CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

STATISTICI OFICIALE MAGHIARE PRIVITOARE LA ÎNVĂTĂMÂNTUL DIN TRANSILVANIA ÎNAINTE DE 1918


 

DATE OFICIALE MAGHIARE REFERITOARE LA SITUAŢIA ÎNVĂTĂMÂNTULUI CONFESIONAL DIN TRANSILVANIA ÎNAINTE DE 1918

 

A.Situaţia şcolilor din Transilvania pe confesiuni la data de 1 septembrie 1849:

Şcolile catolice:

2 Academii:-la Oradea cu câte 3 facultăţi

-la Timişoara (Ştiinte Juridice, Teologie şi Filosofie)

3 licee: Alba Iulia, Cluj şi Satu-Mare

18 gimnazii: Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Bistra Carei mari, Cehul-Silvaniei, Cluj, Gheorghieni, Dumbrăveni, Odorhei, Oradea, Satu Mare, Salonta, Simleul Silvaniei, Sibiu, Târgu Mureş, Timişoara

Şcoli calvine:

4 colegii: Aiud, Cluj, Odorhei, Târgu Mureş

2 gimnazii: Orăştie, Zalău

Şcoli umanitare:

1 colegiu: Cluj

2 gimnazii: Cristuri şi Turda

Şcoli evangheliste/luterane:

1 Academie juridică

5 gimnazii: Bistiţa, Braşov, Mediaş, Sibiu şi Sighişoara

Şcoli greco-catolice

1 liceu: Blaj

2 gimnazii: Blaj şi Beiuş

Şcoli ortodoxe:

niciuna

    

Românii ortodocși nu au avut dreptul la nici un fel de şcoli superioare în Transilvania, în condiţiile în care în toate, perioadele anterioare anului de referinţă l849, românii ortodocsi au format ponderea populaţiei principatului. Românii din Transilvania, secole în sir nu au fost recunoscuţi ca naţiune, fiind acceptaţi doar ca toleraţi, iar religiile românilor nu au fost recepte.

     B. Situaţia învăţământului românesc în general şi celui elementar (primar) în special, dupa Revoluţia română din anul 1848 şi mai ales după anul 1867, prin aplicarea legilor – Appony – de accelerare a maghiarizării românilor din Transilvania rezultă clar din datele oficiale maghiare exemplificate în continuare.

La data de 22.05. 1878 parlamentul maghiar a votat Legea Trefford care prevedea obligativitatea predări în limba maghiară în toate şcolile elelentare inclusiv în Transilvania.

     1. Evoluţia numărului şcolilor primare din Transilvania, în perioada 1880/ 1881-1914 în funcţie de compoziţia populaţiei

Nr. şcoli primare

Creştere

Descreştere

1880/1881

1914

Români

3150

2170

32 %

Maghiari

7352

13608

185 %

Slovaci

2223

265

84 %

Germani

1786

449

75 %

Ruteni

639

47

93 %

     II. Situaţia şcolilor secundare de învăţământ general din Transilvania raportată la structura o populaţiei

Raportul în % faţă de totalul populaţiei

Şcolile secundare raportate în % faţă de totalul de acestora

Români

53 %

5 %

Maghiari

29 %

85.9 %

Germani

10 %

8.60 %

Alţii

8 %

0.5 %

     III. Situaţia românilor neştiutori de carte din principalele departamente ale Transilvaniei raportate la populaţia românească (1910/1918)

Departamentul

Ponderea românilor

Neştiutori de carte

Alba

77.4 %

60 %

Caraş Severin

79.9 %

50 %

Hunedoara

79.95 %

67 %

Maramureş

69 %

67 %

Sălaj

61 %

59 %

Someş

78 %

72 %

Turda

72 %

63 %

La data de 1 decembrie 1918, 49 % din totalul populaţiei din Transilvania au fost neştiutori de carte.

Compararea datelor de mai sus cu situatia de astăzi, relevă cu prisosinţă ce a însemnat formarea Statului Român Unitar de la l Decembrie l9l8, pentru învăţământul şi neamul , românesc, situaţie existentă astăzi care s-a realizat într-o perioadă istorică relativ scurtă, de numai 82 ani.

Această evoluţie incomparabilă cu a altor naţiuni, ne obligă să ne aplecăm cu veneraţie în faţa eroilor neamului nostru, a strămoşilor şi părinţilor noştri, şi să le urmăm exemplul de înalt patriotism, de luptă neîncetată pentru emanciparea naţiunii române, pentru asigurerea unitaţii, integrităţii şi independenţei României.

 

Să păstrăm vii în memorie versurile marelui poet al pătimirii noastre Octavian Goga:

 

“Te-am dărâmat hotar de-odinioară

Brâu împletit din lacrimi şi din sânge

Veriga ta de foc nu mă mai strânge

Şi lanţul tău a încetat să doară”.

Notă:

În şcolile crăieşti – finanţate de stat din Transilvania, limba de predare nu a fost limba română.

 

Sursa: http://www.dacoromania-alba.ro/nr 03/date.htm

Publicitate

23/04/2019 - Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: