CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 4 MAI ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

Ziua de 4 mai în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

1646: Apare, la Iași, Cartea româneasca de invațatura de la pravilele impărătești și de la alte giudețe (sau Pravila lui Vasile Lupu), primul cod de legi tiparit in limba româna (şi unul dintre primele coduri de legi apărute într-o limbă naţională din Europa).

 A fost scrisă de mitropolitul Moldovei Varlaam Moțoc, având ca izvoare Legea agrară bizantină de la sfârșitul secolului VII și începutul secolului VIII și o lucrare a lui Prospero Farinacci.

 

 

 

 

 

„Carte romănească de învățâtură de la pravilele înpărâtești și de la alte giudeațe, cu dzisa și cu toată cheltuiala lui Vasile Voivodul și Domnul Țărâi Moldovei, di în multe scripturi tâlmăcită di în limba ilenească, pre limba româniască. În Tipariul Domnesc s-au tipărit în mănâstirea a Trei S(fe)ti(te)le în Iași, de la Hristos” 1646.

Va fi urmata, în 1652, de Codul muntenesc „Îndreptarea legii”, tipărit la Târgovişte.

Traducătorii celor două cărţi sunt Eustratie logofătul şi Daniil Andrei Panonianul (Ardeleanul).

 

 

 

 

 

1837: S-a  născut juristul, omul politic si publicistul român, Theodor G. Rosetti, descendent al unei vechi familii boiereşti ; (d. 1923).

Unele surse (http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Theodor_Rosetti) dau ca dată a naşterii 5 mai 1837.

 

 

A făcut studii juridice la Viena şi Paris. A fost ministru în mai multe rânduri ; prim-ministru (1888-1889), presedinte al Senatului Romaniei, guvernator al Băncii Naţionale (1890-1895.

S-a numărat printre fondatorii Societăţii literare „Junimea” si a fost  membru de onoare al Academiei Române din 1891.

 

 

 1840: S-a născut chirurgul şi profesorul Constantin Dimitrescu-Severeanu,  întemeietor de învăţământ chirurgical, iniţiatorul chirurgiei viscerale  româneşti; (m. 1930).

 

 

 

1848: Se desfasoara  Adunarea românilor din comitatul Caraş, la Lugoj, unde se revendică drepturi naţionale şi autonomia bisericii ortodoxe române din Banat şi Crişana.

La 4 mai / 16 mai – 5 / 17 mai 1848 are loc Adunarea românilor din comitatul Caraş, cu participarea unor moldoveni şi munteni, la Lugoj, unde se revendică drepturi naţionale şi autonomia bisericii ortodoxe române din Banat şi Crişana.

 

 

 

  1856: S-a născut în comuna Deleni, jud Iasi, scriitorul  și folcloristul  român Theodor Dimitrie Speranția (numele la nastere: Theodor Dimitrie Nădejde); (d. 9 martie 1929, București).

 

 

Dimitrie Theodor Sperantia

 

 

 

Si-a inceput  studiile superioare la seminarul „Veniamin Costachi” din Iasi, pe care-l paraseste sub influenta ideilor socialiste. Se inscrie la Facultatea de Stiințe si la Facultatea de Litere si Filosofie a Universității din Iași.

Urmează studii de filosofie la Universitatea  din Liege, unde iși va da doctoratul în litere și filosofie (1886).

Scoate impreuna cu fratii Nadejde si cu doctorul  Russel ziarul socialist Besarabia. A fost membru al Cercului socialist din Iasi (1880).

Impreuna cu Z. C. Arbore si St. Besarabeanu scoate revista Amicul copiilor (1891).   Cunoaste miscarea folcloristica europeana si se introduce in cercetarea comparatista.

Stabilit la Bucuresti, tine la Universitate  un curs de folclor in calitate de docent privat (Lamuriri asupra literaturii romane culte si populare. Lectiune de deschidere tinuta la 27 ianuarie 1906 la Facultatea de Litere din Bucuresti) si un curs liber de Istoria teatrului.

Debuteaza cu versuri la Perdaful (1873).

Colaboreaza la ziarele Adevarul, Convorbiri literare, Dimineata, Drepturile omului, Familia, Graiul nostru, Literatura si arta romana. Munca literara si stiintifica, Noua revista romana. Rampa, Revista noua. Universul literar etc.

Editeaza publicatii proprii: Cascavalul, Tamiia, Revista copiilor s. a.

S-a numărat printre întemeietorii şi primii colaboratori ai revistei „Contemporanul” (1881-1888); datorită strădaniilor sale, în 1901 s-au pus, în Bucureşti, bazele primului muzeu etnografic; a fost  membru corespondent al Academiei Române din 1891

 

 

 

1875, 4/16: S-a născut in comuna Zavoieni, jud. Valcea, Dumitru Drăghicescu, filosof, sociolog, diplomat şi om politic liberal.

A urmat cursurile Facultatii de Drept din București, si  a frecventat simultan și cursurile Facultatii de Filosofie.

În ianuarie 1901, după trecerea examenului de licență   a plecat la Sorbona, în vederea obținerii doctoratului în sociologie. În 1904,  îsi susține teza de doctorat sub conducerea lui Durkheim, fiind primul român titrat la Paris în sociologie.

In aprilie 1905 a fost numit conferențiar la catedra de sociologie a Universității din Bucuresti, unde a funcționat până în anul 1910, iar intre 1916 – 1918 s-a aflat la Paris, pentru a promova interesele României în occident.

După terminarea primului război mondial s-a aflat alături de Nicolae Titulescu la Liga Naţiunilor Unite.

A fost membru al grupului de recunoaștere a drepturilor românilor de a avea un stat național în granițele lor etnice la „Congresul naționalităților”, ținut la Roma, între 9 – 12 aprilie 1918, obținând din partea reprezentantilor tuturor națiunilor participante acordul ferm de a se recunoaște românilor dreptul la unitatea în granițele lor etnice și de a fi în continuare considerați ca parteneri ai coaliției beligerante.

A fost ambasador al României în Mexic (1934-1936),  primul trimis român într-o ţară latino-americană (m. 14 septembrie 1945).

 

 

 

1888: S-a născut  baritonul  român Aurel Costescu–Duca; (d. 1955).

 

 

1891: 4/16 mai – A murit in localitatea Florica, jud.Arges, Ion C. Brătianu, om politic român, fondatorul Partidului Naţional- Liberal  Român (1875), pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii si unul dintre întemeietorii României moderne ; a fost membru de onoare al Academiei Române.

 

 

Portretul lui Ion C. Brătianu de George Demetrescu Mirea

Ion C. Brătianu a fost prim-ministru al României în perioada 24 iulie 1876 – iulie 1881; (n. 2 iunie  1821, Piteşti, România).

 

 

 

1903: A murit chimistul Alfons Oscar Saligny, frate cu Anghel Saligny, iniţiator al primului laborator din Bucureşti destinat cercetărilor de control asupra materialelor de construcţii şi tehnologiei materialelor pentru căile ferate și  membru corespondent al Academiei Române din 1902; (n. 1853)

 

 

 

 

 

1921: S-a nascut dirijorul, compozitorul și profesorul  universitar român Mircea Basarab; (d. 29 mai 1995, București).

A debutat în compoziție la sfârșitul anilor 1940. A scris lucrări pentru orchestră, printre care se numără două concerte, pentru vioară (1952) și pentru oboi (1960), muzică de cameră, piese vocale și muzică de film.

Și-a început cariera pedagogică în 1951 la Conservatorul din București, unde a predat până în 1964 cursuri de orchestrație, citire de partituri și dirijat orchestral în calitate de lector, asistent și apoi profesor asociat.

A fost dirijor permanent al Filarmonicii de Stat „George Enescu” din București, funcție pe care a avut-o până în 1986, la pensionare. Din 1964 a fost timp de cinci ani directorul aceleiași filarmonici.

A participat alături de orchestre românești și din străinătate la numeroase turnee, desfășurate în  Argentina, Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia, Irlanda, Japonia, Luxemburg, Regatul Unit ș.a.

A fost membru în juriile unor festivaluri muzicale din România și de peste hotare. A publicat articole și a prezentat emisiuni radiofonice și de televiziune.

 

 

 

1922:  S-a nascut Vlad Mușatescu ,autor de romane poliţiste si umorist roman ; “De-a v-ați ascunselea”, “De-a baba oarba”; (d. 4 martie 1999).

 

 

 1925: S-a născut Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română stabilit în Franţa în 1969, fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl;a fost  membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993; (m. 2008).

1927: Se infiinţeaza Institutul  de Cercetări şi Staţiuni Agronomice din România, prin Decretul Regal nr. 1205, promulgat de regele Ferdinand (organizator şi primul director, Gheorghe Ionescu-Siseşti).

   În anul 1932, legea se completează, stabilindu-se secţiile ce compun institutul, scopul acestora, obiectivele, precum şi înfiinţarea, în diferite regiuni ale ţării, a staţiunilor agronomice, viticole, horticole, sericicole, agricole şi a unor staţiuni speciale pentru ameliorarea plantelor. Totodată, în această lege, la art. 9, se prevedeau şi suprafeţele de teren cu care se dota institutul, cu specificarea expresă:

„Toate terenurile, toate clădirile şi întreg inventarul aflate azi în folosinţa Institutului, a staţiunilor şi laboratoarelor ce depind de el, trec în deplina proprietate a Institutului de Cercetări Agronomice. Terenurile şi clădirile  Institutului sunt inalienabile şi nu se vor putea înstrăina nici în total, nici în parte”.

Potrivit legii, I.C.A.R. înfiinţează staţiuni în diferite regiuni ale ţării cu scopul de a executa cercetare ştiinţifică şi de a aplica rezultatele obţinute, de îndrumare a cultivatorilor din regiunile respective, de aplicare a legilor speciale referitoare la controlul seminţelor, la folosirea insecto-fungicidelor şi examinarea produselor agricole. 

Din 1962, s-a numit Institutul de Cercetări Agricole, iar din 1969, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

 

 

 

1931: Se constituie la Bucuresti sub conducerea lui Theodor Fisher si avandu-l ca presedinte de onoare pe Adolf Stern, Partidul Evreiesc din Romania, avand drept scop promovarea intereselor populatiei evreiesti si implicarea ei activa in viata politica a tarii.

Partidul, care a fost susţinut numai de o parte a evreilor, se pronunta pentru ramanerea in tara a populatiei evreiesti si a obţinut rezultate electorale modeste.

In 1938 acest partid si-a  incetat activitatea.

 Potrivit recensământului din 1930, minorităţile naţionale din România reprezentau 28,1% din totalul populaţiei, fiind  înregistraţi 728.115 3 evrei, reprezentând 4%, din totalul populaţiei României.

 

 

1933: Apare la Cluj, lunar, revista de cultură Gînd Românesc, editată de Astra. Revista Gînd Românesc va apărea pînă în aprilie 1940, fiind editată de Ion Chinezu.

 1940: S-a născut Grigore (Constantin) Bostan, folclorist şi scriitor român din Ucraina; s-a preocupat de studierea comparată a folclorului românesc, de cercetarea moştenirii literare româneşti din Bucovina şi a literaturii contemporane din această zonă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991; (m. 2004).

1940: S-a născut Anton Cosma, critic şi istoric literar; (m. 1991).

 

 

1950: S-a născut in Bucuresti, Anghel Iordănescu, fost jucător de fotbal şi antrenor, selecţionerul echipei naţionale de fotbal a României (1993-1998; 2002-2004).

 

 

Imagini pentru Anghel Iordănescu,photos

 

 

 

A fost senator de Ilfov din partea UNPR si actualul selecționer al echipei naționale de fotbal a României, fiind la cel de-al treilea mandat la conducerea cestei echipe.

În data de 5 septembrie 1994 a fost avansat la gradul de general (M.A.N.) A fost trecut în rezervă cu acest grad, la data de 15 iulie 1998.

 1955: S-a stins din viață la Paris, marele compozitor roman George Enescu (n. 19 august 1881, Liveni, Botoșani ).

NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-1999 dă ca dată a morţii sale, 5 mai 1955.

Compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor,  George Enescu este  pe bună dreptate considerat cel mai mare muzician român.
Debutul, în calitate de compozitor, îl face în ziua de 6 februarie 1898 în cadrul Concertelor Colonne din Paris cu Suita simfonică Poema Română, op. 1.

Admirat de Regina Elisabeta a României (Carmen Sylva) era deseori invitat să execute piese pentru vioară în Castelul Peleș din Sinaia.

Enescu a pus pe note câteva dintre poemele reginei  Elisabeta  a României (Carmen Sylva).

 

 

George Enescu cu vioara, imagine preluată de pe stormfront.org

 

 

 

 

Din primii ani ai secolului XX datează compozițiile sale mai cunoscute, cum sunt cele două Rapsodii Române (1901-1902), Suita Nr. 1 pentru orchestră (1903), prima sa Simfonie (1905), Șapte cântece pe versuri de Clément Marot (1908).

Activitatea sa muzicală alternează între București și Paris, întreprinde turnee în mai multe țări europene, avînd parteneri prestigioși ca Alfredo Casella, Louis Fournier.

În timpul Primului război mondial rămâne în București, iar după război își continuă activitatea împărțită între România și Franța.

De neuitat au rămas interpretările sale ale Poemului pentru vioară și quartet de corzi de Ernest Chausson și ale Sonatelor și Partitelor pentru vioară solo de Johann Sebastian Bach. Dirijează orchestrele din Philadelphia (1923) și New York (1938), în timpul călătoriilor sale în Statele Unite.

Printre elevii săi se numără violoniștii Christian Ferras, Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux și Yehudi Menuhin.

Acesta din urmă, virtuoz cu o profundă cultură umanistă, a păstrat un adevărat cult și o profundă afecțiune pentru Enescu, considerându-l părintele său spiritual.

„Pentru mine, Enescu va rămîne una din veritabilele minuni ale lumii. (…) Rădăcinile puternice și noblețea sufletului său sunt provenite din propria lui țară, o țară de inegalată frumusețe.” (Yehudi Menuhin)

În anii 1921-1931 lucra la opera Oedip, monumentală creație dramatică și muzicală, care abia în ultimii ani a început să se impună pe scenele teatrelor de operă din lume.

A dedicat-o Mariei Tescanu Rosetti (fostă Cantacuzino), cu care se va căsători mai tîrziu.

Premiera operei Oedip a avut loc la Paris pe 13 martie 1936 și s-a bucurat de un succes imediat.

Primul bariton care l-a interpretat pe Oedip pe scena operei din Paris, a fost Andre Piernet.

 

 

1955 : S-a nascut Mihaela Runceanu, profesoara de muzica si solista de muzica usoara; (d. 1 noiembrie 1989); “De-ar fi sa vii”, “Fericirea are chipul tau”.

 

 

 

 

 1959: S-a născut sculptorul şi profesorul Darie Dup, Doctor în Arte Vizuale, personalitate de prim rang a artei românești.

 

 

1964: S-a născut, în Republica Moldova, Vitalie Ciobanu, scriitor, eseist, critic literar şi publicist român.

 

 

 1965: Apare Decretul de constituire a Teatrul „Ion Creangă” din Bucuresti.Inaugurarea Teatrului a avut loc la 24.XII.1964 cu premiera „Harap Alb”, în regia lui Ion Lucian, directorul noului teatru.

 

 

 

 

1974: A murit compozitorul Nicolae Oancea; (n. 1893).

 

 

 1977: A decedat, poetul şi traducătorul Dragoş Vrânceanu; a tradus în limba română din literatura italiană din Benvenuto Cellini, Giovanni Pascoli, Eugenio Montale, Mario Luzi, Enrico Emanuelli, Carlo Bo ş.a.

  A tradus în limba italiană din Mihai Eminescu, Maria Banuş, Eugen Jebeleanu şi Mihai Beniuc, fiind un intermediar activ între cultura română şi cea italiană; (n. 1907).

 

 

1981: A murit Iosif Cassian-Mătăsaru, traducător din poezia şi proza germană, tatăl poetei Nina Cassian; (n. 1896).

 

 

1992: La Strasbourg s-au  deschis lucrarile celei de-a 44-a sesiuni a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, la care Romania participa ca invitata speciala.

 

 

1993: A fost semnat de Guvernul  României şi  de Comisia Comunităţilor Europene, programul indicativ de asistenţă PHARE pentru România.

 

 

 

2009:  In România, Senatul a adoptat ordonanţa de urgenţă care prevedea că preşedintele acestui for îndeplineşte și funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

 

 

CITITI SI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/05/04/o-istorie-a-zilei-de-4-mai-video-3/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  3. ro.wikipedia.org.

  4. mediafax.ro;

  5. Istoria md.

  6. worldwideromania.com;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro

  8. rador.ro/2015/ calendarul-evenimentelor

  9.  tiparituriromanesti.wordpress.com

 

04/05/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Măsuri barbare luate de autoritățile maghiare din Transilvania – Confiscarea clopotelor și a învelitorilor bisericilor româneşti acoperite cu tablă de cupru sau plumb

 

 

 

 

 

 

 

Soarta clopotelor bisericilor româneşti din Transilvania în timpul primului război mondial 

 

  Primul război mondial, provocat de marile puteri europene cu scopul de împărţire a teritoriilor coloniale şi a sferelor de influenţă, a avut ca pretext asasinarea   la 28 iunie 1914 la Sarajevo, în Serbia, a arhiducelui Franz Fedinand moştenitorul tronului Austro-Ungariei…

 De la declanşarea primului război mondial, România până în august 1916, a adoptat poziţia de neutralitate şi espectativă militară.

 Situaţia de neutralitate a fost determinată în afara cauzelor imediate şi de prevederile tratatului secret de alianţă încheiat de către România cu Austro-Ungaria la 30 octombrie 1883, tratat la care, în aceeaşi zi, a aderat şi Germania.

     Desfăşurarea evenimentelor a obligat însă România, ca la data de 27 august 1916, să declare război Austro-Ungariei, cu scopul declarat de eliberare a teritoriilor româneşti – Transilvania şi Bucovina.

     Această acţiune, a agravat mult situaţie românilor din Transilvania, iar autorităţile austro-ungare au luat măsuri discriminatorii drastice.

     Una din aceste măsuri ordonate de la Viena şi Budapesta, mai puţin cunoscută, a fost cea de rechiziţionare a clopotelor bisericilor româneşti din Transilvania, precum şi a unor învelitori ale bisericilor acoperite cu folie de cupru sau pe plumb, pentru a fi topite şi folosite în industria de armament.

     După acţiunea diabolică a Curţii de la Viena, din a doua perioadă a secolului al XVIII-lea, când sub comanda baronului Bucow a început dărâmarea şi incendierea celor aproximativ 300 de lăcaşuri de cult ortodoxe (biserici, mănăstiri şi schituri) din Transilvania, în localităţile în care românii s-au opus catolicizării, păstrându-şi credinţa strămoşească, s-a săvârşit un nou act de profanare a bisericilor româneşti.

     Aceste act au fost cu atât mai reprobabil cu cât a fost săvârşit de un stat considerat creştin şi care în plus se pretindea a fi în fruntea statelor civilizate din Europa.

     Ordinele date cu privire la această acţiune, prevedeau ca în localităţile unde erau mai multe biserici româneşti să fie lăsate clopotele doar la o singură biserică, iar de la celelalte biserici să se rechiziţioneze toate clopotele.

     Din exemplele care urmează se pot trage cu uşurinţă concluziile.

     În oraşul Alba Iulia s-a stabilit să rămână doar clopotele de la biserica Maieri II.

     După cum se ştie biserica a fost construită în anii 1714-1715 din materialele rezultate ca urmare a demolării de către autorităţile austriece a clădirilor în care a funcţionat mitropolia construită de Mihai Viteazul în anul 1597 pentru românii ortodocşi din Transilvania.

     Trei dintre clopotele existente de la această biserică confirma vechimea şi provenienţa lor, prin anii înscrişi prin turnare 1620, 1624 şi 1677, deci cu mult înainte de apariţia la români a religiei greco-catolice.

     Celelalte trei biserici româneşti existente în Alba Iulia – Lipoveni, Centru şi Maieri I la fel ca şi altele din Transilvania, au funcţionat mulţi ani fără clopote.

     Pentru localităţile rurale în care a existat o singură biserică, ordinele date au fost însensul de a se rechiziţiona toate clopotele mari, fiind lăsat în funcţiune doar unul singur, cel mai mic.

     O situaţie mai deosebită s-a înregistrat în satul Ampoiţa din apropierea oraşului Alba Iulia.

     Locuitorii acestui sat de munte fiind cu toţii români ortodocşi, la aflarea “poruncii” cu privire la rechiziţionarea clopotelor au hotărât să le coboare din turnul bisericii şi să le ascundă în pădurea satului, până va trece “primejdia”. În acest fel, clopotele bisericii care au fost aduse cu cheltuiala credincioşilor din Grecia în anul 1800, au fost salvate. Locul unde au fost ascunse clopotele a rămas până în zilele noastre cu denumirea “Huda Clopotelor”.

     Atmosfera generală a acestei perioade nefaste de rechiziţionare a clopotelor bisericilor româneşti a fost consemnată admirabil de către preotul bisericii ortodoxe din satul Pâclişa (lângă Alba Iulia) Nicolae Cado, în cronica bisericii sale iniţiată în anul 1901.

     Pentru amănuntele consemnate şi pentru frumuseţea exprimării, redăm în întregime textul respectiv.

     După terminarea primul război mondial şi făurirea României Mari, credincioşii români din parohiile vitregite, în funcţie de posibilităţile lor financiare au înlocuit clopotele jefuite din bisericile proprii.

     La bisericile româneşti exemplificate din Alba Iulia, noile clopote au fost turnate şi instalate astfel:

     – la biserica din cartierul Lipoveni, 3 clopote în anul 1925 iat al 4-lea în anul 1926;

     – la biserica din Centru clopotele au fost turnate şi instalate în anul 1926. Unul dintre ele a fost donat de către dr. Dominic Medrea, membru al familiei cap. Florian Medrea care a fost comandantul Consiliului Militar Român constituit la Alba Iulia pentru desfăşurarea în bune condiţiuni a marelui act de la 1 decembrie 1918;

     – noile clopote instalate la biserica din Maieri I au fost turnate la Sibiu, fiind instalate în anul 1921.

     Aceste clopote au o valoare deosebită, confirmând prin înscrisul turnat în relief, acţiunea diabolică săvârşită împotriva bisericilor româneşti în perioada 1916-1918.

     Pe fiecare din cele trei clopote sunt înscrise următoarele:  

 

 

 

 

 

 

„TURNAT GRATUIT ÎN LOCUL

CELOR JEFUITE  ÎN ANUL 1916,

DIN BRONZUL TUNURILOR VRĂJMAŞE

CAPTURATE ÎN ANUL 1919”

 

 

 

 

 

“TURNAT GRATUIT ÎN LOCUL CELOR JEFUITE ÎN ANUL 1918 DIN BRONZUL TUNURILOR VRĂJMAŞE CAPTURATE ÎN ANUL 1919”

 

     Cu regret şi întristare a trebuit să constatăm că asemenea samavolnicii s-au repetat şi după Dictatul de la Viena, în Ardealul de nord-vest, cedat Ungariei.

     Pe lângă cele 145 de biserici româneşti care au fost dărâmate şi devastate, s-a început şi jefuirea clopotelor de la celelalte biserici româneşti.

     Avertismentul mareşalului Ion Antonescu dat autorităţilor maghiare în sensul că va proceda la fel cu clopotele de la bisericile maghiare aflate pe teritoriul României, nu a fost luat în considerare, decât în momentul când s-a trecut la realizarea lui faptică, în primul rând la Catedrala Episcopiei Romano-Catolică din Alba Iulia, ale cărei clopote ai fost coborâte din turnul catedralei.

     Cele de mai sus au rămas ca o filă tristă în istoria românilor din Transilvania, confirmând, în acelaşi timp, importanţa actului de la 1 Decembrie 1918, iar în cele ce ne priveşte sperăm că asemenea fapte anacronice şi necreştineşti să nu se mai repete niciodată.

Ec. Ion Străjan

http://www.dacoromania-alba.ro/nr05/clopotele.htm

Note:

1. Andrei Otetea şi colaboratorii, “Istoria lumii în date”, Edit. Enciclopedică Română, Bucureşti 1969, pp. 337-353;

2. Ibidem, pp. 337, 343;

3. Ibidem, p. 276;

4. Iidem, pp. 338, 343;

5. Cronica bisericii ortodoxe din Pâclişa – Alba;

6. “Istoria lumii în date”, p. 198

7. Cronica bisericii ortodoxe – Pâclişa;

8. Sematismul veneratului cler al arhidiecezei greco-catolice de Alba Iulia şi Făgăraş;

9. Documente din Arhiva bisericii Maierii II;

10. 12. Cronica bisericii ortodoxe din Pâclişa – Alba;

11. Din relatările localnicilor mai în vârstă.

04/05/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Un comentariu

Noul preşedinte al Ucrainei cere Moscovei să restituie „fiecare milimetru” de teritoriul pe care l-a ocupat în țara sa

Imagini pentru zelenski photos

Zelenski: Singurul lucru pe care Rusia şi Ucraina îl au în comun este graniţa. Noul preşedinte cere Moscovei să returneze „fiecare milimetru” de teritoriu

Noul preşedinte ales al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că singurul lucru pe care Ucraina şi Rusia îl au în comun, în urma anexării Crimeei şi agresiunilor din Donbas, este graniţa, relatează site-ul agenţiei Unian, citat de Mediafax.

„Realitatea este că, astăzi, după anexarea Crimeei şi agresiunea din Donbas, singurul lucru pe care îl mai avem în comun este graniţa. Aproximativ 2.295 de kilometri «în comun». Rusia ar trebui să reînapoieze controlul fiecărui milimetru părţii ucrainene. Doar atunci vom putea continua să căutăm ce avem în comun”, a declarat acesta într-o postare publicată pe Facebook.

Acesta a adăugat că interdicţiile privind exporturile de produse petroliere, simplificarea procedurii de acordare a cetăţeniei ruse pentru oamenii din teritoriile ocupate şi ţinerea unor ucraineni în captivitate nu vor reuşi să apropie cele două ţări.

„Astfel de relaţii nu pot fi numite frăţeşti”, a afirmat Zelenski.

Rebelii separatişti din regiunile Doneţk şi Lugansk se află în conflict cu autorităţile ucrainene din 2014.

În prezent, cele două regiuni din estul Ucrainei se află sub controlul rebelilor, sprijiniţi de Moscova, însă Kievul a anunţat în repetate rânduri că intenţionează să recâştige controlul asupra acestor teritorii.

 

04/05/2019 Posted by | POLITICA | , , , , , | 3 comentarii

%d blogeri au apreciat: