CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 4 APRILIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


 

 

 

 

 

Ziua de 4 aprilie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

1459: Se încheie pacea moldo-polonă între Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457–1504) şi reprezentantul Poloniei, Andrei Adrowasz.

Se prevedea încetarea stării de razboi între Moldova şi Polonia, îndepartarea fostului domn Petru Aron de la hotarele Moldovei si readucerea  cetatii  Hotin în componenţa Principatului Moldovei.

 Ştefan cel Mare recunoştea suzeranitatea polona.

Ştefan cel Mare şi Sfînt (Ştefan III Muşat), domn al Moldovei  (1457-1504)  

Tratatul a fost semnat după ce moldovenii au asediat timp  de doi ani  cetatea  Hotinului. 

Aceasta cetate fusese  înălţată în timpul domniei lui Alexandru cel Bun în Moldova şi a fost cedată polonezilor de Ilie, feciorul lui Alexandru, in 1436.

 

 

 

Domnul Petru Aron a recâştigat cetatea, dar a fost  nevoit sa cedeze târgul Siretului şi alte localităţi.

După o anumită vreme Hotinul a  trecut din nou în mainile polonezilor, pană la recucerirea sa de catre Ştefan cel Mare.

La 1538 generalul polonez Tarnovski i-a aruncat în aer zidurile.

Petru Rareş în a doua sa domnie, le restabileşte şi sporeşte capacitatea de apărare, pe timpul domniei acestui luminat voievod cetatea ajungand din nou la vechea ei frumusete si maretie.

Mai târziu, voievodul carturar  Dimitrie Cantemir în a sa „Descriere a Moldovei” avea sa afirme, ca cetatea „…..în ziua de azi iaste vrednică de a se socoti cea mai frumoasă şi mai mare decât celelalte ale Moldovei”.

În anul 1562, domnitorul Ioan Heraclide Despot cedează Hotinul prietenului sau Albert Laski, iar  Bogdan al IV-lea repetă gestul predecesorului sau, oferindu-l  în dar nobilului Dobrovolski.

Cand a venit la tron vrednicul domnitor Ion Voda cel Viteaz, acesta  cucereste cetatea şi o pune din nou sub stăpânirea legitimă a moldovenilor.

În 1712 turcii pun mâna pe cetate, o repară şi o întăresc.Pe timpul ocupatiei lor e ridicată în interiorul cetăţii o moschee.

Dupa o suta de ani Hotinul fu stăpânit de rusi, cetatea işi pierdu importanţa de altă dată, ca mai apoi la 1856 sa fie desfiinţată şi lăsată pradă uitării.

Nimic de mirare, dacă ne gândim ca Imperiu ca cel Rus, care işi extinse cu mult hotarele în urma războaielor şi a tratatelor favorabile, nu avea nici un interes sa păstreze pentru istorie o cetate aparţinând poporului văduvit de pământurile sale străbune.

Nici până în ziua de azi cetatea Hotinului nu a scapat de  stăpânirea straină.

 Se zice ca prin anii treizeci ai secolului nostru cheia de la cetatea Hotinului se mai pastra în Finlanda, în colecţia   generalului Mannerheim, temerarul conducator al poporului finlandez in razboiul purtat impotriva agresorilor sovietici in 1939.  

 

 

 

 

 

 1877: La Bucureşti, în  România, ia fiinţă Societatea Ştiinţelor Medicale avându-l  preşedinte pe dr. Alexandru S. Marcovici.

 

 

 

1877: Se  semnează la Bucureşti, în România,  Convenţia româno-rusă, prin care se permitea armatelor ruseşti trecerea pe teritoriul României spre Balcani.

În acelaşi timp, guvernul rus se obliga să menţină şi să apere integritatea teritorială a României şi să respecte drepturile politice ale statului român.

 

1902: Se încheie la Bucureşti,  Tratatul secret de alianţă româno – austro-ungar, care îl reînnoiape cel încheiat la 13 iunie 1892.

La tratat a aderat  în 12 iulie – Germania, iar în noiembrie – Italia. Tratatul prevedea prelungirea automată după cinci ani dacă niciuna din părţi nu-l denunţă.

 

 

 

 

1904: În sala de festivităţi a Seminarului Teologic din Chişinău, s-a desfăşurat şedinţa de inaugurare a Sicietăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din gubernia Basarabia.

Decan al Societăţii este ales protoiereul A.V.Ianovski ,  locţiitor – A.M.Parhomovici şi şef al serviciului administrativ – Ion Halippa.

 

1915: S-a născut in  comuna  Manga-Pietrari, jud. Dambovita , Vasile Florescu, teoretician, critic literar român (d. 14 ianuarie 1982, Bucuresti.).

A afost absolvent al Facultatii de Litere si Filosofie a Universitatii  din Bucuresti (licentiat 1940), apoi al Scolii Normale Superioare (1940-1942) si  elev al al Institutului Francez de inalte Studii.

 A debutat in revista  Cadran (1937) si a facut parte din redactia revistelor  Cadran si Comentar. A colaborat  la: Universul literar, Gazeta literara, Viata Romaneasca, Luceafarul,  Revista de filosofie, Romania literara, Tribuna, Vatra, Philosophy and Rhetoric (Pennsylvania, SUA), // Verri (Milano, Feltrinelli).

În 1973 ii apărea la Bucureşti volumul   Retorica şi neoretorica. Geneză. Evoluţie. Perspective (Editura Academiei), lucrare de referinţă în domeniu, nu numai pe plan naţional, ci şi internaţional. De altfel, cartea apăruse într-o versiune italiană cu doi ani înainte: La retorica nel suo sviluppo storico, Bologna, II, Milano, 1971, iar după editarea în română au urmat două versiuni în limba franceză (La rhétorique et la néorhétorique, Geneva, 1982 şi Bucureşti-Paris, 1982).

A fost membru al Academiei  de Stiinte Sociale din Bologna, al Societatii  Internationale de Istoria Retoricii; corespondent al Societatii  Americane de Retorica, membru al Consiliului de Directie (Editorial Board) al revistei  Philosophy and Rhetoric.

A fost  tradus in italiana (1970) si in engleza (1970). In limba  italiana ii mai apare lucrarea „La retorica nel suo sviluppo storico” (1971). Volumul ” Retorica si neoretorica” (1973) este tradus in japoneza (1979).

A elaborat capitolul Ascension et decadence din lucrarea colectiva consacrata retoricii, la initiativa „Grupului din Liege”.

 

 

 1920:  Consiliul Dirigent al Transilvaniei, constituit la separarea acestei provincii de Ungaria, se desfiinţează printr-un decret-lege, atribuţiile acestuia trecand asupra guvernului regal al Romaniei Mari.

 

 

 

 

 1920: Primul film de desene animate românesc – Păcală în lună, creat de desenatorul Aurel Petrescu.

 

 

 

 

1930: Politicianul de origine basarabeană Constanin Stere,  se retrage din Partidul Naţional-Ţărănesc din România impreună cu grupul condus de el şi infiinteaza  Partidul Ţărănesc-Democrat.

 

 

 

1931: Se constituie  Banca Agriculturii Româneşti pentru asanarea financiară şi economică a agricultorilor din România.

 

 

 

 

1931: În România are loc demisia guvernului naţional-ţărănesc prezidat de G.G.Mironescu.

 

 

 

 

1933: S-a născut actorul Ştefan Tapalagă; (m. 21 mai 1994).

 

 

 

 

 

 

A jucat pe scena Teatrului de Comedie București. În tinerețe a fost campion la scrimă.

A fost fratele actriței Rodica Tapalagă.

 

 

 

1938: S-a născut la Lugoj, ziaristul, realizatorul de televiziune si scriitorul român Aristide Buhoiu (d. 17 septembrie 2006).

A fost absolvent al facultății de filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, promoția 1962.

A devenit popular în rândurile publicului, dupa ralizarea ciclului de reportaje Drumuri europene, difuzat de postul național de televiziune TVR între 1976 și 1983.

A emigrat în 1984 în SUA. Fiica, Luana, a lucrat pentru celebrul regizor Steven Spielberg, la fundația lui din Hollywood. Fiul, Aristide, editează în SUA ziarul de limba romana  Universul, care apare de 20 ani.

Aristide Buhoiu a murit la vârsta de 67 de ani. Suferea de cancer cu multiple metastaze. Trupul neînsuflețit i-a fost depus la biserica din Piața Amzei, iar înmormântarea a avut loc la cimitirul Bellu din București.

 

 

 

 

1942: A murit la Bucureşti, istoricul literar român, bibliograful si  publicistul  Gheorghe Adamescu; (n. 23 iulie 1869, Bucureşti – d. 4 aprilie 1942, Bucureşti).

A absolvit Facultatea de Litere din Bucureşti, iar in 1892 a luat licenţa în istorie şi filologie, dupa care si-a continuat studiile universitare la Geneva şi Paris.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Întors în ţară, a fost profesor la Galaţi şi la Bucureşti, la Liceul Gheorghe Şincai, respectiv Sfântul Sava.

În 1898 a fost numit membru în Consiliul General de Instrucţie, iar între 1901-1904 a fost secretar general pentru învăţământul rural şi primar.

A debutat în literatură cu poezii în anul 1885, publicate în ziarul „România”.

A fost ales membru corespondent al Academiei Române la 12 iunie 1921.

 

 

 

 

 1944: In timpul celui de-Al Doilea Război Mondial,  Bucureştiului este masiv bombardat de către aviaţia agnlo-americană.

Un număr de 220 bombardiere B-17 (numite Fortărețe zburătoare) și 93 bombardiere B-24 (Libertador),  au intrat în spațiul aerian al României, venind din Italia. Și au făcut prăpăd.

 

 

 

 

 

VIDEO 4 aprilie 1944, ziua în care americanii au OMORÂT 2942 de bucureșteni. REVOLTĂTOR: românii le-au ridicat două monumente aviatorilor americani doborâți!

 

 

Oficial, în bombardamentul din 4 aprilie 1944 au murit 2.942 de persoane și au fost rănite alte 2.126.

 Au fost vizate ținte civile, cu deosebire zona Gării de Nord, dar și partea centrală a orașului, zone care nu aveau o justificare militară, deoarece frontul se afla departe, la peste 300 km, pe linia Iași-Chișinău, iar luptele încetaseră de la sfârșitul lunii martie.

O mare parte din victime erau refugiați basarabeni, care fugeau din calea urgiei sovietice. 

Morții au fost îngropați într-o margine a Cimitirului Calvin, cu ceremonii amintind de funeralii naționale. Cimitirul va purta numele „4 aprilie”, dar va fi desființat în anii comunismului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aviatia americana au pierdut 10 avioane. Dacă de morții noștri nu își mai amintește nimeni, in București există astăzi doua monumente ridicate în memoria aviatorilor americani morti în misiunile de bombardament asupra orașului: unul a fost realizat în 2002 în Cișmigiu, iar celălalt se află în Parcul Kiseleff și a fost inaugurat în 2007.

 

 

 

 

 

 1944:  Ştefan Foriş este inlăturat din funcţia de secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român.

Se constituie o conducere provizorie, în frunte cu Emil Bodnăraş, Constantin Pîrvulescu şi Iosif Rangheţ.

 

 

 

 

Foto: Stefan Foris, fost activist comunist de origine maghiara în România și Ungaria.

 

A fost membru al  Partidul Comuniștilor din Ungaria și a activat în cadrul regimului Republicii Sovietice Ungare a lui Kun Bela.

În 1919, dupa anihilarea Republicii Sovietice Ungare de catre armata romana, Foriș s-a reîntors la Brașov. În 1921 a aderat la nou înființatul Partid Comunist Român (care în 1924 a fost interzis).

A fost redactor la două gazete de stânga. În 1928, tribunalul militar din Cluj l-a condamnat la zece ani închisoare, însă Foriș s-a refugiat în URSS.

Un timp a locuit la Moscova, apoi la Viena și Berlin. S-a întors în România în 1930 și o parte din pedeapsă a ispășit-o în detenție între anii 1931-1935.

Foriș a fost secretarul general al PCR in perioada 1940-1944, ales de Comintern şi recomandat de zelul cu care respecta prescripţiile Moscovei.

A fost înlăturat de la conducerea PCR la 4 aprilie 1944 (în timpul pregătirilor clandestine în vederea unei revolte antihitleriste și antiantonesciene), iar la 9 iunie 1945 a fost arestat si acuzat de trădare (colaboraționism cu Siguranța în anii războiului) de trei membri ai secretariatului PCdR – Teohari Georgescu, Iosif Chișinevschi și Gavrilă Birtaș (secretar de partid al regiunii Oradea).

Foriș a fost ucis în 1946 cu lovituri de rangă aplicate de Gheorghe Pintilie (Pantiușa Bodnarenko), în complicitate cu șoferul său D. Neciu.

Pintilie-Bodnarenko și agenți ai Siguranței din Oradea au fost implicați și în asasinarea mamei (în vârstă de 70 de ani) lui Foriș, pe care au înecat-o în Criș.

A  fost reabilitat de Ceaușescu în anul 1968. Ancheta din același an a stabilit oficial că mama lui Foriș ar fi murit de moarte naturală, dar că gazdele sale, soții Fogel, i-ar fi aruncat cadavrul în Criș.

S-a mai stabilit de asemenea că decizia asasinării lui Foriș fusese luată de Gheorghiu-Dej, Teohari Georgescu, Ana Pauker și alți demnitari ai PCR.

 

 

 

 

 

1945: Al doilea război mondial –  Teritoriul Ungariei a fost complet eliberat, de către trupele române și sovietice.

 

 

1949: A fost semnat Tratatul Atlanticului de Nord, care a consfinţit crearea Organizaţiei Alanticului de Nord.

Tratatul  a fost semnat de reprezentantii a douăsprezece națiuni: Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Belgia, Olanda, Danemarca, Italia, Luxemburg, Norvegia, Islanda, Canada și Portugalia.

 

 

 

 

 

 1953: A murit regele Carol al II-lea,  al Romaniei. A fost primul rege nascut in Romania si a  domnit  între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Aceasta decada  a domniei regelui Carol al II-lea, a reprezentat o epoca de prosperitate economica si de inflorire culturala a  tarii, dar si o epoca de ascensiune a extremismului de dreapta, a unor abuzuri si a unui regim dictatorial instaurat de rege.

Principele Carol s-a nascut la Sinaia, la 3 octombrie 1893. A fost fiul Regelui Ferdinand si al Reginei Maria.

 

 

 

 

 

 

Regele Carol  al II- lea al Romaniei

 

 

 

 La 10 martie 1921, Principele Carol s-a casatorit cu Principesa Elena, fiica Regelui Constantin al Greciei. Casatoria nu a durat. Carol s-a indragostit de Elena (Magda) Wolf Lupescu, cu care a fugit la Paris, in decembrie 1925, renuntand la drepturile sale de mostenitor al coroanei.

Regele Ferdinand l-a desemnat in aceasta situatie ca succesor la tron pe tanarul sau nepot, Mihai. Carol s-a reintors in tara la 8 iunie 1930, si-a inlaturat fiul de pe tron si s-a proclamat Rege.

In 1938, Regele Carol al II-lea a dizolvat partidele politice, a abolit Constitutia si a instaurat un regim de autoritate monarhica.

Lipsa de suport extern din partea aliatilor traditionali ai Romaniei, Marea Britanie si Franta, inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial si, in 1940, destramarea Romaniei Mari prin cedari teritoriale, au dus la erodarea completa a sprijinului politic pentru regimul lui Carol al II-lea. La 6 septembrie 1940, pe fondul tulburarilor interne, Regele Carol al II-lea a fost nevoit sa abdice.

A  parasit tara impreuna cu Elena Lupescu si a locuit in Statele Unite ale Americii, Brazilia si Portugalia.

A fost  inmormantat in capela Regilor Portugaliei din Estoril.

Din anul  2003, ramasitele pamantesti ale Regelui Carol al II-lea se odihnesc la Curtea de Arges, alaturi de predecesorii sai.

 

 

 

1961: A murit Simion Stoilov (Stoilow), matematician român, membru al Academiei Române; (n. 14 septembrie 1887, Bucuresti).

A studiat la Universitatea din Craiova si din 1907 la Universitatea din Paris, ca trei ani mai târziu să obțină diploma de absolvent. În 1916 obține doctoratul în matematici sub îndrumarea lui Émile Picard.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 A  fondat  școala româneasca  de analiză complexă  și autor a peste o sută de publicații.

În 1936 este admis ca membru corespondent al Academiei Române, ca în 1945 să devină membru deplin.

Din 1941 a activat la Universitate, în perioada 1944 – 1945 fiind rector, iar între 1948 și 1951 decan al Facultăților de Matematică și Fizică.

Este cunoscut drept creatorul teoriei topologice a funcțiilor analitice si  totodată creatorul școlii românești de analiză complexă.

In perioada 1946 – 1948 a fost  ambasador al țării în Franța, iar în 1946, membru al delegației române, conduse de Gheorghe Tătărescu, la Tratatele de pace de la Paris.

 

 

 

 

1972: A murit la Bucureşti,  fizicianul și geofizicianul român Gheorghe Atanasiu ; (n. 13 decembrie 1893, Iași), membru titular al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 

 

A efectuat cercetări în domeniilegeomagnetismului, opticii, radioactivitatii.

 

 

 

 

 

1990: La Patriarhie a avut loc solemnitatea întoarcerii în scaunul patriarhal – la iniţiativa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române – a Prea Fericitului Teoctist Arapaşu, care se retrăsese temporar, din motive de sănătate.

 

 

1992: A murit la  Collado Villalba, Madrid, Spania, scriitorul român Vintilă Horia.

 

 

 

 

 

 

 

Vintilă Horia (pseudonimul literar al lui Vintilă Caftangioglu, n. 18 decembrie 1915 (S.N. 31 decembrie), Segarcea ),  a fost un diplomat, eseist, filozof,  jurnalist, pedagog, poet și romancier român, care a scris în special în limbile română și franceză, cunoscând consacrarea internațională după exilul său.

 

 

 

 

1995: Comisia politică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a aprobat admiterea Republicii Moldova ca membru cu drepturi depline al Consiliului Europei.

 

 

 

1997: A fost fondată echipa de fotbal Sheriff Tiraspol.

 

 

 

 

2003: A fost inaugurat Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi – la Bucureşti.

Apărut la iniţiativa primului ministru, Adrian Năstase, acest muzeu reuneşte documente rare si  hărţi de o mare valoare istorică.

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/04/04/o-istorie-a-zilei-de-4-aprilie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Domnii Ţării Moldovei, Chişinău, Civitas 2005;

  3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  4. ro.wikipedia.org.

  5. mediafax.ro;

  6. Istoria md.

  7. worldwideromania.com;

  8. Enciclopedia Romaniei.ro

04/04/2019 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. B-24 Liberator

    Apreciază

    Comentariu de revelare | 04/04/2019 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: