Primul fotograf și primele fotografii realizate în România

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Carol Popp de Szathmary s-a născut în ziua de  11 ianuarie 1812, la Cluj. Tatăl său era pastor la Colegiul Reformat din Cluj și mic nobil fără moșie. Acesta ar fi vrut ca fiul său să îmbrățișeze cariera ecleziastică, însă Carol Popp de Szathmary avea înclinații artistice.

El avea să devină primul fotograf din România, primul fotoreporter de război și fotograf oficial al principelui Alexandru Ioan I Cuza și al Regelui Carol I al României.

Familia Szathmary era bine cunoscută la Cluj la începutul secolului al XIX-lea.

Daniel Szathmary era un pastor calvin auster, care locuia în centrul orașului, într-o casă situată azi pe strada Iuliu Maniu la numărul 17.

Tânărul pastor avea un fiu pe care ar fi vrut să îl determine să slujească biserica. De aceea, Carol Popp de Szathmary a studiat la Colegiul Reformat.

A încercat apoi să devină funcționar, după ce terminase Facultatea de Drept.

Destinul său a vrut altfel, căci tânarul Carol avea să devină primul fotograf român documentarist și primul fotograf de război din lume, ca urmare a fotografiilor executate în timpul Războiului Crimeii (1853-1856).

La Sibiu, în 1831, a cunoscut-o pe aristocrata română Maria Văcărescu,  viitoarea soție a spătarului Costache Ghica și a doua soție a prințului Gheorghe Bibescu.

A urmat-o în Țara Românească. Însă idila dintre ei s-a rupt, iar Carol Popp de Szathmary a plecat să studieze pictura la Roma.

A fost apoi admis la Academia de Arte din Viena.

S-a întors în Italia și a mers în Bavaria pentru a-și perfecționa tehnica. Însă a descoperit tehnica litografiei, apoi pe cea a dagherotipiei.   

  Carol a descoperit mai intâi pictura si abia mai târziu fotografia. Lucrarile sale grafice realizate în urma calatoriilor prin tara si străinatate aveau toate un caracter de reportaj. In anul 1843 a realizat primele dagherotipii, iar în urma unor cercetări, a realizat și primele talbotipii.

Tânărul clujean a realizat un album cu vederi din Transilvania, precum și portretele deputaților din Dieta Transilvaniei.

În  1843 a decis să se stabilească la București, unde a deschis primul atelier foto din România, unul dintre cele mai moderne din Europa vremii.

Patru ani mai târziu, atelierul i-a ars în totalitate. Şi-a deschis un altul la Podul Mogoşoaiei (actuala Calea Victoriei), unde Carol Popp de Szathmari a realizat in noiembrie 1848 prima fotografie din Romania: “Cupidon cu bratele frânte”, care este o calotipie pentru care artistul a folosit o statueta din colecția personală.

 

 

În 1853, la izbucnirea Războiului Crimeii, a plecat pe front unde a realizat instantanee.

În fotografiile sale de război apăreau peisaje, fortificaţii şi câmpurile de luptă, dar şi militari din cele două tabere şi chiar ofiţerii care-i conduceau. 

El a fost fotograful oficial al regelui Carol I al României, iar ilustraţiile făcute cu ocazia Războiului de Independenţă din 1877 au fost publicate în reviste precum L’Illustration (Paris), Illustrated London News, Zeitung Illustrirte (Germania). 

Din păcate albumul de fotografii de război care l-a făcut celebru pe Szathmari nu s-a păstrat până astăzi.

200 dintre cele mai bune fotografii de război ale sale au fost expuse în 1855, în cadrul Expoziției Mondiale din Paris.

Cu această ocazie el a primit distincţii de merit de la împăratul Austriei, regina Victoria a Marii Britanii, Napoleon al III-lea al Franţei şi de la regele Spaniei și de alți monarhi.

În țară, a devenit fotograful principelui Alexandru Ioan I Cuza, pe care l-a însoțit la Constantinopole, unde a fost decorat de sultanul otoman Abdul Mejid I.

Carol Popp de Szathmary a plecat să fotografieze Levantul, apoi China și Siberia.

S-a întors la București, unde a devenit fotograful oficial al principelui lui Carol I al României.

În această calitate, Carol Popp de Szathmary l-a însoțit pe suveran atât în vizitele sale din România, cât și pe front, în Războiul de Independență.

Povestea primei fotografii realizate de Carol Popp de Szathmari în 1848

 

La întoarcerea dintr-o călătorie din Imperiul Austriac, în care fusese martor ocular la desfășurarea revoluției de la 1848 în Viena și Budapesta, Szathmari a realizat o calotipie ce infatiseaza un Cupidon cu brațele frânte, o statuetă din colecția personala de antichitati. Calotipia (sau talbotipia) este o tehnica inventată de William Henry Fox Talbot.

Nu se știe ce aparat a folosit, probabil cel de dagherotipie de la Sf. Sava, dar se știe cu siguranță ca a sensibilizat o foaie de hârtie de tip ministerial care i-a servit ca negativ.

Fidelitatea acestei tehnici lăsa mult de dorit, însă calotipia astfel obținută era o mare realizare a sa pe care nu a intârziat sa o menționeze cu creionul în germana: “Die aller erste Photographie ich gemacht habe”, ceea ce insemna, “prima fotografie pe care am facut-o”.

Calotipia ”Cupidonul cu braţele frânte”se află astăzi la Academia Română.

Ea poartă pe verso, menţiunea autorului că este prima fotografie pe care a realizat-o.

Primul fotoreporter de război din lume

În 1854, Carol Popp de Szatmary intra în istoria fotojurnalismului,  realizand primele fotografii de razboi în Crimeea.

Aici, cu un an inaintea englezului Roger Fenton si a americanului S. Robertson, a realizat cu mijloacele specifice vremii, primele fotografii de razboi din lume.

A multiplicat ulterior fotografiile facute în Crimeea şi le-a daruit suveranilor țărilor implicate în acest război.

A realizat apoi și în timpul Razboiului de Independență din 1877, fotografii, desene şi acuarele, alături de marele pictor român contemporan cu el, Nicolae Grigorescu .

Creațiile sale  au fost publicate în mari reviste  ilustrate internaţionale.

                              Foto:  Ofițeri din cavaleria turcă

Cu fotografiile realizate în Bucureşti, între anii 1860-1863, a publicat albumul ”Elena Cuza”, iar apoi, cu fotografiile realizate în România, între 1866-1868, ”Albumul României”, care cuprindea şi fotografii din timpul călătoriilor lui Carol I .

 

 

Foto: Prințul Carol I pe front în timpul Războiului de Independență, 1877

A fost primul mare fotograf al Bucureştilor și unul din pionierii fotografiei europene (și de reportaj de front).

Datorită fotografiilor lui avem şansa extraordinară de a cunoaşte şi înţelege evoluţia oraşului din epoca domnitorului Bibescu şi până după încoronarea lui Carol I ca rege al României. 

A activat şi ca  jurnalist şi fotojurnalist corespondent pentru câteva reviste ilustrate şi periodice, între care Le Monde Illustré, L’Illustration, Illustrated London News, Illustrierte Zeitung, Leipzig.

În 1860 a fondat prima revistă ilustrată română: Jurnalul Ilustrat Universal.

A conceput şi multiplicat prin procedee litografice prima hartă (1.000 de exemplare) a Principatelor Române Unite, a desenat variante pentru prima stemă a Principatelor Unite.
Moştenirea fotografică lăsată de Carol Pop de Szathmáry numără 15.000 de clişee de sticlă (din care o parte au fost distruse sau au dispărut).

Marele artist care prin opera sa a marcat istoria fotografiei, a murit în 3 iunie 1887, la București.

În memoria acestui prim fotograf documentarist și de arta din Regatul Român care a fost maestrul Carol Popp de Szathmari, pe data de 11 ianuarie, ziua sa de naștere, se sărbătorește în țara noastră Ziua Națională a Artei Fotografice. 

Surse:

https://blog.f64.ro/2014/01/10/primul-fotograf-roman-si-primul-fotograf-de-razboi-din-lume-carol-popp-de-szathmari/

http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

http://arsfotografica.ro/index.php/istorie/carol-popp-de-szathmari-1812-1887

https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/de-considerat-romanul-carol-pop-szathmari-