CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 14 APRILIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 14 aprilie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

1457: La Orbic, în ţinutul Neamţului,  Ştefan cel Mare îl invinge în luptă pe  domnitorul Petru Aron, dupa care merge la Suceava și pe locul ce se chema Câmpia Direptății, îi întreabă pe toți cei de față dacă le este cu voie să le fie domn.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Întreaga adunare în frunte cu mitropolitul Teoctist, boieri, târgoveți, ostași și “toată țara”, l-au ridicat atunci în scaunul părinților și strămoșilor săi.

Începea domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova (care a durat 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2 iulie 1504), în timpul căreia a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul și a refăcut sistemul de apărare a ţării.

Din acea epocă datează primele cronici, dar şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”.

Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie.

 

 

 

1574: Are loc lupta de la Jilişte, unde Ioan-Vodă cel Cumplit al Moldovei zdrobeşte oastea turco-munteană, venita pentru a-l instala  domn pe Petru Şchiopul.

 

 

 

Ioan Vodă cel Viteaz (Ioan Vodă cel Cumplit) (n.1521-d.1574), domn al Moldovei 1572-1574

 

La 14 aprilie 1574 are loc lupta de la Jilişte, unde Ioan-Vodă cel Cumplit al Moldovei zdrobeşte oastea turco-munteană care urma să-l instaleze domn pe Petru Şchiopul.

Intrigile domnului Munteniei Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) la Poartă, care urmărea înscăunarea pe tronul Moldovei a fratelui său, Petru Şchiopul, susţinute cu daruri bogate (100 000 galbeni) marelui vizir Mehmed Sokollu au înrăutăţit relaţiile sultanului Selim II-lea cu Ioan-Vodă al Moldovei.

Sultanul cere principelui Transilvaniei şi paşei de Buda să împiedice refugierea domnului Moldovei pe teritoriul lor şi pregăteşte schimbarea chiar şi forţată a domniei în Moldova.

Ioan-Vodă cel Cumplit al Moldovei, nu ascultă se sfatul boierilor şi se pregăteşte de luptă cu turcii. Domnitorul moldav cere ajutorul regelui Uniunii polono-lituaniene, Henric de Valois (1573-1574) şi viitorului rege Henric al III-lea al Franţei (1574-1589) dar este refuzat de ambii. Singurul sprijin Ioan-Vodă l-a obţinut din partea a 1 200 de cazaci polonezi, conduşi de hatmanul Sviercevski.

Domnul Moldovei dispunea de 20 000 pe pedestraşi, 10 000 de călăraşi (călăreţi) şi de 110 guri de foc, din care 80 tunuri de mare calibru.

Gruparea turcă era formată din 40 000 – 50 000 otomani ai beiului de Silistra şi din ostaşi din Muntenia. Armata a urmat cursul Bucureşti – Rîmnicu-Sărat – Milcov (hotarul cu Moldova) şi şi-a instalat tabăra la Focşani, pe malul Rîmnei, afluent al Putnei, lîngă Jilişte.

Ioan Vodă a înaintat pe direcţia Iaşi – Vaslui – Bîrlad – Tecuci – Focşani. Avangarda oştii sale în frunte cu vornicul Ţării de Jos, Dumbravă şi a lui Sviercevski, cam 5 000 -6 000 călăreţi, a biruit în seara zilei de 23 aprilie 1574 straja munteană, lîngă tabăra otomană.

Ioan-Vodă atacă masiv în dimineaţa zilei de 24 aprilie, iar surprindere atacului fiind atît de mare încăt a urmat un mare măcel. Domnul Munteniei Alexandru II-lea era să-şi piardă capul, iar fratele său Petru Şchiopul, s-a refugiat în cetatea otomană a Brăilei.

La tronul Munteniei a fost înscăunat Vintilă, cu ajutorul moldovenilor vornicului Dumbravă, dar după 4 zile acesta a fost surprins de ostaşii lui Alexandru şi decapitat. Turcii urmau să vină cu noi întăriri de peste 60 000 de oameni.

Detalii… Ioan Vodă cel Viteaz, domn al Moldovei.

 

 

 

1828 (14/26): Începe Războiul ruso-turc (1828-1829). Trupele Rusiei ţariste trec Prutul şi în câteva zile ocupă Moldova şi Muntenia. În locul domnilor celor două principate, care se retrăseseră, se instituie o administraţie militară rusă, în frunte cu contele Pahlen, numit preşedinte deplin împuternicit al adunărilor (divanurilor Moldovei şi Valahiei).

Războiul a durat până la 2 septembrie 1829, stil vechi (14 septembrie, stil nou).

 În cadrul operaţiunilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români, războiul încheindu-se la 2/14.IX.1829. 

 

1839: Apare la Iaşi, în Principatul Moldova (la 14 aprilie 1839 s.n / 2 aprilie 1839, s.v ), sub conducerea lui Gheorghe Asachi, periodicul .

Foaie sătească a Principatului Moldovei”.Periodicul conţinea suplimente consacrate agriculturii, industriei şi negoţului.

Foia sătească a Principatului Moldovei a apărut pînă la 6 iulie 1851.

 

 

 

 

1868: S-a născut la Bucuresti, într-o veche familie de boieri olteni, artistul plastic  Oscar Obedeanu; (d. 11 ianuarie 1915, București).

 

 

 

 

File:Oscat Obedeanu - Autoportret.PNG

Oscar Obedeanu – Autoportret

 

 

 

Incepând cu 1886 urmează cursurile Școlii de Belle Arte din București, condusă de pictorul Theodor Aman, primind medalia de argint pentru compoziție.

S-a format sub influența pictorilor Theodor Aman și Nicolae Grigorescu, dar și a povestirilor tatălui său, colonel în timpul Războiului de Independență din 1877-1878 și a albumelor existente în biblioteca familiei.
În octombrie 1886, în urma unui concurs, Oscar Obedeanu a intrat la Akademie der Bildenden Künste din München, unde studiau și Ludovic Dolinschi și Ștefan Luchian.
A absolvit-o în anul 1893 primind medalia de argint pentru un tablou referitor la Războiul de Independență. După absolvire a călătorit în Europa studiind în cele mai importante galerii de artă.

A evocat momentul istoric 1877-1878, într-o serie de desene în tuș sepia cu peniță sau creion, pregătitoare pentru compozițiile pictate, cum sunt Atacul redutei Grivița și căderea eroică a căpitanului Valter Mărăcineanu, Osman Pașa rănit și ofițeri ai Marelui Stat Major Român.

 

 

 

1874, 14/27: S-a născut (la Chisălău, azi în Ucraina), istoricul Sever I. Zotta.

 

 

 

 

Sever Zotta, istoric si arhivist

A fost membru corespondent al Academiei Române. La 1 octombrie 1912 a fost numit director al Arhivelor Statului din Iasi, in ale carei bogate depozite incepuse sa cerceteze odata cu venirea la Iași. A contribuit la apariția revistei Ioan Neculce (1921) și a desfașurat o bogată activitate publicistică bazată în primul rând pe tezaurul documentar al țării, adunat în depozitele Arhivelor Statului.

 

A înfiinţat în 1921, împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi ; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1943, la Orsk/Rusia).

 

 

 

1879: Agenția diplomatică a României la Belgrad a fost ridicată la rangul de legație.

 

 

 

 

1884: Apare la Sibiu, Transilvania (14/26 aprilie), ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus între 1884 şi 1886 de Ioan Slavici. Ziarul Tribuna va apărea pînă pe 16 aprilie 1903.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1885: S-a născut prof.dr. Iuliu Hatieganu, reprezentant de seamă al medicinii româneşti, membru al Academiei Române (m. 4 septembrie  1959).

A participat  la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, unde colegul său de liceu, episcopul Iuliu Hossu, a dat citire Proclamaţiei Unirii.

A  fost deputat în Parlamentul României şi s-a bucurat de mari onoruri naţionale.

 

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

 

 

Este omul care a înfiinţat învăţământul medical în limba română la Cluj, punând bazele unui institut de profil imediat după Marea Unire din 1918, institut care avea să devină, în timp, ceea ce este astăzi Universitatea de Medicină şi Farmacie, ce îi poartă numele.

A iniţiat “Extensia universitara”  (1924) care  şi-a propus răspândirea cunoştinţelor ştiinţifice în rândul unui public larg.

A format la  Cluj o valoroasă școală de medicină internă.

În onoarea sa, Universitatea de Medicină din Cluj Napoca îi poartă numele.

 

 

 

 

 

 

 

1895: S-a născut la Liege, în Belgia, pionierul aviației  românești,

Ionel Nicolae Romanescu.

 

 

 

Imagini pentru Ionel Nicolae Romanescu,

 

 

 

A zburat în 1908 cu un planor celular, construit sub supravegherea profesorului de mecanică Henri Auguste. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord, într-un aparat mai greu decât aerul și fără motor. A primit titlul de cel mai tânar zburator din lume din partea Federatiei aeronautice din Paris.


Realizează în 1911 un planor demontabil cu care face mai multe încercari de zbor în stațiunea Eforie Sud și înfiinteaza la Iasi, in 1912, alături de câțiva colaboratori, prima școală particulara de planoriști amatori.

S-a inrolat voluntar ca pilot în primul razboi mondial. În 1917-1918 se refugiază la Odesa unde a continuat cursurile de zbor.

In 1918 se duce în Franța și la 1 noiembrie 1918 moare eroic in regiunea Sissonne-Rethel din nordul Franței in timpul unei lupte aeriene.

A primit post-mortem medalia Ordinul Virtutea Militara si Crucea de Razboi.

« Revista Aeriană » i-a atribuit în anul 1912 lui Ioan N. Romanescu calficativul de “cel mai tînăr constructor de planoare”.

 

 

 

 

1910: A fost promulgată Legea asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepţie făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale).

Prima lege care instituia repausul duminical apăruse la 6 martie 1897 și potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an.

Legea a fost propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat această lege, arătând „că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu“.

În 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. Cu toate acestea, brutăriile lucrau în toate zilele săptămânii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă; abia prin Decretul Regal 4.333 din 6 iunie 1913, autorităţile au permis modificarea unui articol prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat şi, astfel, brutarii beneficiază de duminică liberă.

 

 

 

 

 

1921: În România se înfiinţează institutul de seruri şi vaccinuri Dr.I.Cantacuzino.

 

 

 

1922: S-a născut (la Leova/Cahul, azi în R. Moldova) inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993; (m. 26 noiembrie 2008).

 

 

 

 

 

 

 

 A absolvit Facultatea de Mecanică şi Electricitate, secţia radiocomunicaţii a Institutului Politehnic din Bucureşti, după care şi-a continuat specializarea la Laboratorul de cercetări al concernului „Tesla” – Praga, luându-şi doctoratul cu teza „Generarea controlată a impulsurilor în sisteme asincrone”.

Prin ani, a fost asistent la Institutul Politehnic Bucureşti, şef de lucrări şi şef de laborator la Institutul de Fizică Atomică Măgurele, director adjunct ştiinţific şi şef de secţie la Institutul de Tehnică de Calcul din Bucureşti iar după pensionare şi-a continuat activitatea la SIAT, Bucureşti.

Cu o bogată activitate ştiinţifică, Victor Toma este primul constructor de calculatoare din ţara noastră: CIFA-1, calculator electronic cu 1.500 tuburi electronice (1957), urmat de CIFA-2, cu 800 de tuburi electronice şi CIFA-3, destinat Centrului de Calcul al Universităţii din Bucureşti, CIFA-4 şi VITOSHA, realizat în Bulgaria. În 1964, Victor Toma realiza primul calculator electronic cu tranzistori din România cu memorie pe ferite (CET-500) şi, în 1967, tipul CET -501, cu numeroase perfecţionări privind viteza, capacitatea memoriei operative şi a echipamentelor periferice din configuraţie. Este autorul a şapte invenţii brevetate dintre care amintim: releul electronic discriminator de tensiune, instrumente electronice pentru măsurarea radioactivităţii, generatorul controlat de impulsuri, sistemul de introducere a datelor pe discuri, sistemul de vot electronic ş.a. Mai adăugăm construirea unor sisteme de introducere a datelor pe discuri flexibile, (SIV-2.400), multiplicate industrial în peste 350 de exemplare, sisteme de editare pe bază de microcalculator pentru trecerea informaţiei de pe bandă magnetică pe imprimare rapidă.

În 1991 a elaborat prototipul pentru un sistem de numărare a voturilor, instalat la Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputaţilor iar, în 1992-1993, a realizat sistemul electronic de votare pentru Senatul României.

Între însemnatele sale contribuţii teoretice cităm dezvoltarea teoriei generatorului de impulsuri de tip asincron şi a conceptului de armare în electronică. Autor a cca. 50 de lucrări în care se includ comunicările prezentate la reuniuni ştiinţifice internaţionale de la Dresda, Moscova, Roma, Budapesta, Namur.

Dr. Ing. Victor Toma a fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1993. Despre dr. ing. Victor Toma, Grigore Moisil scria, în 1973: „Construcţia de calculatoare aşa cum a fost ea făcută de inginerul Victor Toma a depăşit graniţele Institutului de Fizică al Academiei – Institutul de Fizică Atomică. A construit o şcoală pentru începuturile informaticii în ţara noastră.”

 

 

 

 

 

 

1924: Se fondează la București, Asociația Româneasca pentru Liga Națiunilor.

 

 

 

 

1924: S-a născut (în localitatea Bravicea, județul Orhei, astăzi satul Bravicea, raionul Călărași), criticul și istoricul literar român George Munteanu; (d. 2001).

 

 

 

 

 

George Munteanu

 

 

 

 

 

A fost profesor universitar, scriitor, critic și istoric literar.

A debutat  cu studiul „B.P. Hașdeu” (1963), publicând apoi volumul de articole „Atitudini” (1966); „Sub semnul lui Aristarc”(1975), „Introducere în opera lui Ion Creangă”(1976) și cursul universitar „Istoria literaturii române.

Epoca marilor clasici”(1980). Contribuția sa cea mai importantă o reprezintă „Hyperion 1. Viața lui Eminescu”(1973), pentru care i se va acorda Premiul „B. P. Hașdeu” al Academiei Romane.

Tot în sfera eminescologiei se integrează și volumul „Eminescu și eminescianismul: structuri fundamentale”(1987) și „Eminescu și antinomiile posterității”(1998).

 

 

 

1927: A apărut  Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care contribuie la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici.

 

 

 

 

 

1929: S-a născut Octav Pancu-Iași, scriitor, publicist și scenarist român, un important autor de literatură pentru copii ; (d. 16/17 aprilie 1975).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În anii 1950 și 1960 publică volume de schițe și povestiri umoristice, între care: Are tata doi băieți (1956), Schițe în pantaloni scurți (1958), Scrisori pe adresa băieților mei (1960), Făt-Frumos cînd era mic (1963) ș.a.

Este și autorul a două romane pentru copii: Marea bătălie dela Iazul Mic (1953) și Cartea cu ochi albaștri (1959), dintre care primul s-a bucurat de o popularitate deosebită.

A scris  scenariul pentru pelicula Tată de duminică (1974), regizată de Mihai Constantinescu. 

În ultima parte a vieții, Pancu-Iași s-a angajat ca redactor la revista „Cutezătorii” și a scris foiletoane gazetărești.

 

 

 

 

 

1932: Este adoptată legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală.

 

 

 

 

 

 1932: S-a născut balerinul şi coregraful Gelu Barbu; stabilit din 1966 în Insulele Canare, a fondat prima şcoală de balet clasic din arhipelag; (m. 17 februarie 2016).

 

 

 

Imagini pentru balerinul şi coregraful Gelu Barbu; photos

 

 

 

 

 

 

1933: Este adoptată legea privind crearea Fundaţiilor culturale regale ale României, reunind toate fundaţiile existente.

 

 

 

 

1934: S-a născut Cornelia Velcescu, sculptoriță română, stabilită în străinătate.

 

 

 

 

 

1943:  S-a născut în orasul Iași, actriţa Rodica Mandache.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Imediat dupa terminarea liceului Oltea Doamna, in 1960, a reușit la concursul de admitere la IATC București. Examenul de admitere la actorie a fost prima sa reușita din București pentru tânăra Rodica Mandache. Câtiva ani mai târziu s-a casatorit cu marele fotograf Aurel Mihailopol.

Împreună au o fiică. In 1980 a fost  partenera lui Florin Piersic în teatrul tv „Visul unei nopti de iarnă”, de Tudor Musatescu.  

 

 

 

1949: A murit geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români,  membru corespondent al Academiei Române din 1940; (n. 1892).

 

 

 

 

 

 

1950: S-a născut poeta română Daniela Crăsnaru.

Adebutat literar în 1972 când a publicat poezii omagiale precum „Noi toți într-o singură inimă”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Daniela-Carmen Crăsnaru scrie versuri, nuvele și cărți pentru copii, a tradus în limba engleza și este laureată a unor premii importante, printre care Premiul Academiei Române pentru întreaga activitate (1991) și Premiul pentru literatură al Fundației Rockefeller (1994).

A fost aleasă deputat în legislatura 1990-1992 din partea FSN.

 

 

 

 

 

1956: În Republica Populară Română s-a emis HCM nr. 623,  care a dat dreptul de a se întoarce în localitaţile de origine  tuturor persoanelor strămutate forțat, redându-le casele și terenurile posedate anterior.

 

 

 

 

 

 

1981: A murit medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963; (n. 1894).

 

 

 

 

 1997, 14/15: A murit Petru Creţia, filolog, elenist, poet, filosof, eseist, eminescolog, editor, profesor şi traducător; (n. 21 ianuarie 1927).

S-a născut la Cluj și a studiat limbile clasice la Universitatea din București, în perioada 1946-1951. 

Din 1952 până în 1971 urmează o carieră universitară: este asistent, apoi lector la Secția de Limbi Clasice a Facultății de Litere din București, unde ține cursuri de filologie greacă, alături de soția sa, Gabriela Creția, profesor la aceeași facultate.

 

 

 

 

 

Petru Cretia

 

 

 

 

 

A fost  profesor de limba greacă, traducator al lui Platon autor, eminescolog, filosof, eseist și traducător român.

Din 1975 a editat, alături de Dumitru Vatamaniuc și un grup de auxiliari de la Muzeul Literaturii Române, sub egida Academiei Române, ediția națională a operei complete a poetului Mihai Eminescu. Din 1971 coordonează, în colaborare cu Constantin Noica, ediția Platon la Editura Științifică și Enciclopedică. După 1989 conduce revista de istorie literară Manuscriptum.

 

 

 

 

 

 2012: A decedat marele istoric român Florin Constantiniu (n. 8 aprilie 1933, București), membru corespondent (din 1999) al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În anul 2006 a fost ales membru titular al Academiei Române.

A fost cercetător științific principal la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” si  fost distins cu premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române în 1972.

A publicat studii despre diferite perioade ale istoriei și a abordat diverse direcții de cercetare.

Este cunoscut ca autor al cărții „O istorie sinceră a poporului român,”

 

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/04/14/o-istorie-a-zilei-de-14-aprilie-video-3/

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Domnii Ţării Moldovei, Chişinău, Civitas 2005;

  3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  4. Petre Otu, Alexandru Duţu, Alexandru Magdearu, Mircea Soreanu, 100 de mari bătălii din istoria României, Bucureşti, 2009.

  5. ro.wikipedia.org.

  6. mediafax.ro;

  7. Istoria md.

  8. worldwideromania.com;

  9. Enciclopedia Romaniei.ro

  10. http://www.rador.ro/2019/04/14/calendarul-evenimentelor

14/04/2019 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 14/04/2019 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: