Nigel Farage: România e amenințată să i se aplice vechea doctrină Brejnev a suveranității limitate. VIDEO

ZIUA DE 11 APRILIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 11 aprilie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1680: Apare la Iaşi, „Psaltirea de-nţăles a sfântului împărat proroc David”,  cu text slavo-român

tradusă de mitropolitul Moldovei Dosoftei, (cunoscută sub denumirea de Psaltirea slavo-română) .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1744: A murit Antioh Dimitrievici Cantemir, poet, fiul lui Dimitrie Cantemir, scriitor iluminist și diplomat rus, inițiator al clasicismului în literatura rusă; (n. 1709).

 

        Antioh Cantemir

 

1830: S-a născut Emanoil Bacaloglu, fizician, chimist şi matematician român de origine greacă.

Din 1879 a fost ales membru titular al Academiei Române, devenind vicepreşedintele forului şi preşedinte al secţiei ştiinţifice; (m. 1891)

A studiat la Leipzig şi Paris. Reîntors în ţară începe să predea fizica şi chimia la şcoala de medicină şi farmacie.

Apoi este profesor de matematică la Liceul „Sf. Sava” din Bucureşti şi în final ajunge profesor de fizică la Universitatea Bucureşti.

La 1869 pune bazele societăţii de ştiinţe fizico-naturale, care-l alege şi preşedinte.

Din 1879 este ales membru al Academiei Române. Va fi vicepreşedintele forului şi preşedinte al secţiei ştiinţifice.

A participat la Revoluţia de la 1848. Este creditat cu primele lucrări ştiinţifice româneşti de matematică, fizică şi chimie, contribuind astfel la crearea terminologiei în limba română pentru aceste domenii. A fost şi unul dintre principalii iniţiatori ai „Societăţii de ştiinţe fizice”, înfiinţată în 1890.

 

 

 

1834: Are loc la Iași, reprezentaţia cu piesa lui Gheorghe Asachi „Cantata pastorală” sau „Serbarea păstorilor moldoveni” – primul spectacol muzical în limba română (Matei Millo interpretează primul rol din cariera sa) (11/23) .

 

1858: La Bucureşti, în Muntenia, s-a născut Barbu Ştefănescu Delavrancea, scriitor, om politic, orator şi avocat român, membru al Academiei Române şi primar de Bucureşti. Este tatăl pianistei şi scriitoarei Cella Delavrancea, precum şi al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România.

Barbu Ştefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, Bucureşti, d. 29 aprilie 1918, Iaşi)

Scriitorul îşi va semna operele cu varianta definitivă Barbu Delavrancea (ortografiată la început ”de la Vrancea”, după acel ținut de mare originalitate etno-culturală, de care se simţea foarte legat sufleteşte).

În perioada 1880 – 1882, Barbu Ștefănescu publică în România liberă foiletoanele intitutaleZig-Zag, semnînd cu pseudonimul Argus.

De acum datează și debutul propriu-zis al scriitorului ca nuvelist, cu Sultănică (România liberă, 9 – 15 martie, 1883), semnată Argus.După un scurt popas la Paris (1882 – 1884), pentru a-şi desăvîrşi studiile juridice, Delavrancea publică în 1885 volumul de nuvele Sultănica.

Prozator şi dramaturg, gazetar, avocat și orator, cu vocația perceperii evenimentelor politice și culturale în cele mai profunde sensuri ale acestora, lansat în politică, ajunge în 1899 primar al Bucureștilor. Rămîne în literatură, însă, întîi de toate prin Hagi-Tudose şi prin trilogia dramatică moldovenească.

 

 

 

1871:  S-a născut la Iași (11/23 aprilie) pictorul român Theodor Pallady, fiul lui Ioan  (sau Iancu Pallady), căsătorit cu Maria Cantacuzino, sora mai mare a diplomatului Neculai B. Cantacuzino. A decedat  la  16 august 1956 în  București.

 

 

 

 

 

 

 

Theodor Pallady, Autoportret

 

 

 

 

 Muzeul Theodor Pallady, în care sunt expuse tablouri pictate pe pânză de Pallady precum și peste 800 desene cu peisaje, nuduri, portrete sau interioare, reprezentative pentru perioada pariziană a lui Pallady, este gazduit de Casa Melik, aflată în București, pe strada Spătarului 22, sector 2, care a fost construită în 1750-1760 de către armeanul Hagi Kevork Nazaretoglu.

Clădirea este astăzi cea mai veche casă din București și este inclusă pe lista momumentelor istorice.

 

 

 

 

 

 

 

1877: Țarul Alexandru II-lea soseşte la Chişinău, gubernia Basarabia, iar armatele ruse trec frontiera României în  drum spre teatrul de razboi  ruso-turc din Balcani (1877-1878).

 

 

Alexandru II-lea, ţar al Imperiului Rus 1855-1881

 

 

La 11 aprilie 1877, venind cu trenul dinspre Tighina, gubernia Basarabia, ţarul Alexandru II-lea soseşte la Chişinău, unde a ieşit penru cîteva clipe pe peronul gării, apoi şi-a continuat calea spre Ungheni, de unde în seara aceleiaşi zile revine la Chişinău.

Această deplasare a împăratului rus marca începutul războiului ruso-turc 1877-1878. Tot la 11 aprilie 1877 trupele ruse trec frontiera României.

 

  

 
 
 
1880: Ia ființă Administraţia de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcţiunea princiară (din 1883, generală) a Căilor Ferate Române, instituţie care consacră iniţialele CFR.

Din acel moment, statul român a început să preia, prin răscumpărare, liniile de cale ferată de la concesionarii străini (11/23).

 

 

 
1888: Arheologul român Ion Suruceanu din Basarabia ţaristă, este ales membru de onoare al Academiei Române.

 

 

 

 
 
1897: S-a născut la Galați, Gheorghe Zane, economist și istoric, membru al Academiei Române; (d. 22 mai 1978, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

A publicat lucrări în domeniul istoriei economice şi sociale, istoriei gândirii economice, economiei politice, finanţelor publice, ş.a.În cercetarea ştiinţifică a folosit cu preferinţă metoda istorică.A colaborat la elaborarea lucrării „Bibliografia istorică a României. Secolul XIX. Tom I (1972), Tom V (1974)”şi a făcut parte din consiliul de coordonare al seriei.

O mare parte a activităţii sale de cercetare ştiinţifică este legată de studierea şi valorificarea moştenirii ştiinţifice şi literare a lui Nicolae Bălcescu.

A elaborat numeroase studii şi articole dedicate concepţiilor istorice, sociale şi economice ale lui Nicolae Bălcescu, pe care le-a reunit în volumul: Nicolae Bălcescu – Opera. Omul. Epoca. (1975).

A editat de asemenea opera lui Nicolae Bălcescu: N. Bălcescu. Opere. Scrieri istorice, politice şi economice (2 vol., 1940); N. Bălcescu. Opere. Vol. IV. Corespondenţă. Scrisori, memorii, adrese, documente, note şi materiale (1964); N. Bălcescu. Opere. Vol. I. Scrieri istorice, politice şi economice. 1844—1847 (1974).

Gheorghe Zane are contribuţii în domeniul istoriografiei economice, publicând studii cum ar fi: Marx si Bălcescu (1927), Mişcarea revoluţionară de la 1840, preludiu al Revoluţiei de la 1848 (1964), N. Iorga şi problemele sociale ale epocii sale (1965). Pe lângă istorie economică, el a elaborat şi lucrări de istoria doctrinelor economice: Introducere în studiul problemei valorii (1925); Comentarii şi interpretări în istoria doctrinelor economice (1928); Chestiuni de economie politică (1939).

De asemenea, a avut contribuţii în analiza principalelor domenii de activitate industrială, agrară, comercială şi bancară din România.

În anul 1974, a fost ales membru titular al Academiei Române, pentru opera sa de economist şi istoric al gândirii politice.De asemenea, a fost ales membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice din R.S.R., membru al Asociaţiei „Tiers Monde” (Paris), membru în comitetul de redacţie al revistei „Mondes en developpement” (Paris)

 

 

 

 

 

1898: S-a născut la București dramaturgul român Mircea Ștefănescu; (d. 23 oct. 1982, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

A absolvit în 1917 Liceul „Gheorghe Lazar” din Bucuresti, facând apoi o vreme studii juridice, la care va renunta pentru a se putea dedica teatrului si ziaristicii.

Debuteaza cu proza in revista Cuvintul liber (1920). in 1924 i se joaca, la Braila, prima piesa. Roba alba, scrisa in colab. cu cronicarul teatral I. Lazaroneanu.

Colaboreaza la Epoca, Vremea, indreptarea, Curentul etc. Primul succes important il obtine cu Comedia zorilor (1930), care cuprinde patru tablouri din „comedia adolescentei”.

Drama pasionala Veste buna (1936), apreciata in mod deosebit de E. Lovinescu , este distinsa cu Premiul Teatrului National. In 1939 i se reprezinta „romanul dramatic” Acolo, departe, axat pe problema artistului. 

Celelalte drame notabile ale lui Mircea Stefanescu sînt Casa cu doua fete (1946) si Ave Maria (1947). Comedia Vis de secatura (1946) surprinde pitorescul mahalalei bucurestene, iar comedia Micul infern (1948) – adevarat „roman dramatic”, caci actiunea se petrece de-a lungul a patruzeci de ani -urmareste tribulatiile triunghiului conjugal.

Dupa 1948, Mircea Stefanescu se consacra biografiei unor personalitati: Barbu Lautaru in Rapsodia tiganilot (1948), Matei Millo si Mihail Pascaly in Caruta cu paiate (1953); aceleasi intentii le revela si piesele Ciprian Poru’mbescu (1952), Cuza Voda (1959), Procesul domnului Caragiale (1962), Eminescu (1964) s. a. in ultimii ani s-a dedicat memorialisticii: Un dramaturg isi aminteste (1980). Premiul „I. L. Caragiale” al Acad. pe 1949; Premiul special al Uniunii Scriitorilor pe 1978.

 

OPERA:

Comedia zorilor, patru tablouri din „Comedia adolescentei”, Bucuresti, 1930;
Revelatia, Bucuresti, 1932;
Acolo, departe, roman dramatic in doua parti, Bucuresti, 1939;
Casa cu doua fete, drama in patru acte si epilog. Bucuresti, 1946;
Vis de secatura, comedie in trei acte, Bucuresti, 1946;
Secatura mahalalei, piesa in doua tablouri, si Ave Maria, drama in 5 acte, Bucuresti, 1947;
Jos Tudorache! Sus Tudorache!, comedie intr-un act, Bucuresti, 1952;
Matei Millo (Caruta cu paiate), piesa in trei acte, Bucuresti, 1953;
Zestrea Ilenutei, piesa in doua acte, Bucuresti, 1953;
Patriotica Romana, comedie in trei acte si un tablou. Bucuresti, 1956;
Teatru, cu o pref. de M. Gafita, Bucuresti, 1959;
Joc de noapte, joc de zi. 27 insomnii. Bucuresti, 1971;
Teatru, cu un cuvint inainte de N. Carandino, Bucuresti, 1973;
Caruta cu paiate. Bucuresti, 1976;
Teatru, Bucuresti, 1979;
Un dramaturg isi aminteste, l, Bucuresti, . Traduceri: D. N. Mamin-Sibirjak, Milioanele lui Privalov, Bucuresti, 1952 (trad. in colab. cu Isabela Dumbrava).

 

1901: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pianistul Theodor Rogalski (m. 1954, la Zürich).

 

 

 

1905: Principele G.V. Bibescu întreprinde, împreună cu soţia sa Martha, cu Emanuel Bibescu, inginerul Dimitrie Leonida, soţii Ferekyde şi Claude Anet, o mare expediţie cu automobilul către Persia, traversând Rusia, Crimeea şi Caucazul.

 

George Valentin Bibescu
1880-1941

1907: A murit Simion Florea Marian, folclorist și etnograf român; (n. 1847).

 

 

 

1913: S-a născut  pictorul român Sorin Ionescu.

 

 

 

1917: Şi-a ţinut lucrările Congresul Învăţătorilor din gubernia Basarabia, care acceptă institurea şcolii naţionale moldoveneşti, dar cu menţinerea limbii ruse ca obiect de studiu obligatoriu.

 

 

 

 

1919: A fost creată Organizația Internațională a Muncii, cu sediul la Geneva. România este membru fondator.

 

 

 

 

 

1924: S-a născut  Gheorghe Viziru, fost campion național la tenis, personalitate marcantă a sportului românesc (d. la 6 august 2003). 

Gheorghe Viziru a avut un frate geamăn, Marin, și el jucător de tenis.

La varsta de 15 ani, cei doi frați Viziru au jucat finala campionatului national de juniori,în care  învingător si campion național fiind Gheorghe Viziru.

 In anul 1947 a câstigat primul său titlu de campion național la seniori, performanța pe care o va repeta de încă opt ori, egalând, astfel, recordul lui Constantin Tănăsescu.

 

 

 

 

 

 

 
 
În anul 1949, Gheorghe Viziru a devenit seful sectiei de tenis a Clubului Sportiv al Armatei Steaua, iar doi ani mai tarziu a castigat, alaturi de fratele sau Marin,  proba de dublu a Campionatelor Mondiale Universitare.

Gheorghe Viziru a fost un component de baza al reprezentativei de Cupa Davis a Romaniei, el facand echipa si cu Ion Tiriac.

1930: A murit Aureliu Cornea, prozator român; (n. 1897). 
 
 

 

 

 

1932: Este prezentat în România filmul Visul lui Tănase, o coproducție româno-germană.  
 

 
 
 
 

Acest film-scheci de N. Kirițescu a fost realizat la Berlin, iar rolul principal l-a avut Constantin Tănase.

 

 

 

 

 

 

 

1942: S-a născut la Corabia, eseistul, poetul şi traducătorul român, Virgil Mazilescu; (d.10 august 1984, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

A scris printre altele, poeziile „Cineva pe lume are nevoie de mine” şi „Mi-am uitat casa şi numele”si a primit un premiu din partea revistei „Luceafărul” în anul 1968 pentru volumul de poezii Versuri.

 

 

 

 
 
 
1944: S-a născut la Turda, pictorul român  Nicolae Maniu.

 

 

 

 

 
 

 
 
A absolvit Liceul de Artă Plastică din Cluj (1963) şi Institutul de Artă Plastică din Cluj, secţia sculptură (1969).

Din 1983 s-a stabilit la Köln, în Germania, iar în 1993, la Paris, în Franţa.

 

 

 

 

 

  

1944: A încetat din viaţă în urma unui atac de cord, Ion Minulescu, poet simbolist, prozator şi dramaturg  român. Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881 in  Bucureşti), s-a format sub influența succesivă a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ștefan Petică și a simboliștilor francezi și belgieni.

A condus două publicaţii simboliste, Revista celorlalţi şi Insula (1912).

In anul 1922  este numit director general al artelor, iar din 1926 a fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti, România.

 

 

 

 

 

 

VIZIONATI AICI 

 

Printre cele mai cunoscute dintre volumele sale de versuri  se numara : Romanțe pentru mai târziu, 1908; De vorbă cu mine însumi, 1913; Spovedanii, 1927;Strofe pentru toată lumea,  1930; Nu sunt ce par a fi, 1936.

 

 

 

 

 

 
1949: A avut  loc premiera piesei Haiducii, de Victor Eftimiu. 

 

 

 

 

 1963: S-a înfiinţat la Bucureşti, – fondator şi dirijor Marin Constantin; (n. 1925 – m. 2011).  

 
 

 

 

 
 
 
Cu un repertoriu renascentist, gregorian şi baroc precum şi din muzica tradiţională şi contemporană românească şi peste 4000 de concerte de mare succes în ţară şi străinătate, ansamblul a susţinut primul recital la 7 iulie 1963.

Din luna februarie a anului 2015, când s-au împlinit 90 de ani de la naşterea fondatorului, Marin Constantin, Corul Naţional de Cameră “Madrigal” cuprinde în titulatura sa şi numele acestuia, devenind “Corul Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin” 

 

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
 
1954: S-a născut Teo Peter, basistul trupei de muzică pop-rock „Compact”, decedat într-un tragic accident auto, in anul  2004.  

 

 

 

 

 

VIZIONATI AICI 

 

 

1957: S-a născut Mirela Voiculescu-Fugaru, cântăreață română, soția cantaretului si compozitorului Cornel Fugaru.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1964: A murit  matematicianul Alexandru Ghica, membru al Academiei Române; (n. 1902).

 

 

 

 

 1969: Are loc, la Teatrul Mic din Bucuresti, premiera piesei Iona, de Marin Sorescu.Tragedia in patru tablouri Iona , a fost montata de regizorul Andrei Serban, rolul titular fiind  interpretat  de actorul emerit George Constantin.

 

 

 

 

 

 1988: A murit tenorul Eugen Fânăţeanu (n. 1939)

 

 

 

 

1990: Înființarea Centrului European de Cultură din București. 

 

 

 

1990: A  apărut, la Bucureşti, primul număr al cotidianului „Azi”, avandu-l ca director onorific pe Alexandru Bîrlădeanu si redactor-şef  pe Octavian Ştireanu.

 

 

 

 

 

1992: S-a înființat Eximbank, bancă specializată în susținerea comerțului exterior al României prin instrumente financiar-bancare și de asigurări specifice, atât în nume și cont propriu, cât și în numele statului. 

 

 

 
1992: În cadrul reuniunii Delegației Permanente a PNL, președintele partidului, Radu Câmpeanu, anunță retragerea acestei formațiuni politice din Convenția Democrată din România. 

 
1997: A decedat medicul genetician Constantin Maximilian, membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n.2 august 1928, Bucuresti).

A fost unul din pionierii relansării bioeticii în România, în formula sa modernă,enunţând pentru acest domeniu următoarea definiţie concisă: „bioetica este un punct de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor ştiintei”.

În 1958, Constantin Maximilian a organizat primul laborator de genetică medicală din România.

 

 

 

 

 

 

 

 

A redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică şi genetică umană, între care Dicţionarul Enciclopedic de Genetică, apărut în 1984.

 

 

  

 

 

 

 

2008: Ministrul de Externe  român Adrian Cioroianu şi-a prezentat demisia de onoare, ca urmare a cazului Crulic.

 Românul Claudiu Crulic a murit într-un spital polonez, după ce intrase în greva foamei, protestând faţă de arestarea sa de către autorităţile de la Varşovia.

Fusese arestat în Polonia la 10 octombrie 2007 şi a decedat la 18 ianuarie 2008, după ce autorităţile poloneze l-au eliberat din închisoare pentru a-l interna într-un spital, starea sa de sanatate fiind precară dupa o  indelungata  greva a  foamei.

 

 

 

 

 

2010: Societatea Română de Radiodifuziune a fost aleasă ca membră în comitetul director al Conferinţei Permanente a Audiovizualului Mediteranean (COPEAM).

 

 

 

 

 

 

 

 2015: A murit inginerul electromecanic şi profesorul Toma Dordea; activitatea de cercetare ştiinţifică şi-a orientat-o spre domeniul vast al maşinilor electrice, cu referire la teoria şi ecuaţiile maşinilor electrice, precum şi la proiectarea, calculul şi optimizarea acestor maşini; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1921).

 

 

 

 

 

 2018, 11/12: A murit marea actriţă de teatru, film și televiziune, Carmen Stănescu; (n. 1925).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Actrita de teatru si film desebit de carismatica, cu o privire profunda si misterioasa care a surprins deseori prin schimbarile de look si capacitatea de reinventare, s-a născut în București pe 29 iulie 1925.

Inca de la 6 ani, parintii sai au dus-o la Teatrul National, sa vada “Vlaicu Voda”.

Pe scena se ridicase un adevarat palat. Frumusetea decorului, jocul actorilor, subiectul piesei, au fermecat-o, si de atunci si-a dorit sa devina actrita. Parintii nu s-au opus. Ceva mai tarziu, vroia chiar sa paraseasca scoala si sa se apuce de teatru. Tatal a convins-o insa ca trebuie sa termine intai scoala si sa-si ia bacalaureatul si asa a facut.

In adolescenta a facut mult sport : volei, tir, natatie devenind campioana la tir dar un banal accident a facut-o sa renunte la tir, practicand insa in continuare alte sporturi.

A urmat Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică, promoția 1944-1948, la clasa profesoarei Marioara Voiculescu.

A debutat in 1945 in teatru cu rolul Ecaterina Ivanovna in piesa „Fratii Karamazov”. Incepand de atunci si pana astazi, a interpretat peste 30 de roluri pe scena Teatrului National precum si a altor teatre din București.

In 1955 cunoaste marea dragoste a vietii ei: actorul Damian Crasmaru, cu care este si in prezent formand una dintre cele mai longevive perechi de actori atat pe scena cat si in viata. Carmen Stanescu avea 30 de ani si o cariera de zece ani pe scena Nationalului, unde ajunsese inca din anul doi de Conservator. Damian Crasmaru avea 24 de ani si abia terminase Conservatorul, ca sef de promotie.

De o ”frumusete solara, un vulcan in eruptie”, actrița s-a lansat in film cu rolul din „Doi vecini” după Tudor Arghezi, în regia lui Geo Saizescu in 1958.

E remarcatapentru  frumusete si sex-apeal in „Telegrame” după I.L. Caragiale, regia Aurel Miheleș, Gheorghe Naghi, 1959 si „Bădăranii” după Carlo Goldoni, regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi, 1960 si desi nu exceleaza ca pe scena, rolurile din filmele istorice : „Frații Jderi”, „Mușchetarul român” si „Războiul de Independență”, serial tv in regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis, 1977 ii aduc celebritatea si in cinematografie.

A facut cariera și in televiziune alaturi de Misu Fotino, care i-a fost partener în multe emisiuni de divertisment.

In 2003 a scos o carte intitulată „Destainuiri” în carea descris multe lucruri si intamplări frumoase, nu atat din viata personala cât din ce a vazut si trait in intreaga viata.

A trăit ultimii ani retrasă impreuna cu soțul ei, Damian Crâșmaru, intr-o casuță la Valenii de Munte.

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

SFANTUL  IERARH CALINIC DE LA CERNICA

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pe 11 aprilie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica.

Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica s-a născut in București, pe 7 octombrie 1787. La vârsta de 20 de ani ajunge la mănăstirea Cernica, din apropierea Bucureștilor, iar pe data de 12 noiembrie 1808, tânarul Constantin devine monahul Calinic.

La mănăstirea Cernica a fost ieromonah, preot si stareț timp de 31 de ani.

Refuzând sa fie mitropolit al Ungrovlahiei, a fost ales in anul 1850 în fruntea episcopiei Râmnicului, care funcționa la Craiova unde fusese mutată în urma incendiului din 1847. Reclădind catedrala episcopală de la Ramnicu-Valcea, s-a mutat aici in 1857, unde a păstorit până în 1868.

Printre infaptuirile sale de seama se numara si Manastirea Frasinei. Este locul in care nu au acces femeile. Potrivit Traditiei, Sfantul Calinic a pus pe drumul spre Frasinei o borna: “Pana aici au voie femeile, de aici este partea monahilor”.

Aceasta borna a fost scoasă in perioada comunistă, pastrându-se acum în manastire.

Sfantul Calinic a infiintat o tipografie in anul 1861, la Ramnic. La acesta tipografie a tiparit cărti de cult si multe dintre lucrarile sale.

Pe la 1850-1880, tipărea așa de mult, incat mai târziu Nicolae Iorga a numit Ramnicul “capitala tipografilor”. A fost ingropat, dupa dorinta sa, la Manastirea Cernica, în tinda Bisericii “Sfantul Gheorghe“.

Pentru curăția vieții sale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca sa fie trecut in rândul sfintilor. Canonizarea a avut loc la Mănastirea Cernica în zilele de 21 si 23 octombrie 1955.

Prăznuirea a fost fixata la data trecerii sale catre Domnul, 11 aprilie, iar tot atunci au fost alcătuite si slujbele de pomenire ale Sfantului, precum si viata sa si felul zugrăvirii chipului său.

Moaștele Sfantului Calinic se afla la mănăstirea Cernica.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI:

 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/04/13/o-istorie-a-zilei-de-11-aprilie-video-3/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Domnii Ţării Moldovei, Chişinău, Civitas 2005;

3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

4. ro.wikipedia.org.

5. mediafax.ro;

6. Istoria md.

7. worldwideromania.com;

8. Enciclopedia Romaniei.ro

9. crestinortodox.ro

 

Publicitate

Spectaculoasa creștere a economiei Braziliei, Eminescu și Teoria Statului Organic. VIDEO

 

 

 

 

 

 

Ambasadorul Braziliei i-a mulțumit lui Eminescu pentru… creșterea economică spectaculoasă a țării sale!!!

Prima reacție la o astfel de știre poate să fie cea de neîncredere. Vorba aia, Eminescu a fost poet. Ce treabă ar avea el cu avântul economic al unui stat modern?! Ei bine, Eminescu a fost și jurnalist, a fost și sociolog, chiar și politician…

Puțini știu că printre studiile geniului român se află și unul care poartă numele de TeoriaStatului Organic, viziune care a stat la baza exploziei economice a Braziliei in perioada 2000 – 2012.

Ca o confirmare a acestui lucru, Jeronimo Moscardo, ambasador al Braziliei în România, a făcut în anul 2003, cu ocazia decernării de către Academia Română a titlului Doctor Honoris Cauza, o afirmație cel puțin surprinzătoare pentru noi: 

“Mulțumesc României și în special domnului Eminescu pentru faptul că Brazilia a cunoscut cea mai mare creștere economică din lume.”

Jurnalistul Miron Manega, care a investigat afirmația ambasadorului brazilian, ne împărtășește ce a descoperit: Mihail Manoilescu unul dintre cei mai mari economiști români, fost Guvernator al Băncii Naționale, a încorporat într-o celebră lucrarea de-a sa, “Noua teorie a protecționismului economic internațional”, Teoria Statului Organic a lui Eminescu.

Cartea lui Mihail Manoilescu, publicată în anul 1932, este tradusă în portugheză, ajunge în Brazilia, unde devine curs universitar, din anii 1970 program economic al țării, iar în perioada 2000-2012 transformă radical Brazilia, generând o creștere economică spectaculoasă…

Acum, dacă teoria lui Eminescu despre Statului Organic, dezvoltată de Mihail Manoilescu în “Noua teorie a protecționismului economic internațional”, a ajuns să fie program economic de succes al unei țări cu o suprafață aproape cât a Europei, ne-am putea întreba de ce nu o aducem în dezbaterea publică din România și apoi să o folosim pentru progresul economic al țării?

Ei bine, nu avem voie! Conducerea de la Institutul Elie Wiesel a făcut spume la gură atunci când Banca Națională a emis o monedă comemorativă pentru Mihail Manoilescu, unul dintre cei mai mari economiști ai lumii, ucis de comuniștii bolșevici!.

Așadar, un alt mare gânditor român pe care acești indivizi vor să ni-l șteargă din memorie și ale cărui studii ar vrea să le interzică.

Mai rămâne ca cei de la Elie Wiesel să ceară și scoaterea lui Eminescu din manuale – doar a fost foarte critic cu evreii din vremea lui!

Vizionare cu folos!

Daniel Roxin