CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Regina Maria şi bolşevicii. VIDEO

27/03/2019 Posted by | DIVERSE | , , , , , | Lasă un comentariu

Defenestrarea – o metodă rapidă de „epurare” a clasei politice

 

 

Nemulțumirea față de clasa politică e veche de când lumea, ea existând din cele mai vechi timpuri.

De obicei, oamenii nemulțumiți organizează proteste, unele dintre ele sfârşind prin a fi  violente.

O astfel de izbucnire necontrolată este şi defenestraţia (denumită şi defenestrare), prin care se înţelege  acţiunea de a arunca ori a împinge o persoană sau mai multe, pe fereastră.

Cuvântul derivă din franceza veche fenestre, din latină fenestra, în italiană finestra şi germană Fenster.

 

May 23, 1618 Thrown out of the Window

 

Cele mai cunoscute acţiuni de defenestrare (aruncare pe geam a unor persoane urâte de mase sau de adversarii politici), s-au petrecut la Praga în timpul unor evenimente separate din istoria Cehiei şi Boemiei, unul din 1419, iar cel de-al doilea din 1618, deşi termenul este mai des folosit în legătură cu ultimul incident.

Amândouă evenimentele au fost semnale de început a unor conflicte prelungite în Boemia şi regiunea înconjurătoare.

La începutul secolului al XV-lea, praghezii erau extrem de nemulțumiți de Biserica Catolică ai cărei slujitori adunaseră averi impresionante, în timp ce poporul se zbătea în sărăcie, motiv pentru care mulți au abandonat catolicismul și s-au alăturat mișcării husite.

În ziua de 30 iulie 1419 la Praga, adepţii radicali ai reformatorului protestant Jan Hus au mers la  primărie, în frunte cu preotul husit Jan Zelivsky, unde au început un protest masiv împotriva bisericii catolice și a politicienilor.

Totul a fost ținut sub control, până când Zelivsky a fost lovit în cap cu o piatră.

 Mulţimea înfuriată a luat cu asalt primăria şi i-a aruncat pe membrii consiliului orăşenesc pe ferestre, aceştia prăbuşind-se în suliţele mulţimii înarmate aflate în stradă.

Membrii consiliului orăşenesc n-au avut pur şi simplu nicio șansă, fiind ucişi.

Această acţiune este considerată a fi fost evenimentul declanşator al războaielor Husite care au durat până în 1436. 

Pe 23 mai 1618, o adunare a protestanţilor prezidată de contele Thurn, au judecat doi guvernatori imperiali, Wilhelm Grav Slavata (1572–1652) şi Jaroslav Borzita Graf Von Martinicz (1582–1649), pentru încălcarea libertăţii religioase garantate de imperiali.

Cei doi au fost găsiţi vinovaţi şi împreună cu secretarul lor Philip Fabricius, au fost aruncaţi pe ferestrele Cancelariei Boemiei.

Cei trei au căzut pe o grămadă mare de gunoi de grajd şi au scăpat nevătămaţi.

Philip Fabricius a fost mai târziu înnobilat de împărat, care i-a acordat titlul „von Hohenfall” (aproximativ „al Căderii de Sus”).

Oficialii imperiali catolici au pretins că cei trei au supraviţuit datorită protecţiei îngerilor păzitori, apărători ai cauzei drepte catolice.

Pamfletiştii protestanţi au afirmat că supravieţuirea celor trei a fost datorată mai degrabă baligii de cal, decât îngerilor păzitori.

Defenestrarea de la 1618 a atras după sine izbucnirea nefericitului Război care a măcinat Europa occidentală timp de de 3o de ani.

De-a lungul istoriei Pragăi au avut loc mai multe „defenestraţii”, dar cele mai cunoscute cu numele de „defenestraţiile de la Praga” sunt faimoasele evenimente din 1419 şi 1618.

Strict din punct de vedere cronologic, a doua defenestraţie din Praga s-a petrecut pe 24 septembrie 1483, când şapte consilieri orăşeneşti au fost ucişi, iar trupurile lor au fost aruncate pe fereastră din turnurile primăriei.

Uneori se foloseşte termenul de a treia defenestraţie de la Praga, pentru un eveniment care este astfel denumit în mod impropriu şi care descrie moartea lui Jan Masaryk (10 martie 1948), care a fost găsit mort sub ferestra băii clădirii Ministerului Afacerilor Externe al Cehoslovaciei.

 Potrivit /ro.wikipedia.org/wiki/ se pare că atunci comuniştii cehoslovaci, au fost cei care l-au asasinat pe Masaryk.

 

27/03/2019 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Foști lideri sovietici, condamnați în Lituania pentru crime de război

Lituania | Foști lideri sovietici, condamnați pentru crime de război

Tribunalul Districtual din Vilnius a anunțat, miercuri, verdictul în cazul evenimentelor din 13 ianuarie 1991, fostul ministru sovietic al apărării Dmitri Iazov şi fostul ofițer KGB Mihail Golovatov, condamnaţi în absenţă la 10, respectiv 12 ani de închisoare pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii – scrie portalul lituanian DELFI.

Potrivit sursei menţionate, alţi 67 de cetățeni din Rusia, Belarus și Ucraina sunt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității comise în perioada sovietică, cei mai mulţi dintre aceştia fiind condamnaţi în absență.

Doar doi cetățeni ai Federației Ruse au fost aduşi în fața instanței.

Procuratura Generală din Lituania a cerut ca fostul ministru sovietic al apărării Dmitri Iazov și alți cinci ofițeri să fie condamnaţi la închisoare pe viață – mai scrie DELFI.

Aproape 700 de persoane au fost recunoscute drept victime ale confruntărilor din ianuarie 1991, iar aproape o mie de persoane au fost intervievate în calitate de martori.

Rusia a refuzat să coopereze cu Lituania în investigarea acestui caz și a respins cererea de audiere a lui Mihail Gorbaciov, fost șef al URSS.

Vytautas Landsbergis, primul președinte al statului lituanian din perioada post-sovietică, a promis să fie prezent în sala de judecată atunci când instanţa va pronunţa hotărârile de condamnare a acuzaţilor.

Amintim că 14 persoane au murit şi peste 1.000 au fost rănite în noaptea de 13 ianuarie 1991, când unități militare sovietice și trupe speciale au preluat cu forţa controlul asupra turnului de televiziune din Vilnius.

 

Sursa: Rador

 

27/03/2019 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: