CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Potrivit datelor publicate de Eurostat în anul 2018, economia României a urcat pe locul 15 la nivelul Uniunii Europene, înaintea Portugalei, Greciei și Ungariei


 

Economia României a urcat anul pe locul 15 la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2018 referitor la PIB exprimat în euro (valori nominale).

După ce în 2017 am depăşit Grecia, anul trecut am devansat şi o altă economie din sudul continentului, Portugalia (10,6 milioane de locuitori), după ce am traversat pragul de 200 de miliarde de euro.

De reţinut, avansul nostru exprimat în euro a fost de 10,8% anul trecut, faţă de doar 4,1% creşterea în termeni reali.

 Ceea ce a amplificat efectul majorărilor de venituri în lei (+30% nominal în T4 2018 faţă de T4 2017) şi a condus la creşterea semnificativă a puterii de cumpărare în euro. Consecinţa directă a fost expandarea deficitelor externe şi inducerea unor dezechilibre în economie.

De aici a apărut riscul unei corecţii a valorii PIB exprimat în moneda unică în funcţie de evoluţia cursului de schimb euro/leu ( care deja s-a mişcat în sus de la începutul anului în curs cu mai bine de două procente).

Ceea ce ne poate trimite înapoi pe locul 16, după modul în care vom performa în raport cu Portugalia (aceasta din urmă are avantajul de a nu pierde din evoluţia cursului de schimb).

Dacă ne uităm la Cehia, cu regim valutar similar cu al nostru, distanţa între rezultatele economice s-a păstrat în 2018 la circa patru miliarde de euro, deşi creşterea economică a lor a fost ceva mai mult de un procent sub cea estimată pentru noi (3% faţă de 4,1%).

La evoluţia actuală a raportului euro/leu, distanţa se poate mări, deşi anterior se părea că venim puternic din urmă ( în 2015, Cehia a avut un PIB de 168,5 miliarde euro iar România de 160,3 miliarde euro, adică decalajul era dublu).

Pentru a avea o imagine corectă a țării noastre din perspectiva forţei economice în contextul UE, vă prezentăm sintetic ponderile statelor europene în PIB-ul Uniunii exprimat în euro, conform celor mai recente date disponibile (vezi tabelul).

La nivelul UE se poate observa o concentrare puternică a forței economice, deşi ponderea celor mai mari cinci țări membre tocmai a scăzut sub 70% în PIB-ul total.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Urmează cinci țări care au valori ale PIB mai mari de 2% din PIB-ul total al UE și cumulează aproape o șesime din rezultatul economic.

Toate aceste cinci țări înseamnă doar ceva mai mult decât Marea Britanie sau Franța ca pondere la nivelul UE. Olanda (773,4 miliarde euro) și Austria (386,1 miliarde euro) delimitează acest pluton al economiilor de mărime medie.

De remarcat revelația acestui grup, Polonia, care a urcat deja pe locul 7. Cu un PIB cam de două ori şi jumătate mai mare decât al nostru (la o populație dublă față de a României), ea a trecut la începutul acestui deceniu de Belgia și anul trecut a surclasat Suedia.
Dacă privim însă şirul de date statistice, trebuie luat aminte la reculul conjunctural consemnat în euro de PIB-ul polonez în 2016 ( de la 430 miliarde euro în 2015 la doar 426,5 miliarde euro), situaţie la care ar trebui să fim atenţi.

România se află în mijlocul plutonului celor nouă țări pe care le-am denumit semnificative deoarece reprezintă mai mult de 0,5% din PIB-ul Uniunii.

Singura ţară pe care o mai putem devansa pe termen mediu este Cehia (de aceea, am putea să o luăm ca reper) iar, pe termen lung, Finlanda, a cărei evoluţie a fost ceva mai ştearsă în ultimii ani.

În fine, ar mai fi cele nouă țări rămase sub pragul de 0,5% din PIB-ul UE. Ele adunate înseamnă cam 90% din Austria, fiind mai puțin semnificative pentru rezultatele de ansamblu.

Tot pentru referinţă, Bulgaria şi Croația, plus cele trei state baltice, de-abia ajung să reprezinte ceva mai mult decât economia României, atâta cât este ea.

https://cursdeguvernare.ro/economia-romaniei-pe-locul-15-in-ue-am-intrecut-portugalia-ponderile-statelor-pib-ul-ue.html

26/04/2019 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , ,

5 comentarii »

  1. Am făcut niște analize serioase privind PIB/locuitor și fericirea.
    Întrucât dacă mă uit în buzunar, la prețuri, la inflație, nu mi se pare deloc a fi mai bine, ci mai rău în ultimii 4-5 ani, fac două observații:
    – Eurostat preia datele oficiale livrate de guverne. Iar noi avem o mare tradiție cu raportări de succese.
    – Este foarte posibil ca acest clasament să se datoreze unor rezultate în scădere a țărilor care au coborât sub noi și nu unor merite deosebite ale noastre.
    Zilele trecut am întâlnit pe cineva din Portugalia, întors pentru Paști cu familia. Nu mi s-a plâns deloc, dimpotrivă nu-i place ce găsește aici.

    Apreciază

    Comentariu de Florin | 26/04/2019 | Răspunde

    • Adică INS România livrează Eurostatului și UE date false? Chiar putem crede așa ceva posibil?

      Cifrele nu sunt în scădere așa cum spui d-ta, toate țările din UE au crescut economic, numai că la unele creșterea a fost mai redusă, în vreme ce la altele (cum a fost și cazul României)creșterea a fost mai robustă.
      Cât despre chestia cu inflația, asta e pur și simplu o lozincă a opoziției căreia îi vine greu să recunoască faptul că totuși s-a progresat. E o stupiditate să se afirme că inflația a acoperit creșterile salariale si de pensii…
      Să nu uităm amănuntul că PSD-Alde încă nu formaseră după alegeri guvernul și presedintele Iohannis se pusese deja în fruntea manifestanților care cereau demisia primului ministru si a guvernului, care totuși încă nu-și pusese nimic din program în aplicare.
      Bizar nu-i așa ? Tipic pentru miscarea ” Rezist ” finanțată de Soros, care făcuse manifestații violente în America, imediat după alegerea lui Trump, fără să mai aștepte eventuale gre,eli de guvernare care să-i justifice acțiunile…

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 26/04/2019 | Răspunde

  2. Încep cu creșterile salariale. Au fost crescute aberant salariile bugetare, a fost majorat nejustificat numărul personalului bugetar. Trecem peste dezechilibrul creat bugetar-privat. Trecem și peste ineficienta aparatului bugetar pe care orice om care apelează la o instituție publică o simte. Neglijăm și lipsa de răspundere a acestui personal, accentuată acum după modificările din justiție.
    Dar, un fond salarial disproporționat la o categorie de personal care nu produce nimic, o inundație de masă monetară pe piață a dus la o creștere economică bazată doar pe consum. Diverși (sigur, neagreați de dvs.) au făcut experimente cu un coș standard la un magazin, nu trebuie să ai memorie de elefant ca să-ți dai seama de creșterea prețurilor. Tot acest consum se bazează pe import. Vă rog să consultați cursul leului pe bnro.ro (e foarte facil), apoi să faceți afirmația că inflația este mică.
    Vă dau și un exemplu concret: simplu funcționar de primărie de orășel, cu o școală pe bani la bătrânețe, fără nici o răspundere avea 1200 EUR in aprilie 2017, înaintea măririlor.
    De fapt, pensiile (cele normale) ar fi crescut mai mult dacă s-ar fi aplicat doar legal indexarea. Numai că asta s-a amânat, pentru a avea o masă de manevră electorală. Nu sunteți un om căruia să-i explic eu cum se procedează. Adică, pensionarii nu iau măririle reglementate, ci câte o ciozvârtă atunci când are interes alianța de guvernare pe care o elogiați.
    Țara aflată pe locul 6 la PIB/locuitor are un guvern de 5 oameni. Să zicem că e excepția. Uitați-vă puțin pe statisticile Norvegiei. Are o politică destul de socială, dar veți fi uimit cât de zgârciți sunt la cheltuirea bugetului. Totuși, sau tocmai de aceea, au făcut în vreo 20 ani peste 1000 km de tunel rutier săpat în piatră. Să vă aduc aminte cât a durat pasajul de 30 m P-ța Sudului?
    În opinia mea, pe care probabil n-o împărtășiți, n-ar trebui să auzim niciodată „S-au mărit salariile”, „S-au dat bani”. Ca pe vremuri – se dau case, se dă carne (parcă era degeaba). Creșterea salariilor ar putea fi doar logică. Avem o productivitate bună și un excedent al balantei de plăți (adică o economie solidă, adevărată) – sigur salariile cresc. Întâi la privat (sunt cei care determină bugetul de stat), apoi la bugetari fiindcă bugetul a crescut, fiindcă trebuie să existe un echilibru. S-ar reflecta imediat în puterea de cumpărare. Dar consumul ar trebui ținut sub control prin politici economice, fiscale, financiare înțelepte.
    Regret, probabil n-o să apuc timpul în care în România o să dispară „Se dă”.
    Un om ca dvs. n-ar trebui să se coboare la o manipulare de tip „le-a dat Soros”. Aceeași putere spunea acum 29 ani „le-a dat Rațiu”. E un tip de manipulare perpetuă, desigur cu „se dă”, ceea ce înseamnă că a început prin ’47. E la același nivel cu vin ăia și „vă ia” pensiile. Țintele acestei manipulări nu citesc blog-uri. Nu merită să vă puneți singur această stampilă.
    Dincolo de dacă a dat sau nu Rațiu sau Soros, și-a pus cineva (aflat într-o poziție serioasă, ca dvs. sau cei de deasupra dvs.) dacă nu cumva aceia din stradă au o revendicare legitimă? De ce n-a renunțat alianța dvs. la situațiile blamate? Să nu-mi răspundeți că, prin renunțare, dispărea statalitatea României.
    Dacă vreți inflația reală, faceți un sondaj în populație (nu pe alese), prin magazine și oricum, uitați-vă la cursurile EUR și USD, la balanta de plăți. Împrumuturile masive nu vă spun nimic? Dacă nu-i credeți pe cei cu experimentele, faceți-le dvs.
    Trec peste poziția partinică. Un guvern există prin oamenii care-l compun, aceștia sunt oglinda guvernului. Dvs. admirați niște guverne de marionete – OK. Problema este si calitatea acestor oameni care se reflectă in actul de guvernare, în deciziile lor, care ne afectează pe toți. Lăudații dvs. sunt în cea mai mare parte niște inculți. Mie îmi produc o senzație de jenă, de rușine. Problema este că la fel sunt percepuți și de alții, că imaginea lor se răsfrânge asupra țării – oare nu-i afectează statalitatea? Și n-am discutat de loc acțiunile lor.

    Apreciază

    Comentariu de Florin | 26/04/2019 | Răspunde

    • Minte statistica sau mint oamenii ?

      Dacă“era mai bine” sau “era mai rau” în trecut sunt realitati cuantificabile, exprimabile in cifre si in indicatori economici.Iată doar la cativa dintre acestia.
      In perioada comunista, cel mai ridicat nivel al PIB a fost atins in 1988 (60 mld. USD).
      In 1989 PIB a fost de 53,6 mld.USD. Dupa 1989, aceste niveluri au fost atinse abia in perioada 2002-2003.

      Mai importantă insa decât valorile brute este tendinta de evolutie.
      Dupa o scadere in perioada1989-1992, a urmat o crestere (care s-a dovedit nesustenabila, pe fondul mentinerii structurii economice etatiste) in perioada 1993-1998. O noua scadere s-a inregistrat in 1999, an cu varf de plata la datoria externa.
      Incepand cu 2000 (anul in care Romania a inceput negocierile de aderare la UE) s-au inregistrat cresteri continue, pana la varful din 2008 (139.7 mld.EUR, respectiv 204.3 mld.USD). Nivelul din 2008 a fost atins din nou abia in 2013 (in EUR), dupa perioada crizei mondiale si a masurilor de austeritate, dupa care trendul de crestere a continuat.

      Valorile cele mai ridicate ale PIB se inregistreaza dupa anul 2007, la aceasta contribuind si transferurile efectuate de cetatenii romani care lucreaza in strainatate, precum si intrarile nete de fonduri europene nerambursabile in suma de 24,5 mld. EUR.

      In 2016 PIB estimat este de 165.8 mld.EUR si 182 mld. USD, care – in echivalent USD la nivelul anului 1989 (1 USD 1989 = 1,95 USD 2016 [3])– inseamna cca 93.3 mld.USD, fata de 53.6 mld.USD PIB inregistrat in 1989 (crestere cu cca 75%).

      Cresteri la fel de evidente inregistreaza PIB/locuitor, volumul exporturilor dar si volumul datoriilor

      Cresteri la fel de evidente inregistreaza PIB/locuitor, volumul exporturilor dar si volumul datoriilor :

      2015 1989
      PIB per capita nominal USD
      Sursa FMI 8,928 2,330
      Sursa Banca Mondiala 8,956
      PIB per capita PPP USD
      Sursa FMI 20,872 7,542
      Sursa Banca Mondiala 21,403
      Volumul exporturilor mld USD 54.6 4
      Datoria publica totala mld USD 68,634 0.174
      din care : 34,888 – datoria publica interna
      datoria publica externa 33,746 0.174
      Sursa : FMI, Banca Mondiala, ZF 09.08.2013, ZF 10.02.2016, http://www.analizeeconomice.ro/2016/07/cum-evoluat-datoria-publica-de-la.html

      In 1989 Romania a anuntat plata integrala si anticipata a datoriei externe, o masura fortata, care nu doar a afectat dezvoltarea economica a tarii dar a si impus cetatenilor romani suferinte si umilinte penibile, de neimaginat in Europa sfarsitului de secol 20.

      Actualul nivel al datoriei publice (68 mld USD), reprezinta in jur de 40% din PIB, nivel sustenabil, mult sub gradul de indatorare al altor tari membre UE.

      Interesanta este evolutia de-a dreptul exploziva a exporturilor; practic, in 2015 s-a exportat intr-o luna mai mult decat in tot anul 1989.
      Exista o adevarata mitologie a exporturilor romanesti in timpul regimului Ceausescu; intr-adevar, in urma deciziei arbitare de plata a datoriei externe inainte de termen, exporturile au fost fortate la maximum pentru a se procura valuta necesara rambursarilor, chiar cu pretul sacrificarii profitabilitatii.
      In 2015, dupa 26 de ani în care numeroase intreprinderi industriale s-au inchis, iar numarul salariatilor a scazut la jumatate fata de 1989, exporturile României sunt de peste 13 ori mai mari.

      Aceeasi tendinta se observa si in evolutia productiei industriale; in ciuda diminuarii cantitative semnificative – atat din punct de vedere al capacitatilor de productie cat si al numarului de angajati – industria romaneasca produce mai mult in 2013 fata de 1989 (valori ajustate in functie de paritatea USD 1989/2013), rezultand o productivitate pe angajat incomparabil mai buna in 2013. Productivitatea scazuta din 1989 explica numarul nejustificat de mare de angajati, in spiritul politicii oficiale care nu accepta somajulâ.

      1989 2013
      Productia industriala (mld. USD) 24.6 29.6

      Productivitatea muncii pe salariat in industrie USD/salariat 6,406

      In agricultura (un alt capitol de legenda al economiei socialiste), in perioada 1989-2013 s-au inregistrat cresteri cantitative atat in ceea ce priveste productiile medii la hectar cat si productiile totale; aceeasi tendinta este valabila si in privinta numarului de tractoare utilizate.

      Indicatorii macroeconomici nu se regasesc automat in nivelul de trai al cetateanului. Evolutiile pozitive la nivel macro ar trebui sa se reflecte si in imbunatatirea standardului de viata al romanului de rand. Cel mai relevant indicator, din acest punct de vedere, este salariul mediu net.

      Crestera la salariul mediu net in perioada 1989-sept.2016, de la 175 USD la 513 USD. Daca ajustam cu rata inflatiei la USD (desi riscam sa ajustam de doua ori, devalorizarea USD ar trebui in mod normal sa se regaseasca si in cursul leu/dolar), tot ar rezulta o crestere de la 175 USD la 263 USD.
      De observat ca salariul mediu are aproximativ aceeasi evolutie ca si PIB, momentele de varf si de scadere sincronizandu-se cu evolutia economiei la nivel macro. Revenirea la nivelul din 1989 (daca acceptam ca relevant cursul valutar din acel an – cursul comercial unic 17.50 lei/ 1USD) s-a realizat in perioada 2004-2006.
      Dupa aderarea la Uniunea Europeana (2007), s-au inregistrat cele mai inalte niveluri, cel mai scazut salariu mediu net din perioada post-aderare fiind superior celui mai bun an din perioada anterioara aderarii.

      De remarcat ca, la o crestere de cca 3,4 ori a PIB in perioada 1989-2016, s-a inregistrat o crestere – apropiata ca proportie – a salariului mediu net, de 2,9 ori in aceeasi perioada; prin urmare, de cresterea PIB au beneficiat in mod direct si romanii angajati in economie, in contradictie cu ceea ce sustin adeptii atat de popularei teze “Romania – colonie a Occidentului”.
      Daca in 1989, valoarea unui “cos” de bunuri si servicii relevante pentru consumul populatiei era 100 lei, cu un salariu mediu net se puteau cumpara atunci 30,6 asemenea “cosuri”; in 2015 se puteau cumpara 44,3. Deci, crestere a puterii de cumparare in termeni reali, raportat la salariul mediu, chiar in conditiile in care in 1989 preturile erau subventionate. Evolutia acestui raport este aceeasi cu care ne-am obisnuit; revenirea la nivelul din 1989 s-a inregistrat in 2007, chiar anul aderarii la UE, dupa care nu a mai scazut sub acest nivel. Un calcul simplu ne arata ca puterea de cumparare a crescut chiar si in cazul unui bun de folosinta indelungata cum este un autoturism de productie romaneasca: 23 de salarii medii in 1989, mai putin de 16 salarii in sept. 2016 (preturile luate in calcul : 70.000 lei in 1989, 7000 euro in 2016).

      Indicatorii care exprima calitatea vietii si nivelul de trai sunt foarte numerosi. Evident nu putem prezenta o analiza exhaustiva. Ni se pare relevanta si comparatia privind numarul de locuinte [5]:

      1989 2014
      numar total de locuinte 8,000,000 8,800,000
      din care in propr.privata 67.40% 98.84%

      Sursa: http://www.analizeeconomice.ro/2014/10/cinci-mituri-false-despre-economia-de.html

      Am progresat si la capitolul autostrazi (732 km fata de 113 km in 1989) si aeroporturi internationale (16, fata de 3 in 1989).
      Desigur, dupa 1989 am avut inflatie. In 2015 insa inflatia a devenit negativa, iar faptul ca in comunism nu exista inflatie e doar o legenda; preturile erau controlate de stat, fara legatura cu realitatea pietei, iar de aici pierderile inregistrate in economie si penuria de produse – celebrele cozi. Chiar si asa, inflatie a existat si in perioada comunista, maximul fiind de 17,8% in 1982 (ctrl+click aici). In 1989 inflatia a fost de 1,1%, in 2015 a fost -0,6%.

      Dupa 1989 avem si somaj – totusi la o cota relativ scazuta fata de alte tari UE (4,77% in sept. 2016 conform ANOFM).
      Nici somajul nu era recunoscut oficial inainte de 1989, dar exista totusi somaj tehnic si somaj mascat; au fost cheltuite resurse uriase pentru construirea unor capacitati de productie care au generat pierderi dar au asigurat ocuparea fortei de munca.

      Asadar, care este situatia economica a Romaniei si a romanilor astazi, comparativ cu perioada comunista? Incepem cu plusurile : salarii mai mari, pensii mai mari, inflatie mai mica, putere de cumparare mai mare, locuinte mai multe, autostrazi mai multe, PIB, exporturi, productivitate, productia industriala, productia agricola vegetala – mai mari. Totul in termeni reali.

      Minusurile : datorie totala mai mare, somaj recunoscut oficial mai mare, deteriorarea sustenabilitatii sistemului de pensii,. Datoria si somajul sunt totusi la niveluri acceptabile, iar deficitul balantei externe si cel bugetar sunt tinute sub control.

      Nu am vorbit despre democratie, libertate, integrare europeana. Nici despre dictatura, cultul personalitatii si alimente distribuite pe cartele, ca in timp de razboi.

      Am vorbit numai de cifre, pentru ca in cazul cifrelor nivelul de subiectivism este minim. Mai exact, cifrele nu mint.
      De ce totusi perceptia preponderent negativa cu privire la evolutia de anasamblu a Romaniei dupa 1989?
      O explicatie ar fi lipsa de informare, dar mai sunt si altele: imaginea foarte proasta a clasei politice, coruptia, birocratia, inegalitatea inevitabila, faptul ca suntem inca pe ultimele locuri in UE la multe capitole, chiar daca peste nivelul din 1989…
      In fine, sentimentul ca – dupa 27 de ani – putea fi mai bine.

      Dar de aici si pana la “era mai bine atunci” e o cale lunga, pe care unii dintre noi o parcurg mult prea repede.

      Surse:

      http://www.contributors.ro/economie/%E2%80%9Cera-mai-bine-pe-vremea-lui-ceausescu%E2%80%9D-minte-statistica-sau-mint-oamenii/

      [1] – INS – http://www.insse.ro/cms/ro/content/castiguri-salariale-din-1938-serie-anuala-0

      [2] – BNR – http://www.bnro.ro

      [3] – http://inflationdata.com/Inflation/Inflation_Calculators/Inflation_Rate_Calculator.asp

      [4] – INS – http://www.insse.ro/cms/ro/content/ipc-serii-de-date

      [5] – http://www.analizeeconomice.ro/2014/10/cinci-mituri-false-despre-economia-de.html

      [6] – http://www.anofm.ro/statistica

      [7] – Ziarul Financiar 22.12.2015

      [8] – Ziarul Financiar 13.06.2015

      [9] – http://www.analizeeconomice.ro/2015/08/ce-pensii-au-primit-romanii-intre-1980.html

      [10] – Pana, Marin – România după 25 de ani (I) / Evoluția reală a PIB: Creșterea economică și deceniul pierdut (www.cursdeguvernare.ro)

      [11] – http://www.zf.ro/zf-utile/pib-ul-romaniei-evolutia-produsului-intern-brut-ins-8264863

      [12] – Ziarul Financiar 09.08.2013

      [13] – Ziarul Financiar 10.02.2016

      [14] – http://www.analizeeconomice.ro/2016/07/cum-evoluat-datoria-publica-de-la.html

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 27/04/2019 | Răspunde

  3. Stimate Domn,
    Nu m-am îndoit nici o clipă privind datele pe care le aveți la dispoziție. Dvs. sigur nu mințiți – citați date oficiale.
    MINTE STATISTICA SAU MINT OAMENII? Am putea reformula – MINT OFICIALITĂȚILE SAU OAMENII RĂU-VOITORI?
    În ce privește oficialitățile (am ales cu grija termenul ca să vă menajez), marja de a minți e destul de îngrădită de procedurile UE, dar în această marjă, sigur, mint cât pot. Au fost numiți acolo de partid și fac ce zice partidu’. Ați citat cifre dinainte de ’89, deci știți cum manipulau atunci datele. Acum îi limitează UE, altfel raportam din nou cifre babane, vă aduceți aminte – „țăranii din Răcăciunii din Deal și-au luat angajamentul să obțină 10000 kg grâu la hectar în cinstea zilei de 1 Mai”. Tocmai din limitele impuse de UE provine setea de suveranitate a guvernanților – nu-și pot face de cap cam cât și-ar dori.
    Cât privește pălmașii rău-voitori, după ce guvernul le-a mărit salariile și pensiile (am arătat deja că au limitat de fapt pensiile, ne-aplicând indexarea anuală), după ce au mai primit și de la Soros, unii mai purii și de la Rațiu, nerecunoscători cum sunt, cârcotași, nu vor să recunoască dom-le ce bine o duc. Deci, aceștia, e clar, mint.
    Dvs. nu mințiți, sunteti sincer, o duceți bine – știu.
    În rândurile de mai sus ați menționat și adevăruri jenante pentru comuniști. Dar asta este tehnica „aburelii”, manipulării – jumătatea de adevăr din masa de minciuni (oficiale).
    Ați omis BNR care oferă orice statistici doriți, gata făcute. Nu vreau să vă aburesc nici pe dvs. nici posibilii cititori, de aceea n-o iau de pe vremea comuniștilor. Păi, să vedem (vă las să analizați singur USD):
    – sfârșitul anului 2012 – 4,4287 lei/EUR
    – sfârșitul anului 2013 – 4,4847 lei/EUR
    – sfârșitul anului 2014 – 4,4821 lei/EUR
    – sfârșitul anului 2015 – 4,5245 lei/EUR
    – sfârșitul anului 2016 – 4,5411 lei/EUR
    – sfârșitul anului 2017 – 4,6597 lei/EUR
    – sfârșitul anului 2018 – 4,6639 lei/EUR
    – astăzi 27-04-2019 – 4,7607 lei/EUR
    Urmăriți evoluția ultimilor ani, sau a ultimelor patru luni în care a crescut cu 10 bani, mult-mult mai mult decât altădată într-un an. Știu că dacă veți pune măna și pe BNR (Mugur e în aceeasi barcă, dar ține la cartea de vizită) o să rezolvați cu ăștia care manipulează cursul.
    Mai subliniez un fapt. Datoriile externe achitate de România în ’89 menționate de dvs. au fost achitate de sărăcia masei de pălmași, dar au fost generate tot de niște conducători cu patru clase pentru ambițiile și bunăstarea lor, personală. Și atunci, oficial o duceam din ce în ce mai bine. Acum Teodorovici a împrumutat numai în ultimele două luni 23 miliarde (n-am cifra exactă in clipa asta) – o parte din bani, preventiv. Oare ce ne așteaptă?
    Vă înțeleg perfect de ce nu ați făcut referire la calitatea oamenilor din guvernul pe care-l lăudați, la posibila afectare a statalității României cu asemenea reprezentanți – nu doriți să vă pierdeți poziția care vă asigură un trai mai mult decât decent.
    Dar eu repet – guvernanții „îmi produc o senzație de jenă, de rușine. Problema este că la fel sunt percepuți și de alții, că imaginea lor se răsfrânge asupra țării – oare nu-i afectează statalitatea?”

    Apreciază

    Comentariu de Florin | 27/04/2019 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: