CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 12 APRILIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


 

 

Ziua de 12 aprilie în istoria noastră 

 

 

1457: S-a desfăşurat bătălia de lângă satul Dolhești, in urma careia  Ștefan cel Mare l-a înfrânt și alungat de pe scaunul țării Moldovei pe Petru Aron, fiul lui Alexandru cel Bun şi frate vitreg al tatălui său, Bogdan al II-lea.

 

 

 Related image

Ştefan cel Mare şi Sfânt (n. 1433, Borzeşti – d. 2 iulie 1504, Suceava)

În urma bătăliei de la Doljeşti, împotriva domnitorului Petru Aron, Ştefan al III-lea, supranumit şi Ştefan cel Mare, vine la domnia Moldovei.

 Era  fiul cel mic a lui Bogdan al II-lea (fost domn al Moldovei în anii 1449-1551) şi al Oltei (Maria, nume luat la călugărire, înaintea morţii) şi nepotul lui Alexandru cel Bun.
Calităţile sale  de om politic, de strateg şi de diplomat, acţiunile sale eroice pentru apărarea Moldovei si iniţiativele pentru dezvoltarea culturii, i-au adus admiraţia unor iluştri contemporani.

Graţie tradiţiei populare şi cronicilor timpului, marele domn a căpătat statura unui erou legendar.

Papa Sixtus al IV-lea l-a numit „Athleta Christi” (atletul lui Christos), iar poporul l-a cantat în balade: „Ştefan-Vodă, domn cel mare, seamăn pe lume nu are, decât numai mândrul soare”.

Astazi, in popor este considerat cel mai mare român.

In anul 1992, Teoctist, din mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române si  Sfantul Sinod al  Bisericii Ortodoxe Romane,  prin Tomosul de canonizare  a Sfantului Stefan cel Mare, au  Hotarat:

“Ca de acum înainte şi până la sfârşitul veacurilor,Voievodul Ştefan cel Mare al Moldovei să fie pomenit laolaltă cu bărbaţii cei cuvioşi şi Sfinţi ai Bisericii, cinstindu-se cu slujbe şi cântări de laudă în ziua de 2 iulie, fiind înscris în Sinaxar, cărţile de cult şi calendarul Bisericii noastre cu numele „DREPTCREDINCIOSUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”.

Spre veşnică cinstire, dovadă şi încredinţare despre cele ce am hotărât, s-a întocmit acest Tomos Patriarhal şi Sinodal de Canonizare spre a fi adus la cunoştinţa credincioşilor şi clerului Bisericii Ortodoxe Române şi tuturor evlavioşilor români, oriunde ar trăi aceştia.Dat în Bucureşti, anul mântuirii 1992, luna iunie, ziua a douăzecea.”

1838: Apare la Braşov din iniţiativa şi sub conducerea lui George Bariţiu, „Gazeta Transilvania”, primul ziar politic şi informativ al românilor din Transilvania.

Imagini pentru „Gazeta Transilvania”,photos

Gazeta Transilvania şi-a încheiat activitatea în 1946.

1877:  Rusia declara război Porţii Otomane – începe Războiul Ruso-Turc

După ce a asistat la oficierea unui serviciu divin în catedrala din Chişinău, gubernia Basarabia, ţarul  rus Alexandru II-lea s-a îndreptat spre hipodromul de la marginea oraşului, unde, în faţa armatei randuite, episcopul Pavel Lebedev a dat citire manifestului privind începerea războiului Rusiei cu Turcia.

La rândul său, Consiliul de miniștri al României a dezbatut problema pozitiei țării noastre în  razboiul ruso-turc, hotărând, cu o majoritate largă, semnarea Convenției cu Rusia prin care a permis trecerea trupelor rusești pe teritoriul său.

Drept raspuns, turcii au bombardat localitățile românești de la Dunăre. Marele duce Nicolae, comandantul armatei ruse, a dat o Proclamație catre romani, prin care aducea la cunoștință ca trupele sale se vor comporta, la trecerea prin România, ca oști prietene și „vor respecta legile, persoanele și averile pașnicilor cetățeni”.  

  În urma acestui război au obținut independenţa deplină a România, Serbia şi Muntenegru faţă de Imperiul Otoman, s-a reînfiinţat statul Bulgaria, iar  Rusia a  anexat Regiunea Kars; (12/24).

1890: S-a născut în așezarea rurală Plenița din Județul Dolj, poetul și savantul chimist român, Vintilă Ciocâlteu; (d. 1947).

A absolvit Facultatea de Medicină din București în 1920.

In 1925-1927 devine bursier al Fundaţiei Rockefeller, recomandat de profesorii Ion Cantacuzino, Fr. Rainer şi D. Danielopolu. Astfel, studiază biochimia la Boston (S.U.A.) cu profesorul Otto Folin, chimia organică la Cambridge (Marea Britanie) cu profesorul W.H. Mills şi schimburile gazoase respiratorii cu profesorul Barkroft. Este foarte preţuit de savantul Otto Folin, unul din fondatorii biochimiei moderne, care-l recomandă Universităţii Harward pentru a fi numit ,,research fellow”. 
Încă din această perioadă a devenit celebru în biochimie prin ,,Reactivul pentru dozarea fenolilor al lui Folin şi Ciocâlteu, folosit şi astăzi în toată lumea.

In 1925 debuteaza ca poet in revista Gandirea, cu poeziile Singur si Toast.

Este cooptat de catre Nichifor Crainic in comitetul redactional al marii reviste Gandirea, format din Lucian Blaga, Demostene Botez,Gib Mihaescu, Ion Marin Sadoveanu, Al.O.Teodoreanu si Pamfil Seicaru.

In 1929 publica in Gândirea ciclul de poezii „Crugul vremii”, care va deveni cel de-al doilea capitol al volumului de poezii „Adanc impietrit”.

Al doilea volum de poezii, intitulat „Poezii” va fi publicat in 1934 si va cuprinde ciclurile „Adanc impietrit” si „Cerc Magic”.

Volumul se incheie cu poezia „Posfata”.

In 1938 devine profesor titular al Catedrei de chimie generală medicală şi chimie biologică de la Facultatea de Medicină, Bucureşti, ocupînd locul profesorului André Boivin, care plecase la Institutul Pasteur din Paris. 
In 1941 este ales decan al Facultăţii de Medicină din Bucureşti.

In 1944 incep presiunile comuniste, fiind printre primele  victime  al politicii comuniste de înlocuire a cadrelor universitare cu oameni devotati regimului (la 57 ani).
Comisia de Epurare a Universităţii, formată din S. Stoilov (rector), P.P. Stănescu (secretar gl. la Ministerul Educaţiei) şi Al. Rosetti, profesor, verifică dosarul profesorului Vintilă Ciocâlteu şi nu-i găseşte nici o vină. 
Simion Oeriu, demnitar important în Comisia de Armistiţiu,  devine ministru subsecretar de stat, modifică arbitrar legea universitară şi cere să se desfacă în două Catedra profesorului Vintilă Ciocâlteu, pe care, pentru a-l  umili, îl cheamă împreună cu tot personalul catedrei la biroul său de la Comisia de Armistiţiu…  
Vintilă Ciocâlteu trăieşte ani de zbucium teribil…

Comunistii l-au epurat in cel mai pur stil stalinist de la conducerea catedrei al carei sef era din 1938.
Luni 3 februarie 1947, în plin Consiliu Profesoral în care se discuta situaţia sa, profesorul Vintilă Ciocâlteu face un accident vascular cerebral şi încetează din viaţă…

Cea mai citata lucrare stiintifica din lume

Cea mai citata lucrare stiintifica din lume vine din domeniul biochimiei si are drept autori pe Oliver H. Lowry et al., fiind publicata acum 61 de ani in Journal of Biological Chemistry, sub titlul : Protein Measurement with the Folin Phenol Reagent (in traducere aproximativa: Dozarea proteinelor cu reactivul pentru fenoli Folin).

Din 1951 si pâna astăzi, lucrarea lui Lowry a fost pomenitaă în peste 228.000 de alte lucrari stiintifice! Impresionant, nu?

Puțina lume stie insă, ca succesul enorm al lui Lowry se datoreaza tocmai utilizarii reactivului respectiv, care a fost inventat de Folin si de… românul Vintilă Ciocâlteu !

 Poetul si savantul Vintilă Ciocâlteu este unul din marii români peste care s-a asternut pe nedrept uitarea semenilor.

1899: S-a născut scriitorul și ziaristul român Tudor Teodorescu Braniște; (d. 23 martie 1969).

1904: S-a născut  poetul și publicistul român Mihail Steriade; (d. 1994).

1930: Se constituie la Bucureşti, din iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, partidul Garda de Fier, menită să reprezinte pe plan politic   Mişcarea legionară, ale cărei baze fuseseră puse în iunie 1927, odată cu înfiinţarea Legiunii Arhanghelului Mihail.

 

Corneliu Zelea  Codreanu, întemeietorul Mişcării Legionare, România

Foto: Corneliu Zelea Codreanu, întemeietorul Mişcării Legionare, România

Organizatia isi propunea  sa cuprinda in radurile sale orice partid sau grupare, indiferent de adversitatile politice, care dorea  sa lupte impotriva expansiunii comunismului din URSS. Dupa aceasta Miscarea Legionara a fost denumita si uneori Garda de Fier.

Despre originile miscarii, Neagu Djuvara scrie: “sa nu credeti, cum spun adversarii Miscarii Legionare, ca a fost o copie a nazismului sau a fascismului. Miscarea Legionara a fost o miscare autohtona, nascuta din grupari studentesti anticomuniste”.

Membrii Mişcării Legionare  purtau uniforme verzi (ca simbol al reinnoirii, de unde şi denumirea de „camaşile verzi”, care le-a fost dată) şi se salutau folosind salutul roman.

Principalul simbol al miscarii a fost crucea triplă, reprezentând o reţea de zăbrele de inchisoare (simbolizand martiriul). I se mai spunea “Crucea arhanghelului Mihail”.

Legiunea s-a diferentiat de miscarile fasciste ori fascistoide europene contemporane ei, prin importanta pe care o acorda religiei, ortodoxiei crestine, precum si prin faptul ca majoritatea sustinatorilor sai erau tarani si studenti, dar  a avut in comun cu diverse miscari similare,  recurgerea la violenta si la asasinat politic.

 Interzisă de mai multe ori (ianuarie 1931, martie 1932 şi decembrie 1933) Garda de Fier a fost reînfiinţată la 20 martie 1935 sub numele de partidul  Totul pentru Ţară, avîndu-l ca preşedinte pe generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, iar din 9 octombrie 1937 pe inginerul Gheorghe Clime.

În aprilie 1938, Corneliu Zelea Codreanu a fost arestat, judecat şi condamnat la şase ani închisoare pentru ultragierea lui Nicolae Iorga, iar în luna mai a aceluiaşi an este din nou judecat şi condamnat la zece ani muncă silnică, fiind acuzat de crimă, de trădare pentru deţinerea şi reproducerea în public a unor documente interesînd siguranţa statului, pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale şi pentru crimă de răzvrătire.

În noiembrie 1938, Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu alţi 13 legionari, este asasinat prin strangulare, din ordinul  regelui Carol al II-lea şi a ministrului de Interne Armand Călinescu, sub pretextul tentativei de „fugă de sub escortă„, în timpul transferării de la închisoarea Rîmnicu Sărat, la cea de la Jilava.

 

 

 

 

 

 

1930: S-a născut Helmut Arz, pictor și grafician român, stabilit în Germania.

 

 

 

 

 

1940: S-a născut la Reşiţa, judeţul interbelic Caraş, scriitorul, criticul literar si  eseistul Mircea Martin.

 

Director de editură, editor de carte, teoretician literar şi profesor universitar român, Mircea Martin este din 2014   membru corespondent al Academiei Române.

1943: Are loc la castelul Klessheim, în Germania, o întâlnire între conducătorul statului român, mareșalul Ion Antonescu și Hitler .

 Image result for Antonescu și Hitler photos

 Führerul i-a reproşat lui Ion Antonescu sondajele de pace înițiate de diplomaţia română şi a cerut înlocuirea lui Mihai Antonescu de la conducerea Ministerului Afacerilor Străine.

Cu toate acestea, după un concediu, Mihai Antonescu şi-a reluat atribuţiile în guvernul român.

1944: S-au reluat la nivel oficial, convorbirile româno-sovietice de la Stockholm între F. Nanu, ambasadorul României și Alexandra Kollontay, ambasadoarea URSS în Suedia.

Sovieticii au transmis condiţiile „minimale” de armistiţiu:  restabilirea frontierei  de   după ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de nord, în 1940, plata unor reprații și despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România.

Aceleaşi condiţii sunt comunicate şi la Cairo (unde aveau loc convorbiri între emisarul opoziţiei democratice din România, Barbu Ştirbei, plecat cu consimţământul mareşalului Ion Antonescu, şi reprezentanţii Marii Britanii, SUA şi URSS, privind desprinderea României de Reich)

1945: Participanții la Mișcarea Tineretului Progresist hotărăsc crearea unei organizații unitare, intitulată „Tineretul Progresist din România”. Congresul acesteia are loc la 22 octombrie – 24 octombrie 1945.

1948: S-a născut Andrei Popescu, jurist și profesor universitar român, judecător al Tribunalului Uniunii Europene.

1949 : S-a născut în oraşul Călimăneşti, din jud.Vâlcea, actorul român de teatru și film, Florin Zamfirescu.

 În anul 1967 a intrat pe primul loc la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografie Ion Luca Caragiale din Bucureşti la Facultatea “Arta Actorului”, clasa profesor Constantin Moruzan, absolvind-o 1971 ca şef de promoţie.

Fiind repartizat la Teatrul de Stat din Târgu Mureş, s-a mutat după doi ani la Bucureşti, în noiembrie 1973, la Teatrul Giuleşti, actualmente Teatrul Odeon. Între anii 1991 şi 1994 a funcţionat ca director adjunct artistic al acestui teatru.

Începând cu 1996 şi până în prezent lucrează la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti (cunoscută şi sub acronimul UNATC) ca profesor universitar.

A fost rector al UNATC din ianuarie 2000 până în 2008.

În paralel cu aceste activităţi, şi-a continuat activitatea de actor de scenă şi film, respectiv ulterior de regizor de teatru, din 1974 până în prezent.

A jucat în 30 de filme româneşti regizate de Dan Piţa, Mircea Veroiu, Alexa Visarion, Lucian Pintilie, Nicolae Corjos, Mircea Moldovan şi Mircea Daneliuc si  a interpretat un rol în serialul de televiziune Lumini şi umbre, regizat de Andrei Blaier şi Mihail Constantinescu (24 episoade)
 

1950: S-a născut in localitatea Ursoaia, din judeţul Iaşi, pictorul român George Rădeanu.

A absolvit Institutul de Arte plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia pictură-restaurare si este membru al Uniunii Artiştilor Plastici. Lucrarile sale se afla in colectii particulare si muzee din România, Germania, Ungaria, Japonia, Israel, Franţa, Argentina, Turcia, Grecia, Italia, Canada, S.U.A

 A fost distins cu Premiul revistei „Amfiteatru” pentru pictură.

 

 1961: A murit  in inchisoarea comunistă  de la Aiud,  fizicianul român Gheorghe Manu; (n. 13 februarie 1903, București).

A fost o figură deosebită în mişcarea naţională de rezistenţă anticomunista de după al Doilea Război Mondial.

Se trăgea, conform tradiţiei, dintr-o veche familie genoveză, pe nume Manno (pe blazonul familiei figurează o mână ieşind din apă), stabilită la Constantinopol înainte de cucerirea otomană. Urmaşii strămoşului Mihail Manu, sosit în Ţara Românească în prima jumătate a secolului 18, s-au înrudit prin alianţă cu familii boiereşti şi domnitoare din partea locului, împământenindu-se; aşa se face că în ascendenţa lui Gheorghe Manu se regăsesc numele domnitorilor Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu.

S-a înscris la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, obţinând în 1925 două licenţe: în matematică şi în fizico-chimice.

În 1926 obţine certificatul de studii superioare de chimie fizică şi radioactivitate al Facultăţii de Ştiinţe din Paris. Lucrează apoi la Institut du Radium (1927-1934), pregătindu-şi teza de doctorat sub îndrumarea Mariei Curie.

Frecventează simultan, la Sorbona şi Collège de France, cursurile ţinute de Eugène Bloch, Louis de Broglie şi Paul Langevin.

În 1933 îşi susţine teza de doctorat, cu menţiunea „très honorable”. Declină oferta de a rămâne cercetător la Institut du Radium şi se întoarce în ţară, devenind asistent la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti (1935). Va fi numit conferenţiar abia în 1945 – prea târziu.

A fost membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din România începând cu 21 decembrie 1935

A aderat  în 1937 la Mişcarea Legionară si devine activ în conducerea legionară în 1943  fiind o vreme, comandant interimar al mişcării. 

La sfârşitul războiului trece definitiv în clandestinitate, dedicându-se exclusiv mişcării naţionale de rezistenţă.

În primăvara anului 1947, Gheorghe Manu a redactat un amplu studiu intitulat „În spatele Cortinei de Fier – România sub ocupaţie rusească” (o primă versiune, scrisă în 1945-1946, purta titlul România între Rusia şi Europa), semnat cu pseudonimul Testis Dacicus.

Multiplicată în mai multe exemplare, în limbile română şi engleză, lucrarea   a fost transmisă, prin intermediul misiunilor civile şi militare americane şi britanice în România, puterilor occidentale. Datorită agenţilor KGB infiltraţi în serviciul secret britanic, ea a ajuns cunoscută şi conducerii sovietice. Identitatea autorului s-a aflat numai în cursul anchetării lui Manu.

În 1948 a fost arestat şi condamnat, în „procesul grupului de complotişti, spioni şi sabotori”, la muncă silnică pe viaţă.

In inchisoare, Gheorghe Manu a ţinut adevărate cursuri clandestine pentru ceilalti deţinuţi: matematică, fizică, filozofie, istorie, geografie, literatură, drept, limbi străine…

Inventiv, el  a conceput  metode originale de comunicare în temniţă – ca texte scrise cu vârful acului pe tăbliţe de săpun, sau mesaje Morse codificate prin noduri pe un fir de aţă.

I s-a cerut să participe la „reeducarea de la Aiud”, semnând o declaraţie de desolidarizare; demn şi dârz, nu a făcut nici un compromis. Ca pedeapsă, grav bolnav fiind, i-a fost refuzat ajutorul medical; a urmat sfârşitul.

1962: A murit  scriitorul român Constantin I. Gane ; (n. 1885).

 

 

 

 

 

Image result for Constantin I. Gane  photo

Constantin Gane (27 martie 1885, Botoşani – 12 aprilie 1962, Aiud, judeţul Alba).

A făcut studii de drept în Germania, unde şi-a luat şi doctoratul, la Rostock, în 1910.

 Participă în 1913, ca voluntar, la campania militară din Bulgaria, iar mai târziu la războiul din 1916-1918.

Va consemna aceste experienţe în volumele Amintirile unui fost holeric (1914, Premiul Academiei Române) şi Prin viroage şi coclauri (1922).

În 1940 şi 1941 a fost ambasador la Atena, preocupându-se, printre altele, de drepturile românilor macedoneni.

 A publicat proză (îndeosebi cu subiect istoric), articole, note şi cronici, corespondenţă, însemnări de călătorie, piese de teatru, fragmente de roman, în Epoca, Politica, Universul literar, Curentul, Cele trei Crişuri, Convorbiri literare, Revista Fundaţiilor Regale, Luceafărul, Flacăra etc.

În 1937 înfiinţează şi conduce revista Sânziana (Bucureşti). A ţinut conferinţe şi a avut, între 1929 şi 1937, o serie de intervenţii radiofonice pe teme istorice, culturale sau literare (Primul proces al lui Kogălniceanu, Dimitrie Cantemir, Romanul lui Ştefan Zweig, ciclul Domniţele române etc.). În 1934 a devenit membru al Societăţii Scriitorilor Români.

Lucrarea sa „Trecute vieţi de doamne şi domniţe” (vol. I) a fost premiata de Academia Română.

A făcut parte din mişcarea legionară şi, condamnat de regimul comunist în 1949, îşi sfârşeşte zilele în închisoare de la Aiud.

1970: S-au deschis pentru circulație primele două benzi ale autostrăzii Bucuresti – Pitești.

 1884, 12/24: S-a născut Daniel Danielopolu, medic, fiziolog şi farmacolog, una dintre cele mai marcante personaliăți ale ştiinţei medicale româneşti dintre cele două războaie mondiale,

Imagini pentru Daniel Danielopolu,photos

A fondat şi a condus Institutul de Fiziologie Normală şi Patologică al Academiei Române (1948-1955), a iniţiat înfiinţarea Academiei de Medicină, a abordat, printre primii în lume, o concepţie nouă în descoperirea funcţiilor biologice, numită azi concepţia cibernetică, legată de prezentarea organismelor şi a funcţiilor organelor ca sisteme.

A devenit membru titular al Academiei Române în 1938 (m. 1955)

1989: S-a născut la Bucureşti cântareaţa de muzică pop, Antonia, pe numele său complet Antonia Clara Iacobescu .

De la vârsta de 5 ani a trăit alături de părinţii săi în Statele Unite ale Americii  în statul Utah şi în oraşul Las Vegas din statul Nevada, unde a terminat liceul şi a intrat şi în lumea modelling-ului. 

Inainte să-şi dedice viaţa muzicii, Antonia şi-a sporit popularitatea prin lansarea propriei linii de modă în parteneriat cu Ford Models.

  Antonia a cântat de la vârsta de 10 ani şi a făcut şcoala de muzică în Statele Unite. Faptul că a trăit printre oameni de culoare a influenţat-o în muzică, explicând şi apropierea de cântareţul român Alex Velea, care între timp a influenţat-o şi stilistic.

 Ea se simte cel mai aproape de stilurile muzicale RnB şi Soul şi a fost influenţată de acestea în mod decisiv.

Imagini pentru antonia photos

S-a întors cu familia în România. Aici, ea l-a întâlnit pe Tom Boxer, prin intermediul unui antrenor de fitness care o auzise cântând, impresionându-i în egală măsură cu vocea şi frumuseţea ei.

Antonia a rămas însărcinată în luna decembrie a anului 2009. A născut în data de 28 august 2010 o fetiţă, pe care a numit-o Maya Rosaria Castellano.

Tatăl este Vincenzo Castellano,  nepotul lui Joshua Castellano, proprietarul clubului Bamboo. 
Pe 27 decembrie 2014 Antonia a mai născut un copil, un băieţel care a fost numit Dominic, al cărui tată este Alex Velea

1991: În principalele oraşe ale ţării, Alianţa Civică a organizat mitinguri de protest împotriva politicii guvernului.

1994: A murit compozitorul şi dirijorul Mişu Iancu (n. 1909).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1997: A fost parafat Acordul privind aderarea României la Acordul Central European de Comerț Liber (CEFTA).

 

 

 

1999: România a ratificat Acordul European referitor la persoanele implicate în proceduri înaintea Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi cel de-al şaselea Protocol Suplimentar Acordului General asupra Privilegiilor şi Imunităţii Consiliului Europei.

 

 

 

2002: A murit prozatorul şi poetul Platon Pardău; (n. 1 decembrie 1934  la  Vatra Dornei, judetul Suceava. ).

 

 

 

Platon Pardau

 

 

A urmat Facultatea de Filologie a Univ. din Cluj (absolvita in 1958).

Lucreaza ca profesor de limba franceza si rusa, apoi director al Casei de Cultura din Vatra Domei (1958-l959); inspector la sectia raionala de invatamint Vatra Dornei (1959); redactor al ziarului Zori noi din Suceava (1959-l961); director al Casei Regionale a Creatiei Populare Suceava (196l-l965).

Concomitent, din 1964 până în 1967, a fost presedintele Comitetului de Cultura si Arta al regiunii Suceava. Redactor-sef al ziarului regional Zori noi din Suceava (1965-l968); șef de secție la Scinteia (1968-l973) si lector la Casa de filme nr. 4 (1973-l980).

Din 1980, publicist comentator la revista Contemporanul.

Debuteaza in revista Contemporanul (1957).

Debuteaza  editorial cu volumul  de versuri Arbori de rezonanta (1963) si colaboreaza la prestigioasele reviste literare Tribuna, Gazeta literara. Romania literara. Luceafarul etc.

A publicat romanele Scara lui Climax, 1970; Ore de dimineata, 1972; Aproapele nostru aproape, 1973; Ciudata miscare a inimii in aprilie, 1974; Mergind prin zapada, 1974; Cu ochii dragosei, 1976; Cercul, 1976; Minunata poveste de dragoste a preafericitilor regi Ulise si Penelopa, 1978; Scrisori imperiale, 1979; Omul coborit din turn, 1980; Diavolul de duminica, 1981; Limita de virsta, 1982; Tentatia, I-II, 1983-l984; Rezerva speciala, 1984; Ultima tentatie, 1985; Portretul, 1986; Scrisori venetiene, 1987; Banuitele primejdii, 1988) si volum de versuri (Monolog, 1965; Vinatoare interzisa, 1967; Pasarea vine la noapte, 1968; Planete albastre, 1970; Acasa, 1973.

După 1989 a participat tot mai puţin la viaţa literară. A murit – aproape ignorat – la 12 aprilie 2002.

 

 

2012: A murit academicianul Gabriel Țepelea,  fost vicepreședinte al PNȚCD; (n.  6 februarie 1916 la Borod, judeţul Bihor).

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Gabriel Țepelea,

 

 

 

A  absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj (1933-1937), studii completate în Franţa (1937-1938). În 1948 şi-a susţinut doctoratul la Universitatea din Bucureşti, sub îndrumarea lui George Călinescu, cu o teză despre literatura în grai bănăţean.

Din 1933 a fost membru al Partidului Naţional Ţăranesc.. A fost membru al Comitetului de redacţie al revistei Ardealul, care apărea la Bucureşti în vremea ocupaţiei horthyste a Transilvaniei de Nord (1942 – 1944), precum şi al Colectivului de redacţie al revistei Tribuna Transilvaniei (1945 – 1946). Devenit în 1945 secretar general al Organizaţiei Tineretului Ţăranist din Transilvania, a candidat pe listele PNŢ în 1946.

După instaurarea regimului comunist, a fost condamnat pentru această activitate, fiind închis din 1949 până în 1955. După ce a fost eliberat, a fost nevoit să lucreze un timp ca muncitor necalificat, apoi ca bibliotecar.

Reintegrat în învăţământul secundar (1958-1960), a predat apoi la institutele pedagogice din Timişoara (până în 1964) şi Piteşti, unde devine şi redactor al revistei Argeş (1966 – 1968), iar în 1969 pune bazele unei secţii de limbi străine, fiind şi decan al Facultăţii de Filologie între anii 1971-1974. De-a lungul  bogatei sale activităţi, acad. Ţepelea a publicat peste 25 de volume şi peste 700 de studii, articole si comunicări stiintifice.

În decembrie 1989, se dedică activităţii de membru al PNŢCD, fiind ales vice-preşedinte – 1990-1996 – şi apoi prim vice-preşedinte – 1996-2000 – al partidului.

A fost ales  deputat în Parlamentul României, fiind între 1992 şi 1996 membru al Grupului parlamentar şi al Comisiei mixte pentru Parlamentul European, Preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Belgia, apoi, între 1996 şi 2000, Preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi Preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Franţa.

A fost Membru de onoare al Academiei Române din anul 1993, Doctor honoris causa al mai multor universităţi (Oradea, Arad, Piteşti), a fost decorat cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2000) şi cu Legiunea de Onoare a Franţei în grad de Ofiţer (2001).

 

 

 

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/04/13/o-istorie-a-zilei-de-12-aprilie-video-3/

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Domnii Ţării Moldovei, Chişinău, Civitas 2005;

  3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  4. ro.wikipedia.org.

  5. mediafax.ro;

  6. Istoria md.

  7. worldwideromania.com;

  8. Enciclopedia Romaniei.ro

  9. crestinortodox.ro

  10. http://www.rador.ro/2019/04/12/calendarul-evenimentelor 

 

12/04/2019 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

3 comentarii »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 12/04/2019 | Răspunde

  2. 12 aprilie 1989 Ceausescu anunță la ședința CC al PCR că România a achitat toate datoriile externe..

    Apreciază

    Comentariu de Solon | 13/04/2019 | Răspunde

    • A achitat datoriile externe, avea o importantă rezervă bugetară și cu toate astea a continuat să înfometeze populatia si să o țină în frig, în loc să treacă la măsuri de creștere a nivelului de trai și de slăbire a hățurilor dictaturii.
      Mai rar idioțenie ca aceea când a anunțat mărirea cu 100 de lei a salariilor, cu câteva minute înainte de a se sparge mitingul din 21 decembrie și a fi alungat definitiv de la conducere…

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 13/04/2019 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: