Gheorghe declaraţia de intenţie privind elaborarea protocolului de relaţii de înfrăţire între Tirolul de Sud şi Ţinutul Secuiesc.

La întrebarea publicaţiei Haromszek Daniel Alfreider a declarat că utilizarea liberă a simbolurilor şi multilingvismul sunt asigurate în regiunea lor autonomă, ceea ce este un lucru firesc. Comunele şi raioanele pot decide singure în legătură cu ordinea inscripţionărilor. In satul lui natal, în care un procent de 90% din locuitori sunt ladini, inscripţionarea se face mai întâi în limba ladină, după care în germană şi pe urmă în italiană.

Sursa: Haromszek din 22.02.2019

Acuzaţia privind terorismul din Ţinutul Secuiesc / Iohannis nu a răspuns încă

În legătură cu cazul Beke-Szocs, senatorul Fejer Laszlo Odon ne-a declarat că deşi în 14 februarie a expirat termenul de 30 de zile prevăzut de lege, nu au primit încă răspuns la petiţia adresată în comun, preşedintelui Klaus Iohannis, cu Lomnici Zoltan, preşedintele Consiliului Demnităţii Umane, preşedintelui Klaus Iohannis.

In petiţie cei doi au cerut să fie primiţi de preşedintele statului, pentru a-i putea prezenta acele aspecte care dovedesc ideea că în cazul celor doi tineri, membri ai HVIM, a avut loc o încălcare de drepturi.

Preşedintele Iohannis ar fi avut timp să răspundă şi să manifeste respect faţă de Senat, nu faţă de mine. De când a fost ales preşedinte al României, nu auzim altceva decât cuvântul stat de drept. Este foarte corect din partea lui, numai că în sfera statului de drept există puteri care trebuie respectate. Eu respect administraţia prezidenţială, dar şi el trebuie să respecte puterea poporului şi anume Senatul şi Camera deputaţilor.

Parlamentarul a mai spus că încă mai aşteaptă, nu renunţă la luptă, deoarece a avut loc o încălcare de drepturi, secuii fiind condamnaţi în mod indirect. Aş fi dorit să vorbesc cu preşedintele sau în cel mai rău caz cu unul din consilieri, să putem prezenta nemulţumirile noastre – a declarat senatorul, care şi-a exprimat speranţa că vor fi totuşi primiţi de preşedinte iar cei doi tineri, încarceraţi în mod nedrept, vor fi graţiaţi.

Sursa: Haromszek din 23.02.2019

 

Spiritul lor este liber

 

Cei prezenţi la slujba oficiată duminică (24.02), la biserica reformată din Sfântu Gheorghe, s-au rugat pentru liniştea sufletească şi eliberarea cât mai rapidă a deţinuţilor noştri politici, Istvan Beke şi Zoltan Szocs. Au fost prezenţi, alături de enoriaşi, preoţii bisericilor maghiare istorice, parlamentarii Jozsef Kulcsar Terza şi Arpad Marton, viceprimarul municipiului Sfântu Gheorghe, Csaba Toth-Birtan, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, Zoltan Gazda, preşedinţii organizaţiilor judeţene Covasna ale PCM – Attila Csaki şi PPMT – Jozsef Balint, membrii familiilor Beke şi Szocs.

Sursa: Szekely Hirmondo din 26.02.2019, autor Bedo Zoltan

 

Toleranţa şi autocritica

Potrivit unui sondaj de opinie realizat recent, peste jumătate din români manifestă neîncredere faţă de maghiari. Este oare un procent mare sau mic? Este vorba despre un procent însemnat ţinând cont de faptul că suntem interesaţi de scăderea acestuia, însă în momentul de faţă un procent de 53% din cei chestionaţi se abţin în legătură cu membrii comunităţii maghiare. Într-adevăr, este vorba totuşi despre un procent mai mic decât cel al celor care manifestă respingere faţă de homosexuali sau rromi.

Tot acest lucru este inacceptabil şi indică ideea că o bună parte a societăţii din România nu manifestă toleranţă. Din sondajul de opinie realizat telefonic nu reiese dacă cei chestionaţi manifestă ură sau doar că nu doresc ca homosexualii, rromii sau maghiarii să pătrundă în zona lor de confort, însă antipatia socială faţă de locuitorii indigeni este per ansamblu îngrijorătoare şi reprezintă o constatare gravă. Membrii comunităţii maghiare din Transilvania sunt desigur deranjaţi de naţionalismul existent, de atitudinea antimaghiară şi ar dori în mod evident ca acestea să înceteze.

O bună parte a membrilor comunităţii maghiare ştiu probabil că această neîncredere poate fi diminuată numai prin încredere şi prin apropiere de aliaţii români. Este vorba despre o sarcină dificilă însă nu există altă posibilitate.

In acest mediu social tulbure ar fi recomandat ca reprezentanţii mai importanţi ai comunităţii maghiare din Transilvania să accepte odată pentru totdeauna ca trebuie să manifeste toleranţă şi răbdare faţă de orice altă minoritate, în calitate de minoritari. Cei care au simţit pe propria lor piele umilinţa în serie şi excluderea, nu pot manifesta la rândul lor asuprire şi excludere faţă de alţii. Ne gândim dacă am făcut tot posibilul pentru ca ai noştri concetăţeni să manifeste mai multă încredere faţă de noi.

Organizaţia noastră de reprezentare a intereselor, formaţiunile noastre mai mici şi asociaţiile noastre au fructificat toate posibilităţile pentru a-i informa în mod credibil şi cu intenţii bune pe cetăţenii români. Merită să facem o autoanaliză şi în cazul în care reiese că ne-am comportat ocazional în mod mârşav – de exemplu faţă de copiii orfani din judeţul Covasna – faţă de cei care au nevoie de protecţie socială, mai bine să tăcem şi să nu ne văităm cât de josnic şi insuportabil este naţionalismul iraţional.

Sursa: Haromszek din 28.02.2019

 

 

Reuniunea grupului de lucru al Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic/ Situaţia maghiarilor de peste hotare pe agenda de lucru

În cadrul reuniunii de ieri (27.02) de la Budapesta a grupului de lucru autoguvernamental regional al Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic (KMKF) s-a discutat despre situaţia maghiarilor din Voivodina, aspiraţiile autonomiste din Bazinul Carpatic şi iniţiativa cetăţenească europeană referitoare la drepturile minorităţilor băştinaşe – a declarat copreşedintele grupului de lucru, în cadrul conferinţei de presă care a avut loc după şedinţă. Zsigmond Barna Pal a comunicat că Hajnal Jeno, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar, a relatat despre situaţia maghiarior din Voivodina, ocazie cu care a prezentat proiectele noii conduceri. In opinia lui Hajnal, situaţia maghiarilor din Voivodina s-a îmbunătăţit în ultimul timp.

Potrivit celor declarate de copreşedintele grupului de lucru, însărcinatul ministerial Szili Katalin a vorbit despre aspiraţiile autonomiste din Bazinul Carpatic, ocazie cu care s-a discutat cel mai mult despre Ucraina Subcarpatică şi Transilvania, dat fiind faptul că în Ucraina şi în România puterile pot retrage drepturile obţinute. Potrivit membrilor consiliului, autonomia ar putea asigura pe termen lung dăinuirea maghiarilor de acolo.

În final s-a discutat despre iniţiativa cetăţenească europeană referitoare la drepturile minorităţilor indigene, temă în legătură cu care au expus Vincze Lorant, preşedintele FUEN şi Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc – a mai adăugat Zsigmond Barna Pal.

El a subliniat că este important ca la alegerile parlamentare europene maghiarii să participe într-un număr cât mai mare, mai ales maghiarii de peste hotare care dispun de cetăţenie, pentru ca membrii conducerii de la Bruxelles să nu se ocupe numai de refugiaţi, ci şi de minoritarii indigeni, printre care şi de maghiarii de peste hotare.

Sursa: Haromszek din 28.02.2019

Sfantu Gheorghe 26.04.2019

Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita

Revista presei de limbă maghiară din județele Covasna și Harghita în traducerea Centrului European de Studii Covasna – Harghita.

Centrul European de Studii Covasna – Harghita

Revista Presei Maghiare

Nr. 03 / 01-15.02.2019

Nr. 04 / 16-28.02.2019

 

Publicitate