CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 22 MARTIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


 

 

 

Ziua de 22 martie în istoria noastră

 

 

 

1611: Domnitorul muntean Radu Mihnea ocupă Tîrgovişte, iar principele transilvănean Gabriel Bathory a fost silit să- şi retragă armata din Muntenia în faţa oştirilor otomane  si ale domnitorul Moldovei, Ștefan Tomșa (Tomșa al II-lea),venite în sprijinul domnului muntean..

.

 

 

 

 

 

Foto: Gabriel Báthory (în maghiară Gábor Báthory) (n. 15 august 1589, Oradea – d. 27 octombrie 1613, Oradea) a fost principe al Transilvaniei între 1608-1613, ultimul principe din familia Báthory.

Principele Báthory Gábor, speriat de această desfășurare de forțe impotriva sa, se retrage in Transilvania, fiind omorât de nobilii maghiari, în 1613, la Oradea.

 

 

 

 

Radu Mihnea (1616-1619, 1623-1626)

Foto: Radu Mihnea (n. 1574 – d. 1626), fost domn al Țării Românești: noiembrie 1601 – martie 1602, aprilie 1611 – mai 1611, 12 septembrie 1611 – august 1616, august 1620 – august 1623 și al Moldovei: 24 iulie 1616 – 9 februarie 1619 și 4 august 1623 – 20 ianuarie 1626.

 

 

 

 

 

1812: În urma negocierilor de pace ruso-turce de după Războiul ruso-turc de la 1806-1812, ţarul Alexandru I accepta raul  Prut ca graniţă a Rusiei până la vărsarea lui în Dunăre.

 

 

 

Alexandru I, împărat al Imperiului Rus 1801-1825

Alexandru I, împărat al Imperiului Rus 1801-1825

La  22 martie 1812, în urma războiului ruso-turc de la 1806-1812, după începerea negocierilor de pace la 19 octombrie 1811, ţarul Alexandru I accepta „Prutul ca graniţă pînă la vărsarea lui în Dunăre.” 

În cele din urmă au cedat şi turcii, astfel că pacea ruso-turcă se încheie şi ea la 16/28 mai 1812, la Bucureşti.

Articolele IV şi V consfinţeau sfîşierea în două a Principatului Moldovei, vasal Porţii, şi răpirea de către Rusia a intinsei  regiuni  situate intre Prut şi Nistru, denumită de atunci încolo Basarabia.

 

 

  1818: Impăratul rus Alexandru I aprobă regulamentul Administraţiei principale a coloniştilor asezati in sudul Rusiei.

 

1834: In  22 martie/2 aprilie 1834 Poarta Otomanaă  numeşte cu acordul guvernului rus, domnitorii celor două Principate: Alexandru Ghica în Muntenia şi Mihail Sturdza în Moldova.

 

 

 

 

1868: S-a născut in cornuna Plataresti, jud. Ilfov, Mihail Dragomirescu, estetician, teoretician al literaturii si critic literar român; (d. 25 noiembrie  1942, Bucuresti).

 A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, pe care o absolvă cu o teză despre Relațiunea dintre premisele și ultimele concluziuni ale filosofiei lui Herbert Spencer.

Devine discipolul lui Titu Maiorescu, de care se desparte ulterior.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1895 este numit conferențiar de estetică la Universitatea din București, iar în 1906 profesor titular la catedra de literatură română a Facultății de Litere și Filosofie din București.

Organizează Seminarul de Literatură, transformat în Institutul de Literatură.

A condus revistele „Convorbiri critice”, „Ritmul vremii”, „Falanga”, în paginile cărora a combătut, de pe pozițiile criticii raționaliste, atât sămănătorismul, cât și simbolismul și modernismul. Adept al esteticii integraliste, el considera capodopera drept o specie, înglobând în mod rigid arta în sfera științei.

A fost proprietarul și directorul revistei Gazeta municipală

 

 

 

1884: Are loc  Premiera piesei „Fîntîna Blanduziei”de Vasile Alecsandri.

Scrisă în anul 1883, piesa a fost publicata în anul urmator in „Convorbiri literare”, in trei numere consecutive si  inclusa in acelasi an in volumul al X-lea al editiei Opere complete (voi. V. Teatru), aparuta la Socec, si, tot in 1884, la 22 martie, a avut loc si premiera.

Piesa a avut pe afiş nume mari ale scenei româneşti – Constantin Nottara şi Aristizza Romanescu.

 

 

1900: S-a născut Rudolf Palocsay, horticultor ardelean, supranumit “Miciurin al Clujului”; în 1938 a descoperit o nouă metodă de încrucişare, cu scopul de a obţine noi specii de trandafiri sau gladiole; actuala staţiune de cercetări pomicole a fost întemeiată în jurul unei grădini de 18 ha, care i-a aparţinut cercetătorului; Palocsay a fost, de asemenea, şi primul director al staţiunii de cercetări pomicole Cluj; (m. 1978).

 

 1905: S-a născut Romulus Dianu (pseudonimul literar al lui Romulus Dima), prozator, publicist şi traducător (a tradus din Feodor Dostoievski, Bertolt Brecht şi Georges Duhamel); a lucrat în diplomaţie, zece ani fiind colaboratorul lui Nicolae Titulescu şi acreditat pe lângă Liga Naţiunilor;  (m. 1975).

 

 

1905: S-a născut, la Roman, Virgil Gheorghiu, pianist, muzicolog, poet şi prozator; (m. 7 martie 1977).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dupa Conservatorul din București (1928-1930), își continuă studiile la Viena și la Schola Cantorum din Paris.

Debutează în literatură în 1925, cu volumul de poezii Cântările răsăritului, prefațat de Demostene Botez.

 

Între 1926 și 1928 a facut  parte din mișcarea de avangardă din Iași și – împreună cu Aurel Zaremba – a editat revistele suprarealiste „Prospect” și „XX- literatură contimporană”.

Cariera sa, împărțită între muzică și poezie, se intersectează cu avangarda în perioada aderării la gruparea din jurul revistei „Unu”, din care este însă exclus pentru că publica și în alte reviste, ca „Bilete de papagal” (editată de Tudor Arghezi), „Adevărul”, „Cuvântul liber”.

Volumele publicate după 1930 – Febre (1933), Marea vânătoare (1935), Tărâmul celălalt (1938), Pădurea adormită (1941) – nu se înscriu, propriu zis, pe coordonatele avangardei.

Cariera sa de muzicolog s-a desfășurat in paralel cu cea de pianist, mai întâi în trio-ul Boniș (1932-1939) și, după război, la Filarmonica din București.

Compune muzică vocal-simfonică și de cameră și este un  foarte activ cronicar muzical.

 

 

1912:  Au fost aprobate legea şi statutele pentru înfiinţarea „Societăţii Scriitorilor Români”.

 

 

 

1926:  S-a constituit Federaţia Română de Box profesionist, sub preşedinţia lui Nicolae Niculescu-Ianca. Tot atunci a avut loc şi primul campionat naţional.

Primele mărturii despre o activitate pugilistică organizată datează din 1905, iar prima organizaţie care a diriguit acest sport a luat fiinţă pe 21 iunie 1912, sub denumirea de Comisia centrală de box din cadrul Federaţiei Societăţilor Sportive din România.

Prima adunare generală avea să se desfăşoare câteva zile mai târziu pe 2 aprilie, iar în acelaşi an s-a reuşit afilierea la International Boxing Union.

Prima participare a boxerilor amatori la Campionatele europene este consemnată la Budapesta, în iunie 1930, unde Marian Pleşu, la categoria cocoş, obţine prima medalie, de argint, pentru boxul românesc

 

1937: S-a născut fotbalistul și antrenorul român  de etnie maghiară Emerich Jenei.

Între 1957-1969 a jucat la FC Steaua București, iar in anul 1986 a câștigat Cupa Campionilor Europeni ca antrenor al echipei FC Steaua București, al cărui lot era format la acea vreme din Helmuth Duckadam, Ștefan Iovan, Miodrag Belodedici, Anton Weissenbacher, Dumitru Stângaciu, Ilie Bărbulescu, Adrian Bumbescu, Tudorel Stoica, Ladislau Bölöni, Mihail Majearu, Marius Lăcătuș, Constantin Pistol, Gavrilă Balint, Victor Pițurcă, Marin Radu II și Lucian Bălan.

 

 

 

 

 

 

Între 1986-1990 a fost antrenorul echipei naționale de fotbal a României.

La data de 8 mai 1998 colonelul în retragere Emeric Jenei din Ministerul Apărării Naționale a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea).

 

 

 

1943:  Premiera filmului “O noapte furtunoasă”, în regia lui Jean Georgescu, ecranizare a celebrei comedii a lui I.l.Caragiale.

Filmul alb-negru, cu o durată de 70 minute a avut premiera la Cinema ARO

 

 

Imagini pentru O noapte furtunoasă”, în regia lui Jean Georgescu,photos

 

În distribuţie au fost  Radu Beligan, Alexandru Giugaru, Florica Demion, George Demetru, Gheorghe Ciprian, Maria Maximilian, Iordănescu Bruno. 

 

 

 

1948: Regele Mihai I al Romaniei a fost  primit la Casa Albă de presedintele american Harry Truman.

La ceremonia de decorare a Regelui Mihai cu „Legiunea de Merit”, preşedintele american spunea:

„Maiestatea Sa Regele Mihai I al României a dat dovadă de un comportament excepţional de merituos în exercitarea unui serviciu remarcabil pentru cauza Naţiunilor Aliate în lupta lor împotriva Germaniei hitleriste.”

 

 

1951: S-a născut Tora Vasilescu, cunoscuta actriță română de teatru și film.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1965: La propunerea lui I. Gh. Maurer, Plenara C.C. al Partidului Muncitoresc Roman  il  alege în funcția de prim-secretar al acestui partid  pe Nicolae Ceausescu.

Bolnav de cancer, fostul dictator comunist  Gheorghiu-Dej  incetase din viata la 19 martie 1965.

 

 

 

 

 

 

 

Pe 22 martie 1965, Nicolae Ceaușescu, liderul comunist care răspundea de sectoarele cheie ale puterii, Armata, Securitatea, Justiția si  Miliția, a fost ales prim-secretar al Partidului Muncitoresc Roman, care avea sa revina in curand la vechea sa denumire, aceea de Partidul Comunist Roman.

 

 

 

1966: A murit sculptorul Constantin Baraschi; membru corespondent al Academiei Române din 1955; (n. 1902).

 

1977:  Nicolae Ceauşescu a decis ”refacerea urbanistică” a Bucureştiului, în urma cutremurului din 7 martie 1977, fapt care care a dus la demolarea mai multor monumente istorice, cele mai multe fiind vechi lacaşe de cult ortodoxe.

În cadrul unei şedinţe a C.C. al P.C.R., s-a hotărât trecerea la edificarea în Bucureşti a unui nou centru politico-administrativ al ţării.

Lucrările, care au început în 1978, au avut drept consecinţă demolarea a circa unei treimi din suprafaţa zonei centrale a oraşului (o mare parte din cartierele 13 Septembrie, Uranus, Unirii, Dudeşti, Muncii ş.a.).

În perioada 1981-1988 au fost distruse mii de locuinţe, numeroase monumente de artă, clădiri istorice şi biserici, în zonă construindu-se aşa-numita „Casă a Poporului” şi Bd. Victoria Socialismului (astăzi, Palatul Parlamentului şi Bd. Unirii)

Cutremurul produs in seara zilei de 4 martie 1977 in Romania la ora locala 21 si 22 min, avand epicentrul in regiunea seismogena Vrancea, a fost cel mai grav cutremur din perioada postbelica.

Acesta  a provocat mari distrugeri  in sudul si estul tarii, cu deosebire in Bucuresti, precum si un numar mare de victime.

In România, cele mai grave urmari s-au inregistrat in partea de sud a tarii, cu deosebire in municipiul Bucuresti, unde 32 de cladiri au fost distruse.

 

 

 

În urma dezastrului au murit 1570 de oameni şi alte peste 11000 de persoane au fost rănite.

De asemenea, numeroase obiective industriale au fost afectate grav.

S-au înregistrat incendii provocate de explozii de gaze şi alte surse de foc deschis.

 

 

1987: A murit (la Montevideo/Uruguay, unde s-a stabilit după cel de-al doilea război mondial) Eugen Relgis (pseudonimul anagramă al lui Eisig Siegler), eseist, poet, romacier, sociolog, publicist şi traducător; remarcabilă personalitate a mişcării umanitariste şi pacifiste internaţionale (n. 1895). NOTĂ: Unele surse îi dau ca dată a decesului  la 24.V.1987.

 

 1989: A murit Ion Felea, ziarist şi istoric al presei; unul dintre întemeietorii Uniunii Ziariştilor Profesionişti, în 1919 (n. 1900).

 

 

1991: În urma convorbirilor dintre Alexandr Besmertnîh, ministrul de Externe sovietic, şi omologul său român, Adrian Nastase, a fost parafat Tratatul de colaborare, bună vecinătate şi prietenie dintre URSS şi România.

 

 

1995: Prof. Emil Constantinescu  a fost reales de către Consiliul Convenţiei Democratice în funcţia de preşedinte al acestei formaţiuni politice.

El a devenit astfel, candidatul alianţei la postul de preşedinte al României.

 

 

 

 

 

Emil Constantinescu s-a născut la 19 noiembrie 1939, Tighina, acum în Republica Moldova si  a fost președinte al României între anii 1996 și 2000; din 1966 este cadru didactic al Facultății de Geologie a Universității din București.

 

 

1997:  Regele Mihai a sosit la Londra, în cadrul primei misiuni dintre cele asumate cu prilejul ultimei vizite pe care fostul suveran al României a făcut-o la Bucureşti, în vederea sprijinirii demersurilor României de aderare la NATO.

1997: În cadrul lucrărilor Convenţiei Naţionale Extraordinare a PUNR, Gheorghe Funar   şi Ioan Gavra au fost înlăturaţi de la conducerea acestei formaţiuni politice.

 

 

1998:  Gruparea Cerveni a Biroului Permanent al PL, i-a exclus pe Dinu Patriciu, Horia Rusu, Dinu Zamfirescu , Violeta Săraru, Gheorghe Toduţ, Ioan Chiş, Ion Preda şi Sabin Poenar din această formaţiune politică.

 

 

 

1999:  Partidele de opoziţie au criticat declaraţia preşedintelui Emil Constantinescu, potrivit căreia România consideră “necesară şi legitimă” o intervenţie a NATO în provincia sîrbă Kosovo, în cazul în care negocierile de pace aveau să eşueze.

 

 

 

 

2002:  Liga Transilvania-Banat, condusă de Sabin Gherman, autorul cunoscutului și controversatului manifest antinaţional „M-am săturat de România”, s-a constituit în partid politic.

Înființarea mișcării a fost contestată de mai multe partide politice, pe motiv că Sabin Gherman ar dori separarea Transilvaniei de România. 

Instanțele bucureștene au refuzat înregistrarea formațiunii ca partid politic, iar Sabin Gherman a chemat în judecată Statul Român la CEDO.

În martie 2004, Liga Transilvania-Banat a fuzionat cu Partidul Popular Creștin (PCD).

La acel moment, Liga Transilvania-Banat avea 28.000 de membri.

Sabin Gherman a candidat la alegerile din 6 iunie 2004 pentru funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca, ca reprezentant al Partidului Creștin Democrat, obținând un număr de 652 voturi, adică 0,43% din voturile exprimate.

 

 

Foto: Sabin Gherman

La data de 16 septembrie 1998, Sabin Gherman a publicat un   articol intitulat  „M-am săturat de România„, în cotidianul „Monitorul de Cluj”, articol care a atras  un val de proteste din partea majorității gazetarilor și a lumii politice românești, pentru faptul că facea afirmatii jignitoare la adresa României si a poporului român  si promova ideea autonomiei Transilvaniei, față de… România.

Sabin Gherman scria :

„Dacă regret ceva, acum la treizeci de ani, e că m-am născut aici, că fac parte din cei ce au învățat pe la școli că poporul ăsta, boborul, domnilor, a fost într-o erecție continuă în fața istoriei. Care popor? Noi, cei care n-am făcut nici măcar o dată dovada virilității, noi, care în timpul invaziilor ne ridicam poalele în cap și fugeam în păduri, noi, care leșinam prin sălile unde se hotăra istoria, noi, care astăzi ne scremem pentru o bucată de pâine și nu mai știm ce șmechereli să mai inventăm. […] ”

În decembrie 1999, la Editura „Erdélyi Híradó” din Cluj, a fost lansată cartea „M-am săturat de România. Fenomenul Sabin Gherman în viziunea presei”, având 422 pagini în care este analizată percepția manifestului lui Sabin Gherman în presa română.

2004:  Miniştrii Apărării român şi bulgar, Ioan Mircea Paşcu şi Nikolai Svinarov, au discutat despre urgentarea finalizării unui acord de protecţie a obiectivelor strategice din zona de graniţă.

Acordul privind colaborarea româno-bulgară pentru protecţia obiectivelor strategice din zona de graniţă se va referi la posibilitatea deschiderii focului asupra unor avioane care ar ameninţa obiectivele strategice, chiar dacă avioanele se află în spaţiul aerian al celeilalte ţări.

 

2007: Premierul  Călin Popescu Tăriceanu a preluat interimar responsabilităţile Ministerului de Externe, pentru a elimina blocajul creat de refuzul preşedintelui Traian Băsescu de a-l numi pe Adrian Cioroianu  în funcţia de ministru al Afacerilor Externe.

 

 

 

 2010: A murit jurnalistul şi corespondentul de război Mile Cărpenişan; timp de mai bine de zece ani a fost corespondent al posturilor Antena 1 şi Antena 3 şi a realizat numeroase reportaje din zonele de război; s-a făcut remarcat prin transmisiile din fosta Iugoslavie aflată în război, din Irak sau din Asia afectată de tsunami (n. 1975).

NOTĂ: În memoria lui, Asociaţia Civic Media a instituit Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism

 

 2011: A murit diplomatul Dumitru Ciauşu; a reprezentat România în diverse state (Germania, Norvegia, Franţa) şi în numeroase comisii ale ONU; a negociat numerose tratate; (n. 1937).

 

 

 

 2012: A murit pictorul Ion Murariu, unul dintre cei mai importanţi acuarelişti români;(n. 1922).

 

 

 

 2014: A murit actorul Traian Buzoianu, una dintre cele mai iubite figuri ale Teatrului Naţional din Timişoara (n. 1947)

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/03/22/o-istorie-a-zilei-de-22-martie-video-3/

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  3. Petre P.Panaitescu, Istoria românilor, Bucureşti, 1990.

  4. http://www.worldwideromania.com;

  5. Wikipedia.ro;

  6. mediafax.ro;

  7. Istoria md.

  8. http://www.rador.ro/2019/03/22/calendarul-evenimentelor-22-martie- 

 

Reclame

22/03/2019 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , ,

2 comentarii »

  1. MULTUMESC

    Apreciază

    Comentariu de SECRIERU IOAN | 22/03/2019 | Răspunde

  2. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 23/03/2019 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: