ZIUA DE 3 MAI ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

Ziua de 3 mai în  istoria noastră

 

1560: Diaconul Coresi și Tudor diacul, încep la Brașov tipărirea (până la 30 ianuarie 1561), a primului „Tetraevangheliar” în limba română.

 

 

 

Foto: Diaconul Coresi, ”Tetravanghelul” de la 1561:”Ca să fie popilor rumăneşti să înţeleagă, să înveţe rumânii cine-s creştini”

Textul celor patru Evanghelii a fost tiparit cu titlul : Tetraevanghelul romanesc, iar la traducerea lui din slavona au contribuit si preotii romani din Scheii Brasovului.

1847: Are loc la Iasi, in Principatul Moldova, premiera comediei „Piatra în casă”, de Vasile Alecsandri.

 

 

1848: Incepe  Marea  Adunare Nationala de la Blaj, in urma careia românii ardeleni s-au  declarat naţiune de sine stătătoare si au adoptat Programul Revoluției române din Transilvania, intitulat  „Petițiunea Națională“.

 

 

 

 

La  Marea adunare naţională de la Blaj, in  Transilvania, au participat peste 40 000 de români, preponderent ţărani.

 

 

Andrei Șaguna (n.1808 – d.1873), mitropolit ortodox al Transilvaniei, sursa:asaguna.ro

Ioan Lemeni (n.1780-d.1861), episcop român unit al Episcopiei de Făgăraș și Alba Iulia

 

 

La 3 mai 1848, stil vechi (15 mai 1848, stil nou) începe Marea adunare naţională de la Blaj, Transilvania, cu participarea a 40 000 oameni, preponderent ţărani.

Adunarea a avut loc pe Cîmpia Libertăţii, fiind prezidată de episcopii Ioan Lemeni și Andrei Șaguna.

Adunarea a ales un Comitet Național, din care făceau parte Avram Iancu (venit la adunare cu 10 000 de moți), Andrei Mureșanu (1816-1863, autorul poeziei Un răsunet / Deșteaptă-te române, devenită după 1989 imnul de stat al României), Simion Bărnuțiu, Alexandru Papiu Ilarian, August Treboniu Laurian, Timotei Cipariu etc.

Marea adunare națională de la Blaj fixează programul social-politic (burghezo-democratic) al revoluţiei din Transilvania. Programul revendică, în cele 16 articole, următoarele:

• dreptul românilor de a fi reprezentaţi în dietă;

• dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie;

• emanciparea bisericii ortodoxe române de sub jurisdicţia mitropoliei sîrbeşti;

• desfiinţarea iobăgiei;

• desfiinţarea breslelor;

• libertatea cuvîntului şi a tiparului;

• asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor;

• înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale;

• libertatea industriei şi a comerţului;

• învăţămînt de toate gradele în limba română;

• impozit proporţional cu veniturile;etc.

Ideea centrală a programului Marii adunări naţionale de la Blaj era “Naţiunea română se declară şi se proclamă ca naţiune de sine stătătoare…“.

Note:

• Ioan Lemeni (n. 22 aprilie 1780, Dezmir, comitatul Cluj – d. 29 martie 1861, Viena), a fost între 1833-1853 episcop român unit al Episcopiei de Făgăraș și Alba Iulia (cu sediul la Blaj), suspendat din funcție de autoritățile austriece în anul 1848, ca urmare a trecerii sale de partea Revoluției de la 1848 și a guvernului revoluționar de la Pesta.

• Andrei Șaguna (n. 20 ianuarie 1808, Miscolț, Ungaria — d. 28 iunie 1873, Sibiu) a fost mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române.

• Andrei Șaguna, în fruntea unei delegații, a dus petiția de la Blaj la Viena, împăratului Franz Joseph. 

1851: Revolutionarul patriot român Nicolae Balcescu tine la Paris conferinta intitulata “Miscarea romanilor din Ardeal la 1848″ (titlul original era “Discursul cetateanului Balcescu”), aparut in publicatia “Junimea romana”, la rubrica “Dare de seama asupra banchetului studentilor romani din 3/15 mai 1851″.

 

 

Foto: Nicolae Bălcescu

 

 

Cuvantarea lui Balcescu rememora atunci experienţa personală, trăită printre revoluţionarii ardeleni la 1848.

Al.I. Odobescu a retipărit această cuvîntare în volumul ce conţinea opera capitală a lui N. Bălcescu, „Românii supt Michai vodă Viteazul”.

 

 

 

1867, 3/15: Ia fiinţă, la Bucureşti, din iniţiativa lui Alexandru Papiu-Ilarian, August Treboniu Laurian şi Florian Aaron, societatea „Transilvania”, care urmărea „strângerea legăturilor de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României”.

1868: Are loc Conferinţa de la Blaj, a fruntaşilor politici ai românilor din Transilvania, in cadrul careia  se adoptă un act de protest împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria (Pronunciamentul de la Blaj).

In cadrul aceleiasi conferinte a fost revendicata autonomia Transilvaniei pe baza “Diplomei leopoldine” si a “Pragmaticei sanctiuni”.

1870: Este încheiată construcţia şi este sfinţită biserica Sfîntului Duh de la mănăstirea Hîrbovăţ, in  Basarabia ţaristă.

 

  1876: S-a născut Nicolae Apostolescu, critic şi istoric literar,  iniţiator al metodei comparatiste de tip pozitivist în cercetarea literară românească); (m. 1918)

 

 

 

1885: S-a născut Mircea Ion Savul, geolog și geochimist; a inițiat primele cercetări de petrologie structurală și de geotermometrie în România; membru al Academiei Române (d. 13.05.1964).

 

 

1891: Se înființează Fundația Universitară Carol I, actuala Bibliotecă Universitara din Bucuresti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1895, 3/15: S-a născut geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul; a iniţiat primele cercetări de petrologie structurală şi de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964).

 

 1896, 3/15: A murit Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute; (n. 1870)

1904: S-a născut la Brăila, pictorul român Octavian Angheluţă, artist emerit (1954), profesor universitar la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București; (d.17 noiembrie  1979, Bucureşti).

A fost fondator al Asociației Pictorilor și Sculptorilor români, împreună cu, Lucian Grigorescu, Dumitru Ghiață, Alexandru Moscu, Ion Țuculescu, Alexandru Ciucurencu, a fost directorul Pinacotecii Statului și profesor la catedra de pictură a Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București.

 1904: S-a născut la Bradeni, Sibiu, inginerul Remus Răduleţ. A studiat la Institutul Politehnic Timișoara și apoi în străinătate studii doctorale la Politehnica Federală din Zürich (astăzi denumită ETHZ), unde l-a cunoscut pe Einstein.

A avut contribuţii în domeniul teoriei generale a câmpului electromagnetic şi al electrotermiei.

În 1947 a aparut  sub coordonarea sa, traducerea în limba română a „Manualului Inginerului – Hütte“

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost coordonator şi autor principal al „Lexiconului tehnic român” (18 volume); membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1966-1974);  (m. 6 februarie 1984, Bucuresti).

 

 1907: S-a născut (la Viniţa, Ucraina) traducătoarea Eugenia Cioculescu (numele la naştere: Evghenia Şafirov).

Absolventă a Conservatorului de Muzică din Bucureşti (1925), a cântat la Opera Română din Capitală

A tradus din Jean Cocteau şi, alături de soţul ei, Radu Cioculescu, „În căutarea timpului pierdut” a lui Marcel Proust; (m. 1988).

 

 

 

 

 

1920: S-a nascut compozitorul roman Alexandru Pașcanu; (d.1989).

 Din 1952 a predat la Conservatorul din Bucuresti  teoria muzicii și solfegiu, iar din 1966 devenit profesor de armonie.

Pe lângă alte articole de teorie muzicală, a publicat și un Tratat de armonie, în două volume, reeditat de mai multe ori.

 

 

 

 

 

1921: S-a născut la Constanta, Simion Alterescu, teatrolog, stabilit în Israel din 1987; (m. 1995).

 Urmează la Bucuresti, până în 1945, cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie. Încă înainte de absolvirea facultăţii va lucra, mai întâi, ca redactor la „România liberă” (1944-1946), apoi va fi secretar de redacţie la revista „Lumea” (1945-1946) şi la Radio România Liberă (1946-1947), redactor responsabil al revistei „Rampa” (1946-1948).

Va fi inspector general în Ministerul Artelor, la Direcţia Generală a Teatrelor (1948-1951), prim-redactor la „Contemporanul” (1948-1952), profesor şi şef de catedră la Institutul de Teatru „I.L. Caragiale” (1949-1964), iar din 1951, cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei.

 

 

 

 

 

1924: In timpul celei  de-a VIII-a Olimpiade, care s-a desfasurat  la Paris, echipa de rugby a României aduce ţării prima medalie olimpică, medalia de bronz.

A fost  cea de-a doua participare a României la Jocurile Olimpice.

 

 

 

 

Echipa de rugby a României, din care făceau parte Gheorghe Benţia, Teodor Florian şi Nicolae Mărăscu, a pierdut atunci  partidele cu SUA (0-37) şi Franţa (3-61), trebuind să se mulţumească la final cu locul 3 si cu medalia de bronz, prima medalie din istoria participării sportivilor români la Jocurile Olimpice

Echipa de fotbal a fost eliminată în primul tur după un 0-6 cu Olanda.

La tenis, Gheorghe Lupu a reușit să se califice în turul doi, iar la tir, cel mai bun rezultat a fost locul 13 din 22 de echipe, obținut la întrecerea de armă calibru mare.

Federația Română de Rugby s-a înființat în 1931.

 

 

 

 

 

 1930: Este inaugurată la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Ora şcolarilor”.

 

 

 

 

 

 

1933: S-a născut actorul român de teatru și film George Constantin; (d. 30 aprilie 1994).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1944: S-a născut la Câmpina, actorul de teatru şi film, considerat unul dintre cei mai mari actori-recitatori ai României, Eusebiu Ştefănescu, regizor, scriitor şi profesor; (m. 15 mai 2015, Bucuresti).

 

 

 

 

 

NOTĂ: http://revistacultura.ro/nou/2012/05/ ii dă ca data a naşterii  2 mai 1944

 

 

 

 

 

 1946: S-a născut dramaturgul Mihai Neagu Basarab, de profesie medic, Mihai Neagu Basarab ; a tradus din teatrul lui Tristan Bernard.

Format în buna tradiţie a şcolii de medicină de la Bucureşti, s-a specializat în psihiatrie şi istoria medicinei, fiind pînă în 1990 cadru universitar.

Dezamăgit de evoluţiile politice din ţară, s-a autoexilat la Freiburg-im-Breisgau în 1990, specializîndu-se în homeopatie şi ulterior devenind directorul Bibliotecii Române de la Freiburg, posesoarea unui adevărat tezaur de manuscrise, documente şi cărţi ale elitei intelectuale din diaspora.

Mihai Neagu Basarab a oferit, prin titluri de memorialistică precum Ultima boemă bucureşteană (1964-1976) şi Conferinţe freiburgheze şi ale scrieri (cinci volume), o mărturie vie, netrădătoare şi armonioasă stilistic, a vieţii literare şi filosofice din România ultimei jumătăţi de veac. Confesiunile şi analizele sale amintesc de strălucitoarea epocă interbelică românească.

 

 

 

 

 

1971: A decedat la Bucuresti, scriitoarea și publicista română Sidonia Drăgușanu ; (n. 4 august 1908, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

A urmat Institutul francez „Choisy-Mangîru” (1919-1932).

În 1934 a primit Premiul Editurii Cugetarea.

A fost redactor la revista Femeia și căminul (1945-1949), Femeia (1949-1950), la ziarul România liberă (1948-1950); redactor, apoi redactor-șef la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1951-1955).

Debutează în revista Reporter (1933), iar debutul editorial este romanul Într-o gară mică (1934).

Colaborează la publicațiile Cuvîntul liber, Dimineața, Adevărul, Dimineața copiilor etc. si a avut o bogată activitate la Radiodifuziune și, din 1956, la Televiziune, contribuind cu scenete, scenarii radiofonice, conferințe etc., unde timp de mai mulți ani a susținut rubrica „Curierul inimii”.

A tradus din Honoré de Balzac, Henrik Ibsen, Anna Seghers, Émile Zola, Wanda Wasilewska ș.a.  

 

 

 

 

 

 

1975: Nadia Comăneci devine la vârsta de 13 ani și jumătate, campioană absolută a Europei  la gimnastică, precum și pe aparate (sărituri, paralele și bârnă).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1976: S-a născut la Cluj-Napoca, gimnasta română de talie mondială Vanda Maria Hadarean.

A fost  laureată cu argint împreună cu  echipa olimpică a României, în 1992, la Barcelona.

 

 

 

 

 

 

S-a retras în 1994 din competiţiile de gimnastică sportivă, pentru a deveni antrenor în Canada și Statele Unite, înainte de a se întoarce în România în 1998.

A pozat nud pentru Playboy România în in septembrie 2001. A revenit în Canada, luând parte la concursuri de fitness și si-a reluat cariera de  antrenor.

Locuiește in prezent  în Canada și practică fitness-ul. Este Miss Fitness Canada 2008.

A câștigat patru titluri consecutive de Miss World Fitness (2008, 2009, 2010, 2011) și apare în reclame la produse nutritive pentru sportivi

 

 

 

1990: Demonstranții din Piața Univesității din Bucurşti, primesc un mesaj de solidaritate de la Paris, din partea scriitorului  Eugen Ionescu mrmbru al Academiei Franceze, care se declara „academician golan“.

 

 

 

 

 

 

Foto: Academicianul francez de origine română, Eugen Ionescu 

 

 

 

In timpul  protestelor anticomuniste din Piaţa Universităţii, pe când Ion Iliescu i-a numit “golani” pe demonstranţii pentru democraţie, au apărut numeroase gesturi internaţionale de simpatie cu cauza României. Printre ele a fost adoptarea, cu mândrie, a acestui  titlului infamant de catre mulţi artişti reputaţi s-au declarat la rîndul lor “golani”.

Eugen Ionesco, de la Academia Franceză, s-a solidarizat si el, purtând însemnul “academician golan”.

 

 

 

 

 

1995: Comisia Europeană a aprobat documentul cunoscut sub numele de Cartea Albă, care cuprinde o serie de măsuri pe care statele din centrul şi estul Europei ar trebui să le adopte pentru a se alinia pieţei interne a Uniunii Europene, în vederea obţinerii statutului de membru.

 

 

 

 

 

 

 1997: A fost inaugurat Muzeul Băncii Naţionale a României, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului.

NOTĂ: La 22.04/4.05.1867 a fost promulgată prima lege monetară a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.10.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint (Legea a intrat în vigoare la 1/13.01.1868).

 

 

 

 

 

 

1997: Se semneaza la Kiev, de către miniștrii de externe ai  Romaniei si Ucrainei, Tratatul  cu privire la relațiile de bună vecinatate și cooperare dintre cele doua tari.

 

 

 

 

 

 

 Presedintele Emil Constantinescu

 

 

 

 

Pe 2 februarie 1997, președintele României din momentul acela, Emil Constantinescu, semnase   acest Tratat considerat la momentul respectiv   de opinia publica un act de trădare națională, care consfințea de bună voie, pentru totdeauna, pierderea tuturor teritoriilor răpite României, de sovietici, prin Pactul talharesc  Ribbentrop-Molotov, și făcute cadou Ucrainei: Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Ținutul Hotin şi judeţele din sudul Basarabiei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acest Tratat a fost semnat si de presedintii  SENATULUI si ai  ADUNĂRII DEPUTAŢILOR ,  Alexandru Barladeanu si Martian Dan.

 

 

 

 

2003: A decedat la Bucureşti, pictorul român Constantin Piliuță;  (n. 4 februarie 1929, Botoşani).

 

 

 

 

 

 

 

A studiat la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București (1945 – 1949), sub îndrumarea lui Alexandru Ciucurencu,

  În 1977 Constantin Piliuță a pictat un tablou care îl avea pe Nicolae Ceaușescu în prim plan, cu Burebista, Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân în fundal.

Expoziții personale: București 1957, 1962, 1968, 1972, 1973, Veneția (1967); Malmo (1970); Odorheiu Secuiesc (1971).

 A fost distins cu Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România, 1967, Premiul Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, 1971, Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române, 1974 etc.

 

 

 

 

 

 

 

 2007: A murit inginerul Nicolae N. Patraulea, autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor si membru titular al Academiei Române din 1990; (n. 26 iulie/10 august 1916, Tg.Jiu).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/05/03/o-istorie-a-zilei-de-3-mai-video-3/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

3. ro.wikipedia.org.

4. mediafax.ro;

5. Istoria md.

6. worldwideromania.com;

7. Enciclopedia Romaniei.ro

8. rador.ro/2015/ calendarul-evenimentelor

9. Crestin Ortodox.ro